Tag: Donald Trump

  • Uniunea Europeană s-a săturat de Donald Trump şi a ales China în ultimii ani

    În cei doi ani şi jumătate de mandat la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump i-a tratat pe aliaţii europeni ca pe inamici, le-a ignorat propunerile legate de protejarea mediului în contextul schimbărilor climatice, a impus tarife comerciale şi a ameninţat că va penaliza Uniunea Europeană dacă încearcă să ignore sancţiunile impuse de SUA Iranului. Această abordare a conturat deja moştenirea lui Trump în Europa, potrivit Bloomberg.

    În contextul în care el pune din ce în ce mai mult accent pe campania electorală pentru a câştiga al doilea mandat în 2020, guvernele din Europa realizează cât de dependente au devenit de SUA în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acesta a fost unul dintre principalele subiecte de discuţie de la summit-ul G7 din Biarritz, Franţa.

    Una dintre principalele lovituri pregătite de Donald Trump pentru Europa este legată de industria auto, unde SUA vrea să aplice tarife citând motive de securitate naţională. Administraţia Trump a amânat decizia până în luna noiembrie, în timp ce negocierile cu blocul european continuă.

    Valoarea totală a vehiculelor exportate de Uniunea Europeană către SUA s-a situat la circa 50 miliarde de dolari anual în ultimii ani, însă exporturile au scăzut la cel mai redus nivel din 2009. Între timp, au crescut exporturile spre China.

    În ceea ce priveşte cei mai mari producători auto din Germania, China a înlocuit deja SUA şi a devenit cea mai mare piaţă de desfacere pentru fiecare dintre ei, cea mai recentă companie intrată în această categorie fiind Daimler în 2017. În acelaşi timp, Beijing Automotive Group, o companie deţinută de statul chinez, a anunţat în luna iulie că a cumpărat o participaţie de 5% în Daimler, la un an după ce un al vehicul chinez, Zhejiang Geely Holding Group, a preluat o participaţie de circa 10% devenind cel mai mare acţionar al grupului.

    Războiul comercial SUA-China se concentrează mult şi pe segmentul companiilor de tehnologie, însă Uniunea Europeană a încercat până acum să nu aleagă nicio tabără.

    Guvernul german este printre cei care nu au urmat apelul administraţiei Trump de a abandona Huawei Technologies din motive de securitate. Silicon Valley rămâne momentan capitala inovaţiei în tehnologie – ceea ce generează în acest moment un conflict între autorităţi europene precum guvernul francez care încearcă să taxe mari giganţi precum Amazon. În acest caz, Donald Trump îşi apără propriile companii şi spune că nu e corectă atitudinea europenilor.

    Însă Europa a făcut investiţii masive în sector ultimii ani, atât publice cât şi private pentru a se îndepărta de depdendenţa faţă de SUA, şi a reuşit, atât pe partea de importuri cât şi pe cea de exporturi fiind mai aproape de China.

    Una dintre principalele probleme ale lui Donald Trump faţă de aliaţii europeni, în special faţă de Germania, este o preocupare redusă faţă de apărare şi securitate naţională, ceea ce lasă SUA să apere de prin NATO întregul bloc. Până acum, Trump a pus la îndoială NATO ca alianţă, a gestionat un tratat nuclear cu Rusia fără a se consulta cu aliaţii, şi a profitat de ţările membre ale alianţei pentru a-şi ţine trupele în teritoriu. SUA are 246 de baze militare în Europa, adică aproape jumătate din totalul pe care le are peste graniţele ţării, şi un efectiv de 64.000 de soldaţi.

    Deşi Donald Trump nu ar începe un argument puternic legat de apărare în faţa aliaţilor puternici din Germania şi Franţa la summit-ul G7, ministrul britanic Boris Johnson ar putea să o facă şi să le ia partea americanilor. Până la urmă, el are nevoie de un tratat comercial între Marea Britanie şi SUA în contextul Brexit.

    La capitolul energie, Trump a acuzat Germania că este prizoniera Rusieri prin gazoductul Nord Stream 2 care ar trebui pus în funcţiune până la finalul anului 2019. Cele mai mari cinci economii europene au importat colectiv combustibili şi petrol de peste 150 miliarde dolari anual în ultimii 14 ani. În 2018, au importat 18,4 miliarde dolari de la SUA, adică 5% din total – un record istoric. Deşi ponderea importurilor din Rusia este exponenţial mai mare, Europa încearcă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de Rusia, ceea ce îi oferă lui Trump încă un avantaj în negocierile comerciale.

    Unul dintre punctele principale de la masa negocierilor, pe care Trump vrea să insiste, este agricultura, însă Uniunea Europeană nu vrea să deschidă discuţiile cu privire la acest sector. Totuşi, SUA ar putea avea un avantaj în aceste negocieri în contextul în care a crescut din ce în ce mai mult ca piaţă de desfacere pentru produsele Europei în fiecare din ultimii cinci ani, importând de 79 miliarde de dolari anual. Această temă de discuţie ar putea naşte controverse în interiorul blocului european în contextul în care Germania, care trimite doar 2,7% din producţia de mâncare şi băuturi către SUA ar putea fi dispusă să discute agricultura, însă Franţa, care exportă mai mult, se opune implacabil.

