BusinessMagazin

Tag: dosar

  • Dosarul lui Sorin Oprescu: Tribunalul Bucureşti este aşteptat să pronunţe, luni, o primă decizie/ Ce acuzaţii i se aduc fostului primar al Capitalei

    Fostul primar al Capitalei a declarat, în faţa instanţei, în ultimul cuvânt, că dosarul a apărut pentru că el trebuia „să dispară”.
     
    „Susţin că s-a căutat cu lumânarea aprinsă, s-a mers pe ideea unei provocări continue de flagrant. Comandantul Arestului Central „beciul domnesc” ştia cu 12 zile înainte că trebuie să vină Oprescu. Oprescu trebuia să dispară. Din ce motive, eu intuiesc, dar nu am probe”, a spus Oprescu.
     
    La rândul său, procurorul a cerut închisoare cu executare pentru fostul primar al Capitalei, lăsând la aprecierea instanţei limitele pedepsei.
     
    În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat. În aceeaşi cauză au fost judecaţi Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost şef al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Florin Şupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale, Ion Niţă şi Romeo Albu.
     
    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Cornel Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus Sorin Oprescu.
     

  • BREAKING Dosarul Mineriadei, trimis înapoi la Parchetul Militar, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Decizie a ICCJ în prima instanţă

    Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, miercuri, restituirea dosarului Mineriadei la parchet, fiind anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar şi toate probele din rechizitoriu.

    Decizia a fost pronunţată în şedinţa de miercuri, la care au avut acces părţile din dosar.

    După încheierea şedinţei, soluţia pronunţată de instanţă a generat un val de nemulţumiri în rândul părţilor civile din dosar, care acuză „injustiţie”.

    „Pentru injustiţia asta nefuncţională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmaşi, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câştigat libertatea. Ce rost mai am eu faţă de societate, când nu am parte de acest proces echitabil. Bataie de joc”, a spus Marin Stoica, unul din părţile civile din dosar.

    La rândul său, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, a spus că speranţa moare ultima şi că e încrezător că Bogdan Licu, procurorul general interimar, va găsi o soluţie. Mărieş nu acuză decizia instanţei, ci termenul „nepermis” de mai bine de un an în care dosarul s-a aflat în cameră preliminară.

    „Un dosar incomplet, judecătorul nu are ce să facă, decât să il dea înapoi. Eu nu îl acuz pe Epure de decizia de azi. Eu îl acuz pe Constantin Epure, judecător de Înaltă Curte, că şi-a permis să ne ţină un an şi jumătate în detrimentul acestor oameni care au venit la termene, cu speranţă că li se va face dreptate, iar acum aflăm că avem in rechizitoriu bun de aruncat la gunoi. Chiar dacă nu vor face părţile vătămate contestaţie, cineva se va găsi şi vom mai sta. (…) Speranţa moare ultima. Trebuie să rămânem cu speranţă şi sper că domnul procuror general interimar, care a mai salvat un dosar. al Revoluţiei, sper să salveze un dosar, să îl construiască.

    A fost construit prost, trebuie construit bine, trimis cu fundament ca să înceapă odată judecarea. Bătaia de joc pentru victime este imensă ca să ţii un an şi jumătate un dosar care trebuia să stea la Curtea Supremă 2 luni. În 2 luni putea să îşi facă domnul Epure părerea şi să îl retrimită. Nu contest decizia, ci contest termenul nepermis de un an şi jumătate în cameră preliminară”, a spus Teodor Mărieş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani şi 10 luni de închisoare în dosarul Polaris

    Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat, vineri, pe Radu Mazăre, la 9 ani şi 10 luni ani de închisoare, în dosarul „Polaris”, decizia nefiind definitivă.

    Judecătorii Instanţei Supreme l-au condamnat, vineri, pe fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, la 9 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, în dosarul „Polaris”. Mazăre a fost condamnat pentru luare de mită, abuz în serviciu, conflict de interese în formă continuată. Decizia poate fi atacată.

    În acelaşi dosar a fost judecat şi omul de afaceri Sorin Strutinsky. Acesta a fost condamnat la 7 ani şi 10 luni închisoare.

    Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată pentru trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale).

