BusinessMagazin

Tag: domeniile

  • Domeniile unde forţa de muncă lipseşte cu desăvârşire, deşi salariile au crescut foarte mult

    Instabilitatea politică, lipsa forţei de muncă şi a unui dialog între autorităţi şi patronate sunt principalele provocări cu care se confruntă piaţa locală de BCA, un domeniu a cărui valoare se situează la circa 100 de milioane de euro.

    „Instabilitatea şi scandalurile politice sunt principalele riscuri, deoarece generează reticenţă în a investi şi implicit în a construi. Atragerea fondurilor europene funcţionează defectuos, lucrări finanţare din banii europeni sunt foarte puţine“, spune Niculae Duşu, preşedintele Pro BCA, organizaţia patronală a producătorilor de BCA din România.

    Pro BCA reuneşte cinci companii producătoare de BCA – Celco, Macon, Elpreco, Somaco Grup Prefabricate şi Xella Ro, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 160 de milioane de euro şi cu o capacitate totală de producţie de peste 2,5 milioane de metri cubi de BCA. Unele dintre aceste companii produc şi alte materiale de construcţii, în afară de BCA, ceea ce explică de ce afacerile lor cumulate sunt mai mari decât valoarea pieţei de BCA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbări majore în retail: Cum vor hipermarketurile să îşi convingă clienţii să continue să vină şi să nu cumpere doar de pe net

    Schimbările sunt tot mai alerte şi mai vizibile în toate domeniile de activitate. Ce se întâmplă în retail şi în general în universul dezvoltatorilor povesteşte Tatian Diaconu, CEO al Ceetrus România, companie care până recent s-a numit Immochan.

    Retailul se schimbă, toţi operatorii de hipermarketuri se digitalizează şi sunt într-o cursă să ofere experienţe, pentru că probabil produsul cel mai ieftin este cel de pe net. Rebrandingul companiei, care are activităţi în 13 ţări, având în portofoliu 393 de centre comerciale, 63.000 mp de locuinţe şi 78.000 de birouri (la finalul lui 2017), a avut loc concomitent în toate pieţele în care activează, dar, fiind o companie care are activităţi business-to-business, schimbarea numelui nu are un impact la fel de amplu ca în cazul firmelor care se adresează clienţilor finali.

    Noul nume al companiei a fost ales pentru că are o rezonanţă anglofonă; „ca să ieşim din franţuzism. S-au propus în intern 500 de nume, în condiţiile în care sunt 1.200 de angajaţi în toate ţările, ceea ce înseamnă un grad uriaş de implicare în acest proiect.”

    Ce a determinat rebrandingul? Compania trece prin schimbări profunde: „Noi nu mai suntem dezvoltatori. Definiţia neconformă din DEX este că dezvoltatorul optimizează un teren, or noi evoluăm şi nu vrem să rămânem în acelaşi cadru. Dezvoltatorul imobiliar nu se uită în afara perimetrului lui, ceea ce este foarte legal, şi îşi vede propriul interes”, afirmă Tatian Diaconu. Tot el spune că meseria evoluează încet spre cea de urbanist societal, ceea ce înseamnă că acum activitatea celor de la Immochan pleacă de la identificarea nevoilor reale ale unei comunităţi. „În plus, este necesară anticiparea – trebuie să ne uităm în viitor, să ştim dacă e nevoie, de pildă, ca la un moment dat să trecem de la o bandă de drum la două sau trei. Astfel, noi facem un zoom pe hartă, pentru a privi de sus o întreagă zonă, un cartier, poate chiar jumătate sau întreg oraşul. Când vrei să faci pasul de la dezvoltator la urbanist, eşti proprietar pe teren dar nu poţi interveni pe spaţiile vecinilor şi ai rol de animator şi catalizator.” Acest rol a fost asumat de Immochan în cazul proiectului Coresi de la Braşov, care este unul mixt, reunind deopotrivă componenta de retail, cea rezidenţială şi cea de office.

    Ce înseamnă rolul de catalizator? Să aduni în jurul mesei şi pe ceilalţi implicaţi în proiect – vecini, reprezentanţi ai comunităţii, autorităţi locale. Într-un astfel de context, oamenii încep să spună care sunt nevoile lor, iar acest lucru uşurează asumarea rolurilor, punctează şeful filialei locale a Ceetrus. „Pentru că, chiar dacă aş vrea, nu pot construi pe terenul vecinului; nu îmi pot asuma – şi nici nu vreau să fac asta – rolul administraţiei locale. Astfel pot fi identificate mai uşor nevoi cum sunt cele de drumuri sau pentru spaţii de învăţământ, fie ele grădiniţe sau şcoli.”