    Europa a făcut eforturi să se îndepărteze de dominaţia SUA în ultimii ani, însă nu a avut prea mare succes.  

     

     

     

     

     

     

  • Detaliile întâlnirii lui Klaus Iohannis cu Donald Trump. Discuţii despre securitatea Mării Negre

    Potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va ajunge la Casa Albă, în Washington, la ora 21:00, ora României, unde va fi aşteptat de către preşedintele SUA, Donald Trump, urmând ca la 21:10 cei doi oficiali să aibă convorbiri oficiale.

    Astfel, agenda completă a preşedintelui României vizează:

    „Vizita la Washington D.C., Statele Unite ale Americii
    – 21:00 – Sosirea la Casa Albă – Primirea de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump (ora României)

    – Semnarea în Cartea de Onoare (Diplomatic Reception Room)

    -21:10 Convorbiri tete-à-tête cu Preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump (Biroul Oval) (ora României)

    -Convorbiri oficiale (Cabinet Room)”, potrivit anunţului publicat pe site-ul Preşedinţiei.

    Preşedintele Klaus Iohannis va discuta cu preşedintele SUA Donald Trump despre securitatea în zona Mării Negre şi totodată despre disponibilitatea României de a găzdui mai mulţi militari americani în România. În acelaşi timp, România este disponibilă să mai trimită efective militare în Afghanistan.

    Securitatea Mării Negre este una dintre subiectele ce vor fi abordate în întâlnirea bilaterală dintre Klaus Iohannis şi preşedintele american Donal Trump. Rusia are o prezenţă militară în Marea Neagră printr-o importantă bază în Crimeea.

    Iohannis va exprima disponibilitatea României de a găzdui un număr mai mare de dispozitive militare ale NATO, prin brigada multinaţională sau centrul de comandă care va fi stabilit în regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump vrea să cumpere Groenlanda. Preşedintele american a dezvăluit apropiaţilor că ar fi dispus să facă o ofertă guvernului danez

    Preşedintele Donald Trump pare interesat de achiziţionarea insulei Groenlanda, scriu cei de la DailyMail.
     
    Mai multe surse au dezvăluit pentru Wall Street Journal că Trump a discutat cu consilierii săi posibilitatea de a prelua insula, cunoscută atât pentru resursele existente, cât şi pentru importanţa geografică.
     
    Americanii au mai încercat, în două rânduri, să cumpere Groenlanda: mai întâi în 1867 şi ulterior în 1946, când preşedintele Truman a oferit 100 de milioane de dolari.
     
    Insula cu o suprafaţă de 2,1 milioane de metri pătraţi este locuită de aproximativ 56.000 de persoane. Deşi se află în apele din nordul Americii, Groenlanda este deţinută de Danemarca.
     
    Potrivit celor de la Wall Street Journal, Groenlanda primeşte anual de la guvernul danez subvenţii în valoare de 591 de milioane de dolari, adică 60% din bugetul anual al insulei.
     
    Mai mulţi analişti consideră că Trump vrea să urmeze exemplul fostului preşedinte Dwight Eisenhower, care a cumpărat Alaska de la ruşi în 1867.
     
    O serie de politicieni danezi şi-au manifestat dezaprobarea faţă de idee.
     
    Martin Lidegaard, fost ministru de Externe şi un lider al Partidului Social Liberal, a calificat ideea drept o “propunere grotescă”, fără vreun fundament real, relatează agenţia de ştiri Reuters..
     
    “Vorbim despre oameni reali şi nu putem vinde Groenlanda ca o veche putere tradiţională”, a adăugat Lidegaard.Lars Lokke Rasmussen.
     
    “Dacă chiar îi trece prin cap asta, atunci aceasta este dovada finală că a înnebunit”, a declarat Soren Espersen, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al Partidului Popular Danez.

     

  • Escaladarea unui conflict care pune pe jar întreaga economie mondială: Beijingul vrea să dea un răspuns puternic pentru că SUA a încălcat termenii negocierilor

    Oficialii chienzi au vorbit deschis astăzi despre planurile preşedintelui american Donald Trump de a impune o nouă rundă de tarife de 10% pe o nouă suită de bunuri chinezeşti de 300 miliarde dolari, Beijingul acuzându-i pe americani că încalcă termenii negocierilor ceea ce îi determină pe chinezi să promită un răspuns proporţional, potrivit Bloomberg.

    Noile tarife de 10% au deraiat complet negocierile dintre cele mai mari economii ale lumii, anunţă Consiliul Statului Chinez pentru Tarife, care a condus negocierile.

    China „nu are nicio altă opţiune decât să vină cu un răspuns promopt”, a transmis Consiliul joi, fără a specifica măsurile pe care le va lua.

    Bursele europene au scăzut, în timp ce acţiunile americane şi-au continaut scăderea.

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat noi tarife luna aceasta, iar China a decis să oprească achiziţia de bunuri agriculturale, permiţându-i yuanului să se deprecieze.