    Alături de fostul edil al Constanţei, au fost trimişi în judecată deputatul PSD de atunci Eduard Martin şi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa, precum şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, acesta din urmă pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

    De asemenea, în acest dosar au fost trimişi în judecată deputatul de atunci Eduard Martin, asociat al SC Polaris M Holding S.R.L, dar şi SC Polaris M Holding S.R.L, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, precum şi pentru dare de mită. În acelaşi dosar sunt judecaţi Gabriel Stan, viceprimar al municipiului Constanţa la data faptelor, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa la data faptelor, pentru abuz în serviciu.

    Potrivit unui comunicat DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi a primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Procurorii militari extind acuzaţiile pentru şefii din Jandarmerie în dosarul violenţelor de la protestul din 10 august 2018

    Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Parchetul General a extins acuzaţiile în dosarul privind protestul din 10 august 2018 faţă de şefii din Jandarmerie (Cătălin Sindile, Laurenţiu Cazan şi Sebastian Cucoş).

    Decizia vine după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a declarat joi că va avea o întâlnire cu şefii principalelor structuri de parchet din cadrul Ministerului Public, dar şi cu reprezentanţii secţiei parchetelor militare cu care va discuta despre evoluţia dosarului privind protestul din 10 august 2018.

    „În prima zi ca procuror general interimar, mă voi pune la curent cu principalele probleme care există în activitatea de urmărire penală. Voi avea întâlniri cu şefii principalelor structuri de parchet, iar primii pe care îi voi chema la mine vor fi cei din secţia parchetelor militare. Cu aceştia discuţiile se vor axa pe două teme importante. Prima şi cea mai importantă, stadiul cercetărilor în dosarul violenţelor din 10 august şi a doua temă – modul în care a fost soluţionat dosarul Revoluţiei”, a declarat, joi, Bogdan Licu.

    Şefii din Jandarmerie au fost puşi, de altfel, sub acuzare în acest dosar pe 21 septembrie 2018, fiind acuzaţi de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals. Alături de şefii din Jandarmerie a fost pus sub acuzare, la acel moment, şi secretarul de stat în MAI Dan Mihai Chirică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru Ilan Laufer este audiat de poliţişti. Are calitatea de suspect în dosarul delapidărilor de la magazinul „Unirea”

    Fostul ministru este audiat, joi, de către Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economic (DICE), în dosarul lui Carmen Adamescu, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse apropiate anchetei.

    Laufer are calitatea de suspect în dosar, fiind suspectat de complicitate la gestiune frauduloasă şi de evaziune fiscală.

    Potrivit aceloraşi surse, fostul ministru ar fi sprijinit-o pe Carmen Adamescu în administrarea bunurilor Unirea Shopping Center, producând pagube companiei de peste 5.800.000 de euro.

    Cei care doreau să închirieze spaţii în Unirea, ar fi încheiat mai întâi contracte subsecvente cu societăţile administrate de Ilan Laufer, cu sume mari de bani. Ulterior, acesta i-ar fi ajutat să închirieze spaţiile în Unirea, la sume mici de bani. Banii astfel obţinuţi de Ilan ar fi fost transferaţi către patru societăţi din Cipru şi Elveţia, de unde erau ulterior retraşi, prin încheierea cu aceste firme a unor contracte fictive de consultanţă, comision şi intermediere.

    Aceste sume, astfel obţinute, ar fi ajuns la Carmen Adamescu, spun aceleaşi surse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carmen Dan, despre dosarul protestului din 10 august: Parchetul să caute vinovăţii pe baza probelor, nu scuze

    „ În urma solicitării Parchetului General adresate direct aparatului central al MAI, de a declasifica 8 documente cu referire la acţiunea din 10 august 2018 a fost constituită o comisie potrivit Hotărârii nr 585/ 13.06.2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, pentru a analiza oportunitatea declasificării acestor documente”, a declarat, vineri, ministrul Afacerilor Interne.

    Carmen Dan a spus că din totalul de opt documente clasificate, doar unul nu a fost declasificat. „În urma acestei analize, comisia a decis că un singur document nu poate fi declasificat, deoarece reprezenta o sinteză a unui document, al unei alte instituţii din sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, care nu şi-a dat acordul cu privire la declasificarea acestuia. Celelalte şapte documente au fost declasificate total sau parţial adică în proporţie de 90%. Au rămas mai puţin de două file clasificate din totalul de 25, cât reprezentau însumat aceste documente”, a declarat ministrul Afacerilor Interne.
     
