BusinessMagazin

Tag: donatori

  • Crowdfunding, soluţia salvatoare pentru muzee şi galerii de artă

    Art Fund vrea să ajute muzee şi galerii de artă să facă rost de finanţare pentru expoziţii sau pentru conservarea şi restaurarea unor opere de artă, conform BBC. În acest scop, a lansat o platformă specială, Art Happens, unde internauţii pot vedea proiectele propuse şi sumele necesare şi pot dona orice sumă doresc, de la 5 lire sterline în sus.

    Donatorii primesc în semn de apreciere diverse atenţii, cum ar fi afişe cu autografe ale expozanţilor ori invitaţii la recepţiile unde participă artiştii finanţaţi.

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”

  • Parlamentul European îndeamnă la acordarea unui ajutor financiar de urgenţă Ucrainei

     Comisia Europeană (CE) şi statele membre este necesar să prezinte “cât mai rapid posibil, în cooperare cu FMI şi Banca Mondială (BM)” un ajutor financiar pe termen scurt, completat cu un “pachet pe termen lung, împreună cu BERD şi BEI”, au apreciat deputaţii într-o rezoluţie cu caracter neconstrângător.

    În plus, Parlamentul “cere ca o conferinţă internaţională a donatorilor să fie organizată în cel timp util” pentru Ucraina, care se află pe marginea prăpastiei falimentului şi are nevoie urgentă de cel puţin 35 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina are nevoie de 35 de miliarde de dolari. Ţara lansează un apel către donatori

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arafat: S-a ajuns la o explozie de donatori de organe. Finanţarea trebuie adaptată. Irinel Popescu: Ar fi regretabil să fie oprit transplantul din lipsă de finanţare

     În emisiunea de la Pro TV a fost prezentat cazul unui tânăr care are nevoie de transplant bipulmonar, însă finanţarea nu a fost aprobată, întrucât banii au fost cheltuiţi pe transplantul medular, iar pacientului i s-a cerut să aştepte suplimentarea bugetului pentru tratament în străinătate

    Invitat în emisiune, şeful Clinicii de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni din Bucureşti, prof. dr. Irinel Popescu, a spus că trebuie înţelese “poziţia finanţatorului care trebuie să-şi împartă bugetul în foarte multele necesităţi ale sistemului de sănătate şi faptul că România nu este singura ţară care face o anume cuantificare a numărului de operaţii în funcţie de prognoză şi alocă o anumită sumă de bani în funcţie de această prognoză”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Richard Branson şi alţi miliardari intră în clubul de donatori fondat de Gates şi Buffett

    Între participanţi se află Azim Premji din India şi Hasso Plattner din Germania, doi magnaţi în domeniul software, Vladimir Potanin, oligarh rus cu afaceri în minerit, şi afaceristul ucrainean Victor Pinciuk, relatează Financial Times.

    Miliardarii şi soţiile lor s-au alăturat celor 92 de americani din “clubul” Giving Pledge, care a ajuns să reunească astfel persoane cu averi cumulate de 500 de miliarde de dolari. Averile noilor veniţi totalizează 61 de miliarde de dolari, potrivit celor mai recente estimări ale Forbes, iar cele ale membrilor din SUA sunt evaluate la 433 miliarde de dolari.

    Noile angajamente filantropice vin într-o perioadă de amplificare a discuţiilor legate de evitarea taxelor de către companii şi persoane fizice, dar şi de responsabilitatea morală a bogaţilor de a returna societăţii o parte din câştiguri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tichetul lor de masa: de ce doneaza romanii sange

    “Sangele donat salveaza vieti. Poti fi si tu un salvator.
    Doneaza.” Mesajul ii intampina pe cei care trec pragul Institutului
    de Hematologie din Capitala. Aglomeratia e la ordinea zilei, iar
    numarul donatorilor creste constant de cativa ani incoace. “Unii
    vin pentru bonurile de masa de 60 de lei, iar altii pentru ca au
    rude sau prieteni bolnavi.” Replica paznicului de la intrarea in
    complex contureaza cele doua ipostaze ale donatorului roman,
    donator care ajunge in centru chiar si de sase ori pe an.
    Vizitatorii frecventi ai centrelor de transfuzii sunt de regula
    aceiasi, fetele noi zarite de asistente fiind, de regula, apropiati
    ai celor aflati in suferinta.

    Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, doctorul Andi Rosini,
    directorul general al Institutului National de Hematologie
    Transfuzionala, sustine ca volumul de sange colectat este de circa
    110% din nevoile totale. Avem de-a face insa cu un cerc vicios,
    fiindca daca sistemul sanitar ar fi suficient de dezvoltat incat sa
    permita interventii chirurgicale sau transplanturi de mare
    complexitate, pentru care sa fie nevoie de un volum mare de sange,
    atunci si necesarul ar creste. “Daca medicul Irinel Popescu ar avea
    suficiente ficaturi de transplantat, probabil s-ar consuma mai mult
    sange”, exemplifica Rosini. Pe de alta parte, el spune ca daca
    spitalele ar detine medicamente scumpe, care sa poata substitui
    lipsa unor elemente sangvine, nu ar mai fi nevoie de prea mult
    sange.

    Seful INHT observa ca, de regula, o persoana doneaza atunci cand
    este direct afectata, daca e cineva din familie care are nevoie de
    transfuzii, sau pentru avantajul material capatat in urma actului
    de donare, adica bonuri de masa. “Donatori de sange
    <onorifici>, cei care doneaza din proprie initiativa, fara a
    avea un interes direct, sunt foarte putini”, descrie situatia
    medicul de familie al clinicii Anima, Irina Stefanescu. In afara de
    tichete de masa ca rasplata, exista si posibilitatea obtinerii unei
    zile libere de la locul de munca pe baza carnetului de donator,
    dar, potrivit medicului, nu toti angajatorii accepta aceasta
    formula.

    Totusi numarul de unitati de sange recoltate in ultimii patru
    ani a crescut constant, de la 339.000 de unitati in 2007 la 351.000
    in 2008 si cu 10% mai multe in 2009. Pentru primele sase luni ale
    anului in curs, s-a depasit deja pragul de doua sute de mii, asadar
    la finele anului tendinta crescatoare se va pastra. Campaniile de
    constientizare sunt utile si au reusit sa schimbe in bine perceptia
    publicului cu privire la donatii si la mobilizarea donatorilor,
    insa specialistii cred ca o comunicare mai agresiva nu ar strica
    deloc. Directorul Institutului de Transfuzii remarca faptul ca
    ONG-uri de calibru mare, precum Crucea Rosie, au renuntat la
    promovarea acestui segment, fara sa gaseasca o explicatie logica
    pentru decizie: “In urma cu 20 de ani, erau adusi muncitori de la
    marile platforme industriale, iar spiritul civic era poate mai
    accentuat. Peste timp, preocuparile au devenit tot mai variate, iar
    lipsa ONG-urilor care sa se ocupe de acest fenomen este
    ingrijoratoare”.