    Cu toate acestea, echipele de negociere au discutat săptămâna aceasta prin telefon, iar acest lucru a determinat SUA să amâne noile tarife

    Negociatorii s-au mai înţeles să reia legătura în următoarele două săptămâni, iar Bloomberg scrie că delegaţia din China va păstra planul de a se călători în SUA în luna septembrie pentru a negocia faţă în faţă.

    Declaraţia statului chinezi arată că Beijingul nu consideră suficientă o amânare a tarifelor, spune Zhou Xiaoming, fost oficial din Ministerul de Comerţ.

    China este foarte serioasă în acest moment şi rămâne la părerea că nu ar trebui impuse deloc noi tarife, spune Xiaoming.

     

     

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu preşedintele SUA, Donald Trump. Care vor fi principalele subiecte de discuţie

    Securitatea Mării Negre este una dintre subiectele ce vor fi abordate în întâlnirea bilaterală dintre Klaus Iohannis şi preşedintele american Donald Trump. Rusia are o prezenţă militară în Marea Neagră printr-o importantă bază în Crimeea.

    Iohannis va exprima disponibilitatea României de a găzdui un număr mai mare de dispozitive militare ale NATO, prin brigada multinaţională sau centrul de comandă care va fi stabilit în regiune.

    De asemenea, preşedintele României va transmite preşedintelui Trump că România este disponibilă să trimită mai multe trupe în Afghanistan.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Administraţia Donald Trump ameninţă cu mutarea trupelor americane din Germania în Polonia

    Presiunile Washingtonului par să se intensifice înaintea vizitelor pe care preşedintele Donald Trump urmează să le efectueze în Europa în luna august.

    “Este într-adevăr ofensator ca lumea să se aştepte din partea contribuabililor americani să plătească 50.000 de militari SUA aflaţi în Germania, în timp ce germanii îşi folosesc surplusul comercial pentru scopuri interne”, a afirmat ambasadorul american din Germania, Richard Grenell, citat de agenţia DPA.

    Anterior, ambasadorul SUA la Varşovia, Georgette Mosbacher, a declarat, prin Twitter: “Polonia îşi îndeplineşte obligaţia în cadrul NATO de a aloca apărării 2% din PIB. Germania nu face acest lucru. Am saluta o decizie de transferare a trupelor americane din Germania în Polonia”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump afirmă că economia SUA este “foarte puternică”

    “Sume foarte mari de bani din China şi din alte părţi ale lumii ajung în Statele Unite din raţiuni de siguranţă, investiţii şi rate ale dobânzilor! Suntem într-o poziţie foarte puternică. Şi numeroase companii vin în Statele Unite. Un lucru foarte frumos de urmărit!”, a declarat Donald Trump prin Twitter.

    Administraţia Donald Trump a acuzat luni China de “manipulare monetară”, deschizând un nou front în conflictul economic bilateral.

  • Donald Trump îngheaţă toate activele guvernului venezuelean din SUA pentru a-l presiona pe Maduro

    Ordinul executiv semnat de Trump depăşeşte cu mult sancţiunile impuse în ultimele luni împotriva companiei petroliere de stat PDVSA şi a sectorului financiar din Venezuela, precum şi măsuri împotriva a zeci de oficiali şi entităţi venezueleze.

    Acţiunea lui Trump, cea mai grea de până acum împotriva lui Maduro, nu numai că interzice companiilor americane să se relaţioneze cu guvernul venezuelean, ci pare să deschidă uşa unor posibile sancţiuni împotriva firmelor străine sau a persoanelor care îl sprijină.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump transmite că nu a luat momentan o decizie privind sancţiunile împotriva Turciei

    „Este o situaţie foarte, foarte dificilă, din mai multe motive”, a declarat Donald Trump.

    „Ne gândim. Vom vedea ce vom face. Nu am anunţat nimic momentan”, a adăugat preşedintele american.

    Primele componente S-400 au fost livrate în Turcia la 12 iulie. Ultimele livrări pentru sistemele de apărare aeriană S-400 vor fi efectuate din Rusia în Turcia până în aprilie 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este cel mai bine plătit bugetar din România

    Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, încasează pentru anul 2019 suma de 1,94 milioane lei pentru poziţia pe care o ocupă, potrivit Ordinului nr. 337 din 23 mai 2019.

    Astfel, Ing. Ovidiu Badea, cel pe care organigrama de pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării îl indică drept director general al institutului, câştigă unul dintre cele mai mari salarii din ţară.

    Potrivit CNBC, preşedintele american Donald Trump câştigă 400.000 de dolari pe an, adică 1,6 milioane de dolari pe an, adică mai puţin decât Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.

    Totodată, potrivit documentului, directorul general al instituţiei câştigă de aproape şase ori mai mult decât toţi membri consiliului de administraţie. 

    Potrivit declaraţiei de avere a preşedintelui Klaus Iohannis, acesta încasează un salariu de 133.879 lei pe an. Prin urmare, directorul Institutului „Marin Drăcea” câştigă de zece ori mai mult decât preşedintele României.