    Ea a precizat că acest document nu a fost declasificat pentru că el conţinea date provenite de la alte structuri care nu şi-au dat acordul în acest sens. „Datele pentru care s-a păstrat caracterul clasificat proveneau de la alte structuri sau instituţii care nu şi-au dat acordul pentru declasificare. Toate documentele declasificate total sau parţial au fost înaintate unităţii de Parchet din data de 31 ianuarie şi constituie probe la dosar. Îi invit pe toţi cei interesaţi de aceste documente să le solicite Parchetului pentru că doar procurorii pot stabili dacă probele din dosar pot fi făcute publice sau nu”, a mai spus Carmen Dan.
     

  • Ce schemă a folosit un bancher pentru a FURA 100 DE MILIOANE de dolari de la clienţi

    Fabien Gaglio a mărturisit că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, povestesc jurnaliştii de la Bloomberg într-un articol. Într-o zi de miercuri, la ora 9 dimineaţa, în Paris, îmbrăcat într-un pulover elegant şi o cămaşă albă, bancherul de 39 de ani de pe Riviera Franceză a intrat într-o secţie de poliţie şi a luat un loc într-o cameră de interogatoriu, înarmat cu un dosar de notiţe, descriu scena jurnaliştii Bloomberg.
     
    “Ca să sumarizez faptele, misiunea mea era să  înmulţesc banii clienţilor”, a declarat el. Gaglio era unul dintre cei doi manageri ai unui fond de administrare de averi elveţian denumit Hottinger & Partners. Clienţii lui erau din toată lumea: oameni de afaceri din Singapore, artişti din Italia, antreprenori în tehnologie din Statele Unite, toţi atraşi de promisiunea taxelor reduse, a profiturilor mari şi a discreţiei elveţiene. Când câteva dintre investiţii au mers prost, Gaglio a început să ia bani de la unii dintre clienţi pentru a-i plăti pe ceilalţi. În curând a ajuns să falsifice declaraţii şi semnături.

    A ţinut-o aşa timp de 15 ani, iar acum „Nu mi-a mai rămas nimic”, spune el în articolul Bloomberg. 

    Investigatorul francez nu a înţeles de ce Gaglio i-a mărturisit toate aceste lucruri. Niciuna dintre victimele înşelăciunii lui Gaglio nu era de origine franceză. „De ce ai mărturisit totul în Franţa când compania este înregistrată în Elveţia, iar tu trăieşti în Spania?” întreba Rocket. Gaglio a răspuns că unele dintre infracţiuni s-au derulat în Franţa. Niciunul dintre cei doi nu a menţionat faptul că Franţa permite foarte rar extrădarea cetăţenilor. La 4.20 PM, Gaglio a semnat o declaraţie şi s-a întors pe străzile Parisului. Data era 23 ianuarie 2013. În zilele care au urmat, partenerul lui Gaglio, un conte francez numit Jean-François de Clermont-Tonnerre, a început să dea veştile clienţilor. Instituţia mamă din care s-a desprins Hottinger & Partnners – banca franceză Hottinger & Cie, cu rădăcini care se întindeau până în secolul XVIII, a suferit pierderi care au împins-o la faliment. Victimele şi investigatorii din mai multe jurisdicţii au aflat ce s-a întâmplat, iar procurorii din Luxemburg au acţionat cel mai rapid şi l-au acuzat în primăvara aceea pe Gaglio de fals şi uz de fals, fraudă şi spălarea de fonduri furate.

    Gaglio a pledat vinovat. „După ce am trăit în minciună atât de mult timp, acum răspund la întrebări cu cea mai mare transparenţă. Nu am nimic de ascuns”. A reiterat faptul că banii clienţilor lui, precum şi ai săi, au dispărut. „Am fost prins într-o nebunie greu de explicat”, spunea el, explicând că a cheltuit totul pe călătorii extravagante, tablouri de Andy Warhol şi Keith Haring şi avioane private. Un coleg i-a descris purtarea drept „faraonică”.