    În plus, când lucrează în zone care sunt în curs de dezvoltare, trebuie să anticipeze, spune Tatian Diaconu, ceea ce urmează şi „este important ca oamenii să înţeleagă ceea ce vrem să facem”. La Coresi, de pildă, traficul de maşini în zonă a crescut de la 3.000 la 17.000 pe zi, de aceea se va trece de la un drum pe patru benzi la unul pe şase benzi. „Dar când am discutat cu autorităţile locale în urmă cu câţiva ani despre această nevoie pe care o anticipam, probabil şi-au spus în mintea lor că sunt nebun.”

    Tatian Diaconu spune că tot aude trei idei care ţin de mitologia urbană românească. „«Nu sunt bani.» Fals. Sunt exemple de localităţi – fără să vorbim de oraşe foarte mari – care au investiţii de zeci sau sute de milioane de euro.” Iar şeful Ceetrus dă drept exemplu Reşiţa, oraş cu 70.000 de locuitori, care a atras în ultimele 18 luni investiţii de 50 de milioane de euro, din fonduri europene; aceşti bani schimbă faţa oraşului.

    Al doilea mit la care face referire Tatian Diaconu este cel legat de lipsa competenţelor. „Este o idee profund falsă, din două motive. Chiar dacă nu am avea competenţe, poate ar fi normal să fie aşa, când ţara noastră are 100 de ani, cu 28 de ani de capitalism, iar în Franţa se construiau castele în secolul al XVI-lea. În acest context, poate că este firesc să existe o diferenţă de competenţe. Dar competenţele se pot cumpăra. Nu este nimic ruşinos să spui «Nu ştiu». Există competenţe în mediul public şi privat. Nu avem o problemă de competenţe, putem contracta cel mai bun arhitect, fie el în Singapore sau în Spania.”

    A treia idee se leagă de lipsa tot mai acută a timpului, iar Tatian Diaconu aprobă în totalitate această idee. „Timpul pierdut nu se mai întoarce. Am încercat să găsim o metodă pentru a câştiga timp.” Soluţia identificată este cea a parteneriatelor pentru ariile de activităţi în care echipa Immochan România nu avea competenţe la fel de ample ca şi în proiectele de retail. Concret, este vorba despre asocieri, de pildă pe zona de rezidenţial, cu Kaspar Development, în proiectul de la Braşov; în cartierul Coresi zona rezidenţială are deja 570 de apartamente finisate, iar în faza a doua vor fi livrate alte 430 de apartamente. Diaconu explică logica acestui parteneriat: „Chiar dacă am bani pentru a dezvolta un proiect, nu am timp suficient. În curba de învăţare am fi făcut greşeli, vreme de câţiva ani”. Pentru a arde aceste etape, Immochan România, rebranduită acum sub numele Ceetrus, a mizat pe parteneriate. Reţetă aplicată şi în partea de office, tot în proiectul Coresi de la Braşov, unde Ascenta Management a adus know-how-ul odată cu achiziţia Coresi Business Park, care a alăturat componentei de retail şi rezidenţiale şi pe cea de office. Există însă un aspect la care trebuie să fie atente orice companie sau firmă care îşi doreşte o variantă de colaborare: „Fără valori comune, parteneriatul este mai greu decât o căsnicie”.

    Cum a ajuns însă la ideea parteneriatelor? Cam în acelaşi sistem în care a construit şi echipa locală: „În 2012 mi-am dat seama că nu ştiam să fac proiectul de la Braşov, aşa că am adunat specialişti din mai multe ţări. Unul singur nu ştie să facă un astfel de proiect, fiecare ştie o parte din el. România a fost pentru Immochan o filială cu apetit de antreprenoriat”, povesteşte Diaconu, care adaugă că experienţa proiectului de la Braşov l-a transformat într-un curios permanent. „Mă întreb zi de zi ce mai putem aduce în plus la acest proiect, fiind practic un ecosistem care se autosusţine. 4.500 de oameni locuiesc deja acolo şi numărul lor creşte lună de lună.” Pentru a completa acest cartier, care reuneşte acum complexul comercial Coresi, blocuri de locuinţe, birouri şi cele mai generoase spaţii verzi din orice proiect dezvoltat pe piaţa locală, dezvoltatorul a donat 4.500 mp de teren care ar urma să găzduiască o unitate de învăţământ – grădiniţă sau şcoală.

    Ceetrus are în plan dezvoltarea de noi proiecte în Bucureşti, Satu Mare, Sibiu, Cluj şi Craiova, iar cele mai avansate dintre acestea sunt în Satu Mare – unde există deja un centru comercial cu Auchan şi care va avea 10.000 mp de centre comerciale în plus –, alături de o componentă rezidenţială – iar următorul va fi Clujul. La Satu Mare proiectul va fi completat de un proiect rezidenţial de 500 de apartamente.
    Tatian Diaconu mai spune că acum în real estate preţurile sunt „un pic inflamate” şi cel mai adesea sunt de câteva ori mai mari decât poate oferi el. „Dacă sunt dezvoltator, poate pot să dau 500 de euro pe metrul pătrat, când vânzătorul cere 700 de euro. Dar eu lucrez cu arhitecţii timp de 3-6 luni, ca să înţeleg cât pot câştiga din chirii sau din vânzarea de apartamente. Pot face un proiect şi în cazul în care dau 500 de euro pe metrul pătrat, dar asta înseamnă să renunţ la toate demersurile de urbanizare – de la infrastructură la spaţii verzi şi zone pentru comunitate, cum sunt grădiniţa sau şcoala.”

    Şeful Ceetrus România mai spune că în această meserie este foarte uşor „să-ţi rupi gâtul, pentru că vorbim de sume foarte mari. De aceea încercăm să nu facem greşeli mari plătind preţuri nesustenabile. Orice proiect vom mai face de acum înainte va fi mixt, nu neapărat într-o formulă anume, poate fi orice combinaţie de comercial, rezidenţial şi office.”

  • „Meseria noastră nu mai este să punem cărămidă peste cărămidă”

    Retailul se schimbă, toţi operatorii de hipermarketuri se digitalizează şi sunt într-o cursă să ofere experienţe, pentru că probabil produsul cel mai ieftin este cel de pe net. Rebrandingul companiei, care are activităţi în 13 ţări, având în portofoliu 393 de centre comerciale, 63.000 mp de locuinţe şi 78.000 de birouri (la finalul lui 2017), a avut loc concomitent în toate pieţele în care activează, dar, fiind o companie care are activităţi business-to-business, schimbarea numelui nu are un impact la fel de amplu ca în cazul firmelor care se adresează clienţilor finali.

    Noul nume al companiei a fost ales pentru că are o rezonanţă anglofonă; „ca să ieşim din franţuzism. S-au propus în intern 500 de nume, în condiţiile în care sunt 1.200 de angajaţi în toate ţările, ceea ce înseamnă un grad uriaş de implicare în acest proiect.”

    Ce a determinat rebrandingul? Compania trece prin schimbări profunde: „Noi nu mai suntem dezvoltatori. Definiţia neconformă din DEX este că dezvoltatorul optimizează un teren, or noi evoluăm şi nu vrem să rămânem în acelaşi cadru. Dezvoltatorul imobiliar nu se uită în afara perimetrului lui, ceea ce este foarte legal, şi îşi vede propriul interes”, afirmă Tatian Diaconu. Tot el spune că meseria evoluează încet spre cea de urbanist societal, ceea ce înseamnă că acum activitatea celor de la Immochan pleacă de la identificarea nevoilor reale ale unei comunităţi. „În plus, este necesară anticiparea – trebuie să ne uităm în viitor, să ştim dacă e nevoie, de pildă, ca la un moment dat să trecem de la o bandă de drum la două sau trei. Astfel, noi facem un zoom pe hartă, pentru a privi de sus o întreagă zonă, un cartier, poate chiar jumătate sau întreg oraşul. Când vrei să faci pasul de la dezvoltator la urbanist, eşti proprietar pe teren dar nu poţi interveni pe spaţiile vecinilor şi ai rol de animator şi catalizator.” Acest rol a fost asumat de Immochan în cazul proiectului Coresi de la Braşov, care este unul mixt, reunind deopotrivă componenta de retail, cea rezidenţială şi cea de office.

    Ce înseamnă rolul de catalizator? Să aduni în jurul mesei şi pe ceilalţi implicaţi în proiect – vecini, reprezentanţi ai comunităţii, autorităţi locale. Într-un astfel de context, oamenii încep să spună care sunt nevoile lor, iar acest lucru uşurează asumarea rolurilor, punctează şeful filialei locale a Ceetrus. „Pentru că, chiar dacă aş vrea, nu pot construi pe terenul vecinului; nu îmi pot asuma – şi nici nu vreau să fac asta – rolul administraţiei locale. Astfel pot fi identificate mai uşor nevoi cum sunt cele de drumuri sau pentru spaţii de învăţământ, fie ele grădiniţe sau şcoli.”

    În plus, când lucrează în zone care sunt în curs de dezvoltare, trebuie să anticipeze, spune Tatian Diaconu, ceea ce urmează şi „este important ca oamenii să înţeleagă ceea ce vrem să facem”. La Coresi, de pildă, traficul de maşini în zonă a crescut de la 3.000 la 17.000 pe zi, de aceea se va trece de la un drum pe patru benzi la unul pe şase benzi. „Dar când am discutat cu autorităţile locale în urmă cu câţiva ani despre această nevoie pe care o anticipam, probabil şi-au spus în mintea lor că sunt nebun.”

    Tatian Diaconu spune că tot aude trei idei care ţin de mitologia urbană românească. „«Nu sunt bani.» Fals. Sunt exemple de localităţi – fără să vorbim de oraşe foarte mari – care au investiţii de zeci sau sute de milioane de euro.” Iar şeful Ceetrus dă drept exemplu Reşiţa, oraş cu 70.000 de locuitori, care a atras în ultimele 18 luni investiţii de 50 de milioane de euro, din fonduri europene; aceşti bani schimbă faţa oraşului.

    Al doilea mit la care face referire Tatian Diaconu este cel legat de lipsa competenţelor. „Este o idee profund falsă, din două motive. Chiar dacă nu am avea competenţe, poate ar fi normal să fie aşa, când ţara noastră are 100 de ani, cu 28 de ani de capitalism, iar în Franţa se construiau castele în secolul al XVI-lea. În acest context, poate că este firesc să existe o diferenţă de competenţe. Dar competenţele se pot cumpăra. Nu este nimic ruşinos să spui «Nu ştiu». Există competenţe în mediul public şi privat. Nu avem o problemă de competenţe, putem contracta cel mai bun arhitect, fie el în Singapore sau în Spania.”

    A treia idee se leagă de lipsa tot mai acută a timpului, iar Tatian Diaconu aprobă în totalitate această idee. „Timpul pierdut nu se mai întoarce. Am încercat să găsim o metodă pentru a câştiga timp.” Soluţia identificată este cea a parteneriatelor pentru ariile de activităţi în care echipa Immochan România nu avea competenţe la fel de ample ca şi în proiectele de retail. Concret, este vorba despre asocieri, de pildă pe zona de rezidenţial, cu Kaspar Development, în proiectul de la Braşov; în cartierul Coresi zona rezidenţială are deja 570 de apartamente finisate, iar în faza a doua vor fi livrate alte 430 de apartamente. Diaconu explică logica acestui parteneriat: „Chiar dacă am bani pentru a dezvolta un proiect, nu am timp suficient. În curba de învăţare am fi făcut greşeli, vreme de câţiva ani”. Pentru a arde aceste etape, Immochan România, rebranduită acum sub numele Ceetrus, a mizat pe parteneriate. Reţetă aplicată şi în partea de office, tot în proiectul Coresi de la Braşov, unde Ascenta Management a adus know-how-ul odată cu achiziţia Coresi Business Park, care a alăturat componentei de retail şi rezidenţiale şi pe cea de office. Există însă un aspect la care trebuie să fie atente orice companie sau firmă care îşi doreşte o variantă de colaborare: „Fără valori comune, parteneriatul este mai greu decât o căsnicie”.

    Cum a ajuns însă la ideea parteneriatelor? Cam în acelaşi sistem în care a construit şi echipa locală: „În 2012 mi-am dat seama că nu ştiam să fac proiectul de la Braşov, aşa că am adunat specialişti din mai multe ţări. Unul singur nu ştie să facă un astfel de proiect, fiecare ştie o parte din el. România a fost pentru Immochan o filială cu apetit de antreprenoriat”, povesteşte Diaconu, care adaugă că experienţa proiectului de la Braşov l-a transformat într-un curios permanent. „Mă întreb zi de zi ce mai putem aduce în plus la acest proiect, fiind practic un ecosistem care se autosusţine. 4.500 de oameni locuiesc deja acolo şi numărul lor creşte lună de lună.” Pentru a completa acest cartier, care reuneşte acum complexul comercial Coresi, blocuri de locuinţe, birouri şi cele mai generoase spaţii verzi din orice proiect dezvoltat pe piaţa locală, dezvoltatorul a donat 4.500 mp de teren care ar urma să găzduiască o unitate de învăţământ – grădiniţă sau şcoală.

    Ceetrus are în plan dezvoltarea de noi proiecte în Bucureşti, Satu Mare, Sibiu, Cluj şi Craiova, iar cele mai avansate dintre acestea sunt în Satu Mare – unde există deja un centru comercial cu Auchan şi care va avea 10.000 mp de centre comerciale în plus –, alături de o componentă rezidenţială – iar următorul va fi Clujul. La Satu Mare proiectul va fi completat de un proiect rezidenţial de 500 de apartamente.
    Tatian Diaconu mai spune că acum în real estate preţurile sunt „un pic inflamate” şi cel mai adesea sunt de câteva ori mai mari decât poate oferi el. „Dacă sunt dezvoltator, poate pot să dau 500 de euro pe metrul pătrat, când vânzătorul cere 700 de euro. Dar eu lucrez cu arhitecţii timp de 3-6 luni, ca să înţeleg cât pot câştiga din chirii sau din vânzarea de apartamente. Pot face un proiect şi în cazul în care dau 500 de euro pe metrul pătrat, dar asta înseamnă să renunţ la toate demersurile de urbanizare – de la infrastructură la spaţii verzi şi zone pentru comunitate, cum sunt grădiniţa sau şcoala.”

    Şeful Ceetrus România mai spune că în această meserie este foarte uşor „să-ţi rupi gâtul, pentru că vorbim de sume foarte mari. De aceea încercăm să nu facem greşeli mari plătind preţuri nesustenabile. Orice proiect vom mai face de acum înainte va fi mixt, nu neapărat într-o formulă anume, poate fi orice combinaţie de comercial, rezidenţial şi office.”

  • „Profesorul de fluide”, la audierile de ministru: „Fără energie nu se aprinde becul şi nu funcţionează telefonul”

    ”Eu cred că Energia este unul dintre domeniile cruciale ale economiei. Asta nu am inventat-o eu. Nu avem energie, nu se aprinde becul. Nu avem energie, nu funcţionează telefoanele. Nu avem energie, nu funcţionează nimic. Există filme suficiente, apocaliptice, în care lipsa de energie ne duce într-o altă societate. De aceea cred că Ministerul Energiei trebuie să elaboreze o strategie naţională cu o viziune clară şi limpede”, a declarat Anton Anton după validarea în comisiile de specialitate din Parlament.

    El a mai spus că nu îşi va schimba adresa de e-mail – profesoruldefluide@gmail.com

    ”Sunt profesor de fluide. O viaţă întreagă am fost profesor de fluide. Eu am făcut maşini hidraulice. Am predat maşini hidraulice, m-am ocupat de pompe, de tot felul de fluide. Eu sunt profesorul de fluide”, a spus Anton.

    Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul ALDE, Anton Anton, pentru funcţia de ministru al Energiei, cu 44 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ţara care în următorii 15 ani va depăsi SUA şi va deveni cea mai mare economie din lume

    Importanţa economiilor majore din Asia va continua să crească în anul 2018 şi ulterior, preconizează Centrul de Cercetare în domeniile Economiei şi Afacerilor (CEBR), un institut cu sediul la Londra.

    Conform estimărilor, India va depăşi Marea Britanie şi Franţa în 2018, devenind a cincea economie ca mărime din lume. Până în anul 2027, India va depăşi şi Germania, ajungând pe locul al treilea la nivel mondial.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt planurile noului CEO al Superbet

    “Piaţa este un pic diferită, dar principiul este cam acelaşi – de exemplu, în America, agenţiile de pariuri se află în cazinouri, care sunt imense; la noi sunt agenţii mici, la colţul străzii, şi sunt multe, aceasta ar fi principala diferenţă”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, polul mondial al jocurilor de noroc.

    A ajuns acolo nu fiindcă ar fi el însuşi un pasionat – se autodeclară mai cu seamă un observator al pieţei – ci ca o consecinţă a principalului său hobby, motocicleta, în contextul celui mai lung drum parcurs de el, celebrul Route 66, traseu străbătut în 30 de zile; cinci le-a petrecut în Las Vegas. Nici parcursul profesional lui Ardeleanu nu este unul care să fi avut anterior tangenţe cu domeniul. „Exact acelaşi lucru îl fac la Superbet – export ce există în România în Europa Centrală şi de Est – şi l-am făcut cu A&D Pharma”, descrie Ardeleanu specificul activităţii din rolul pe care îl ocupă în cadrul acestuia, comparându-l cu rolul avut în urmă cu câţiva ani, de general manager în cadrul companiei de farmaceutice Ozone Laboratories din Polonia.

    Executivul de 42 ani a avut anterior o activitate de aproximativ 16 ani în retail şi descrie noua lume drept una cu nimic diferită faţă de cea anterioară: „În momentul în care conduci la nivel de general management un business, industria nu prea mai contează atât de mult. Ai specialişti în echipă deja care sunt specializaţi pe industrie – general management înseamnă strategie şi leadership, people management”.

    A intrat în domeniul jocurilor de noroc în septembrie 2015, ca director general al companiei BET Arena, din cadrul holdingului de companii, de unde a evoluat anul acesta în funcţia de CEO al Superbet, devenind astfel responsabil pe cele câteva sute de agenţii de pariuri sportive ale companiei, de platforma online a operatorului, precum şi de expansiunea în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Cota de piaţă ocupată de Superbet pe piaţa locală este de circa 20%, cu volumele de pariuri şi casino (wagered amounts) dezvoltate de Superbet la undeva peste 1 miliard de euro. Activităţile Superbet România sunt operate de un holding pe piaţa locală; iar dezvoltările din Europa Centrală şi de Est se fac sub un altul înregistrat la Viena; compania are o a treia entitate, globală, care operează platforma superbet.com, înregistrată în Gibraltar. Compania este una antreprenorială, înfiinţată în România chiar înainte de criză, de familia Augusta şi Sacha Draghici, care deţin mai mult de 51% din acţiunile companiei. Potrivit celor mai recente declaraţii ale lui Vlad Ardeleanu, veniturile întregului grup de companii se îndreaptă anul acesta spre 120 de milioane de euro.

    Originar din Timişoara, Vlad Ardeleanu a absolvit Facultatea de Economie (în cadrul Universităţii de Vest, în 1998), dar şi dreptul (Universitatea din Craiova, în 2000). Imediat după absolvire, s-a angajat la Ministerul de Finanţe, ca inspector fiscal, îşi aminteşte el debutul parcursului profesional. 2001 era anul în care omul de afaceri Florentin Banu vindea fabrica de napolitane Joe către gigantul elveţian Nestlé, iar lui, împreună cu un coleg, îi revenise responsabilitatea să verifice tranzacţia. „După controlul respectiv, omul a venit la mine şi mi-a zis: «M-ai cam amendat aici, trebuie să-ţi ofer un contract de muncă pentru a-mi recupera banii»”, rememorează Ardeleanu. A devenit astfel prima persoană care aflase despre intenţia lui Florentin Banu de a construi un lanţ de supermarketuri – denumite încă la acea vreme „alimentare”. „L-am întrebat de ce crede că pot să îl ajut să facă alimentare; mi-a răspuns că nu îl pot ajuta cu nimic, în afara faptului că am putere de muncă.”

    Astfel, la 25 de ani, a ajuns directorul financiar al companiei nou înfiinţate, sub care avea să se dezvolte lanţul de supermarketuri Artima. Afacerea a început în 2000, s-a dezvoltat rapid, iar în 2005 a fost cumpărată de fondul de investiţii Enterprise Investors şi, ulterior, de Carrefour. În acel an a decis să schimbe domeniul, în dorinţa de a-şi dezvolta o carieră internaţională, şi a preluat rolul de director general al firmei Ozone Laboratories din Polonia, parte a grupului A&D Pharma. „Mi-am dorit o carieră internaţională, iar A&D Pharma asta îşi dorea, să exporte un succes antreprenorial românesc în Europa Centrală şi de Est.”

    Timp de trei ani, a vândut şi a distribuit astfel pe piaţa poloneză produse precum Fervex, Efferalgan, Trachisept. S-a întors apoi la Carrefour, mai întâi ca director general pe divizia Carrefour Property (2009-2011), iar apoi ca director comercial şi de retail, funcţie pe care a ocupat-o până la trecerea la Superbet. „Înainte de Carrefour am fost întotdeauna un executiv care a fost şi acţionar minoritar, şi antreprenor, şi director, statut pe care o corporaţie nu poate să ţi-l ofere. Grupul de firme Superbet poate, iar acest pas este o revenire la prima dragoste; într-un mediu diferit de corporaţie, pot să aplic ceea ce am învăţat şi în corporaţie.” Una dintre respnsabilităţile sale în noua funcţie constă în dezvoltarea activităţilor Superbet în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar primul pas făcut în acest sens este intrarea pe piaţa din Polonia, în urma unei investiţii „de câteva milioane de euro”, ce se va recupera în câţiva ani, potrivit lui Ardeleanu.

    Prin această expansiune, Superbet a devenit în noiembrie singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise acolo până la finalul anului. „Ceea ce vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – unde există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare. În total, ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital şi vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează de circa un an, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia, la construirea echipei de acolo, ce este formată din câteva sute de angajaţi. În Polonia sunt circa 38 de milioane de cetăţeni şi, potrivit reprezentanţilor polonezi ai Superbet, 8-10% dintre adulţi înclină spre un anumit tip de activitate de gambling.

     

  • Next Capital: creştere de peste 30% la 9 luni Numărul cererilor de finanţare prin factoring din partea domeniului IT&C îşi menţine trendul ascendent

    Peste 90% din volumele de creanţe gestionate de Next Capital au fost facilitate de serviciul de factoring intern (cu regres). Aproximativ 30% din valoarea creanţelor gestionate au provenit din domeniul IT&C, urmat de cel al bunurilor de larg consum cu 25% şi de domeniul serviciilor cu 18%.

    „Şi în acest an sectorul IT&C a continuat să crească, dar şi sectorul construcţiilor a înregistrat o evoluţie pozitivă, ajungând la o pondere de aproximativ 15% din totalul creanţelor administrate. Per total, creşterea pe  care am avut-o se datorează pe de o parte lărgirii portofoliului de clienţi, iar pe de altă parte creşterii cererii din partea clienţilor existenţi, în special pe fondul creşterii cifrei lor de afaceri. Termenele de plată mari, specifice anumitor sectoare de activitate, pun mare presiune pe cash-flow, iar soluţia cea mai la îndemână rămâne extinderea facilităţilor de factoring”, declară Bogdan Roşu, director Next Capital.

     

    Next Capital este primul IFN de pe piaţă care implementează produsul factoring revers

     

    „Una dintre cele mai mari probleme pe care o întâmpină un IMM în momentul în care are nevoie de finanţare pentru stabilizarea afacerii sau dezvoltarea acesteia, este lipsa de garanţii pe care să le propună băncilor pentru a accesa produse de creditare clasice. Soluţia simplă este de a-şi căuta în piaţă o soluţie de finanţare fără garanţii (Factoring), însă şi acest proces poate fi dificil şi nu le asigură neapărat acestora cele mai bune condiţii comerciale.

    Din acest motiv am implementat şi noi un nou produs care uşurează accesul companiilor la soluţii de finanţare comode şi anume Factoring revers, Next Capital fiind primul IFN din România care are în portofoliu acest produs. Prin această soluţie, companiile mari pot asigura furnizorilor proprii un mijloc eficient de finanţare prin factoring, în condiţii comerciale preferenţiale foarte avantajoase şi, implicit, stabilitatea lor financiară atât de necesară. Aceste companii (key accounts în principal), devin practic garantul pentru aceste IMM-uri în procesul de finanţare, ele facilitând finanţarea facturilor emise de către furnizori imediat după validarea acestora, încasarea banilor făcâdu-se astfel în termen de câteva ore. Este un proces de aprobare iniţială şi derulare ultra-rapid, fără birocraţie, iar clienţii au acces 24/7 la datele actualizate în timp real pe o platforma on-line”, mai declară Bogdan Roşu.

    Până la finalul acestui an IFN Next Capital Finance S.A. estimează că va depăşi cifra de afaceri obţinută anul trecut cu aproximativ 45 %.

    IFN Next Capital Finance SA, fondată în noiembrie 2006, face parte din grupul Next Capital, care oferă soluţii de creditare, cumpărare şi recuperare creanţe, dar şi servicii de tip BPO (Business Process Outsourcing) prin compania OPTIMA SOLUTIONS & SERVICES. Grupul Next Capital cu acţionariat majoritar românesc si minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge, a înregistrat în anul 2016 o creştere a cifrei de afaceri de 26%. Next Capital este membru fondator al Asociaţiei Române de Factoring (ARF), iar Bogdan Roşu este în prezent preşedinte al ARF.

  • Next Capital: creştere de peste 30% la 9 luni Numărul cererilor de finanţare prin factoring din partea domeniului IT&C îşi menţine trendul ascendent

    Peste 90% din volumele de creanţe gestionate de Next Capital au fost facilitate de serviciul de factoring intern (cu regres). Aproximativ 30% din valoarea creanţelor gestionate au provenit din domeniul IT&C, urmat de cel al bunurilor de larg consum cu 25% şi de domeniul serviciilor cu 18%.

    „Şi în acest an sectorul IT&C a continuat să crească, dar şi sectorul construcţiilor a înregistrat o evoluţie pozitivă, ajungând la o pondere de aproximativ 15% din totalul creanţelor administrate. Per total, creşterea pe  care am avut-o se datorează pe de o parte lărgirii portofoliului de clienţi, iar pe de altă parte creşterii cererii din partea clienţilor existenţi, în special pe fondul creşterii cifrei lor de afaceri. Termenele de plată mari, specifice anumitor sectoare de activitate, pun mare presiune pe cash-flow, iar soluţia cea mai la îndemână rămâne extinderea facilităţilor de factoring”, declară Bogdan Roşu, director Next Capital.

     

    Next Capital este primul IFN de pe piaţă care implementează produsul factoring revers

     

    „Una dintre cele mai mari probleme pe care o întâmpină un IMM în momentul în care are nevoie de finanţare pentru stabilizarea afacerii sau dezvoltarea acesteia, este lipsa de garanţii pe care să le propună băncilor pentru a accesa produse de creditare clasice. Soluţia simplă este de a-şi căuta în piaţă o soluţie de finanţare fără garanţii (Factoring), însă şi acest proces poate fi dificil şi nu le asigură neapărat acestora cele mai bune condiţii comerciale.

    Din acest motiv am implementat şi noi un nou produs care uşurează accesul companiilor la soluţii de finanţare comode şi anume Factoring revers, Next Capital fiind primul IFN din România care are în portofoliu acest produs. Prin această soluţie, companiile mari pot asigura furnizorilor proprii un mijloc eficient de finanţare prin factoring, în condiţii comerciale preferenţiale foarte avantajoase şi, implicit, stabilitatea lor financiară atât de necesară. Aceste companii (key accounts în principal), devin practic garantul pentru aceste IMM-uri în procesul de finanţare, ele facilitând finanţarea facturilor emise de către furnizori imediat după validarea acestora, încasarea banilor făcâdu-se astfel în termen de câteva ore. Este un proces de aprobare iniţială şi derulare ultra-rapid, fără birocraţie, iar clienţii au acces 24/7 la datele actualizate în timp real pe o platforma on-line”, mai declară Bogdan Roşu.

    Până la finalul acestui an IFN Next Capital Finance S.A. estimează că va depăşi cifra de afaceri obţinută anul trecut cu aproximativ 45 %.

    IFN Next Capital Finance SA, fondată în noiembrie 2006, face parte din grupul Next Capital, care oferă soluţii de creditare, cumpărare şi recuperare creanţe, dar şi servicii de tip BPO (Business Process Outsourcing) prin compania OPTIMA SOLUTIONS & SERVICES. Grupul Next Capital cu acţionariat majoritar românesc si minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge, a înregistrat în anul 2016 o creştere a cifrei de afaceri de 26%. Next Capital este membru fondator al Asociaţiei Române de Factoring (ARF), iar Bogdan Roşu este în prezent preşedinte al ARF.