    Curtea a decis ca Gaglio să plătească 150.000 de dolari, sumă pe care au considerat că şi-o permite şi l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracţiunile comise în Luxemburg. A făcut apel şi, după ce a petrecut un an într-o închisoare luxemburgheză, a fost eliberat temporar, iar sentinţa i-a fost redusă la patru ani. În Luxemburg se obişnuieşte să duci la capăt jumătate din sentinţă şi apoi să fii eliberat condiţionat, iar acest lucru înseamnă că Gaglio mai trebuie să stea 12 luni la închisoare când se întoarce. Apoi, este liber să se alăture familiei lui într-o comunitate exclusivistă în apropiere de Cannes, unde au închiriat o vilă, deşi el susţine că nu are bani.

    Totuşi, este posibil să nu scape chiar atât de uşor. Procurori din Geneva, unde Hottinger & Partners era înregistrată, au lansat propria investigaţie în 2013; aceasta este încă în curs, potrivit unui purtător de cuvânt citat de Bloomberg. Autorităţile elveţiene nu au depus niciun fel de plângere şi nu există semne că cele din Statele Unite ar fi făcut asta. Victimele se tem că motivaţia de a urmări cazul s-a diminuat, după ce Gaglio a fost la închisoare, iar Hottinger a dat faliment.Este greu de imaginat cum ar fi putut ieşi mai bine evenimentele pentru Gaglio – de altfel, câţiva dintre clienţii lui se tem că a planificat totul.

    „Fabien Gaglio a minţit în fiecare zi timp de 15 ani”, spune Diana Benedek, o femeie de afaceri din California care spune că Hottinger & Partners i-a furat ei şi soţului ei 20 de milioane de dolari. „De ce l-ar crede cineva acum?”

    Fabien Nicholas Gaglio s-a născut pe Coasta de Azur, în 1973. S-a mutat în Londra după studii pentru a lucra în domeniul finanţelor, dar a fost prins în 200 pentru că folosea calificări false în banking pentru a aplica la Merril Lunch. A primit o sentinţă suspendată în Nisa şi, mai târziu în cursul aceluiaşi an, a reuşit să se angajeze la elitista bancă privată Rothschild din Londra. Gaglio a început să îşi facă un nume sfătuind familii europene legat de transmiterea averilor din generaţie în generaţie, iar în 2005 a fost recrutat de Hottinger & Cie. La cinci ani după mărturisirea lui Gaglio, victimele lui continuă o campanie prin care să forţeze autorităţile din mai multe jurisdicţii europene să ia măsuri; acţiunile lor nu par însă să îl afecteze pe Gaglio.

    După ce a închiriat o proprietate modestă în perioada procesului său din Luxemburg şi după ce a pretins că a supravieţuit că a pretins datorită părinţilor săi, dovezile arată că şi-a mutat familia într-o vilă al cărei cost de închiriere este de 10.000 de dolari/lună în apropiere de Beaulieu-sur-Mer, pe Riviera Franceză. În 2015, una dintre operele de artă despre care spune că a fost furată înainte de mărturia lui – o sculptură de Yves Klein – a fost vândută cu 200.000 de dolari la o licitaţie din New York, iar identitatea celui care a vândut-o nu a fost dezvăluită.

     

  • Fostul preot Cristian Pomohaci va fi adus cu mandat în faţa judecătorilor

    Magistraţii de la Tribunalul Mureş au dispus recitarea lui Cristian Pomohaci cu mandat de aducere cu executare, după ce acesta nu s-a prezentat, luni, la şedinţa de judecare a dosarului de recunoaştere a vinovăţiei.

    „Acordă un nou termen de judecată. Recitarea inculpatului cu mandat de aducere cu executare în fapt potrivit art. 265 alin. 1 Cod Procedură Penală de la adresa indicată. Stabileşte următorul termen de judecată la data de 05 iunie 2019 ora 09, domnul avocat neformulând obiecţiuni cu privire la termenul şi ora stabilită”, se arată în soluţia pe scurt, publicată, luni, pe portalul instanţei.
     
    De altfel, Pomohaci nu s-a prezentat nici la termenele anterioare, anunţând că are unele probleme medicale, motiv pentru care magistraţii au decis, în luna martie, emiterea unei adrese către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov „pentru a comunica la dosarul cauzei dacă inculpatul Pomohaci Cristian Dorin a fost sau este internat la această unitate medicală, în caz afirmativ în ce perioadă s-a aflat internat şi sub supravegherea cărui medic s-a aflat, precum şi scopul internării”.
     

  • Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost trimis în judecată/ Procurorul General Augustin Lazăr a prezentat scuze pentru că ancheta a durat aproape 30 de ani

    „Astăzi secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a inaintat instanţei de judecată rechizitorul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul Revoluţiei. E un moment deosebit pentru justiţia militară şi pentru justiţia română în general. Finalizarea acestei cauze de către colegii nostri reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective pe care mi le-am propus în urmă cu trei ani, soluţionarea dosarelor istorice. Oameni istorici au avu aprecieri in legătură cu momentul decembrie 1989. Astăzi juriştii incheie această provocare, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele din decembrie 89 nu e una instituţională, ci este una individuală”, a anunţat, luni, procurorul general.

     
    Augustin Lazăr a precizat că dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016, menţionând că pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate probleme obţinute dupa 13 iunie.
     
    “Cu toate că în ultima prioadă instituţia a trecut prin momente dificile, echipa de procurori militari a avut capacitatea de a supravieţui, de a se regenera. A reuşit să obţină cooperarea mai multor instituţii ale statului, a fost o noutate în acest domeniu, în arhivele cărora se aflau probleme pertinente. Administrarea cu celeritate a unui probatoriu impresionat în mai puţin de trei ani a fost posibilă şi datorită unei cooperări instituţionale. Prin urmare doresc să mulţumesc MApN pentru identificarea şi punerea la dispoziţie a mai multor documente de arhivă, Senatului României pentru stenograme, CNSAS pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare, SRI pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă, MAI şi STS pentru sprijinul logistic oferit. Informaţii detaliate despre rechizitoriu urmează să primiţi prin intermediul unui comunicat de presă”, a completat procurorul general.
     

  • BREAKING Apărarea lui Dragnea cere rejudecarea dosarului DGASPC în care liderul PSD a fost condamnat, în primă instanţă, la 3 ani şi 6 luni

    „Trebuie spus că în calitate de avocat am invocat această nulitate absolută în dosarul din apel, pentru clienta mea nu pentru altcineva, şi că am deplină încredere în modul de soluţionare a ei de către completul de judecată investit.
     
    Dacă se va admite acest motiv de apel, soluţia legală este trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la un complet de 3 judecători specializat pe judecarea cauzelor de corupţie, legal înfiinţat. Nu ascult încă la zvonurile care spun că la nivelul ICCJ s-a conştientizat de ceva vreme această vulnerabilitate majoră – dată de încălcarea flagrantă de către conducerea administrativă, din nou, a legii de organizare, aşa cum a fost şi cu completele de 5 – şi s-a decis acoperirea ei prin deciziile ce vor fi luate.

    Chiar cred că judecătorii supremi nu iau decizii în funcţie de agenda publică ori calendarul alegerilor. Dacă sunt prea naiv vom vedea”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacşu, apărarea Olguţei Şefu, din dosarul DGASPC.

    Toni Neacşu, dar şi avocaţii lui Liviu Dragnea, au invocat, la termenul de luni în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, o nulitate absolută privind nelegala compunerea completului de fond pentru completuri specializate pe fapte de corupţie.

    Concret, avocaţii vor rejudecarea fondului cauzei de către un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat pe fapte de corupţie. Avocatii mai spun că a fost constituit nelegal completul de 3 judecători care a pronunţat decizia în primă instanţă.

    Judecătorii instanţei supreme au stabilit ca Liviu Dragnea să fie audiat în dosarul privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman pe data de 15 aprilie. Dragnea ar fi trebuit să se prezinte luni la ÎCCJ, însă este internat în spital în urma unei duble hernii.

    Magistraţii ÎCCJ au decis luni ca Liviu Dragnea să fie audiat la următorul termen în dosarul DGASPC Teleorman, adică pe 15 aprilie, la ora 11:00. Tot atunci va fi audiată de judecători şi Olguţa Şefu (fosta directoare a Direcţiei de Protecţie a Copilului Teleorman), şi ea inculpată în dosar. Liderul PSD trebuia să fie audiat luni, însă nu s-a prezentat în faţa judecătorilor, deoarece este internat în spital, în urma unei duble hernii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro