BusinessMagazin

Tag: documentare

  • Marele premiu pentru documentarul românesc “Doar o răsuflare” la Festivalul “Let’s CEE” 2017

    Filmul românesc “Doar o răsuflare” (regia Monica Lăzurean-Gorgan) a fost recompensat cu Marele premiu la Festivalul de Film “Let’s CEE”, desfăşurat la Viena, Graz şi Villach.

    În cadrul Festivalului au fost proiectate 141 de filme de lungmetraj, documentare şi scurtmetraje din Europa Centrală şi de Est, precum şi din Caucaz şi Turcia, relatează Mediafax.

    La Festival au fost proiectate 17 producţii şi coproducţii cinematografice româneşti (lungmetraje, scurtmetraje şi documentare) în cadrul programului competiţional şi în secţiunea specială Focus România. Dintre acestea, trei producţii au filme de arhivă restaurate digital.

    Filmul românesc “Doar o răsuflare”, recompensat cu Marele premiu la secţiunea Film documentar, spune povestea unei familii liniştite, prezentând viaţa de zi cu zi a protagoniştilor pe parcursul unei perioade de 7 ani.

    La categoria Debuturi promiţătoare, drama socială “Câini”, în regia lui Bogdan Mirică, a primit menţiune de onoare.

  • Pomul fructifer care poate aduce fermierilor un profit de 15.000 de euro pe hectar

    Profitul pe care il poate avea un fermier care alege sa infiinteze o livada cu nuci din soiul Chandler poate ajunge la circa 15.000 de euro pe hectar, in cazul unei productii de nuca de 4 tone la hectar, vanduta apoi la 6 euro pe kilogram. Pe de alta parte, infiintarea unui hectar de nuci din soiul Chandler il poate costa pe fermier circa 2.500 de euro, in aceasta suma fiind incluse costurile cu materialul saditor (200 de puieti x 10 euro) si inchirierea unui motoexcavator pentru lucrarile de plantatie, potrivit stiriagricole.ro.

    Nicolae Murea sustine ca o plantatie de nuci Chandler se poate dovedi o investitie cat se poate de buna pe aproape orice teren, indiferent de zona in care se afla livada. Cu toate acestea, solurile din zonele joase, predispuse la inghet, pot favoriza aparitia bacteriozei pe fructe.

    Citiţi mai multe pe www.ştiriagricole.ro

  • Pomul fructifer care poate aduce fermierilor un profit de 15.000 de euro pe hectar

    Profitul pe care il poate avea un fermier care alege sa infiinteze o livada cu nuci din soiul Chandler poate ajunge la circa 15.000 de euro pe hectar, in cazul unei productii de nuca de 4 tone la hectar, vanduta apoi la 6 euro pe kilogram. Pe de alta parte, infiintarea unui hectar de nuci din soiul Chandler il poate costa pe fermier circa 2.500 de euro, in aceasta suma fiind incluse costurile cu materialul saditor (200 de puieti x 10 euro) si inchirierea unui motoexcavator pentru lucrarile de plantatie, potrivit stiriagricole.ro.

    Nicolae Murea sustine ca o plantatie de nuci Chandler se poate dovedi o investitie cat se poate de buna pe aproape orice teren, indiferent de zona in care se afla livada. Cu toate acestea, solurile din zonele joase, predispuse la inghet, pot favoriza aparitia bacteriozei pe fructe.

    Citiţi mai multe pe www.ştiriagricole.ro

  • 8 filme care o să te facă mai deştept. Numărul 5 o să-ţi arate cât de inteligent eşti

    Desigur, trebuie să fii destul de selectiv cu privire la programele pe care să le urmăreşti; documentarele sau programele educaţionale pot îmbunătăţi cunoştinţele generale sau abilităţile conversaţionale.

    Sunt însă şi destule filme potrivite pentru acest scop, iar cei de la entrepreneur.com au alcătuit o listă cu 8 astfel de pelicule.

    8. Inside Out

    Sigur, e vorba despre un film de animaţie; dar este vorba şi de o metaforă pentru lucrurile care se întâmplă atunci când te maturizezi.

    7. Limitless

    Filmul urmăreşte povestea unui scriitor aflat în pană de idei, care acceptă să intre într-un program farmaceutic. El ajunge să consume astfel o pastilă numită NZT-48, care îl ajută să folosească în proporţie de 100% potenţialul creierului uman.

    6. The Imitation Game

    Este povestea lui Alan Turing, celebrul matematician care a reuşit să descifreze Enigma, maşina cu care naziştii trimiteau mesaje codate.

    5. Memento

    Filmul lui Christopher Nolan urmăreşte povestea lui Leonard, un om ce suferă de pierderea memoriei pe termen scurt şi care trebuie să afle cât mai multe despre identitatea lui.

    4. Good Will Hunting

    Acest film, premiat cu Oscar, relatează întâmplări din viaţa unui om de serviciu de la MIT, dotat cu o inteligenţă ieşită din comun.

    3. Primer

    Primer este un film science-fiction despre doi ingineri care descoperă, întâmplător, cheia călătoriei în timp.

    2. A beautiful mind

    Inspirat de biografia lui John Forbes Nash Jr., economist ce a câştigat premiul Nobel, filmul explică descoperirea teoriei numite “echilibrul lui Nash”.

    1. Pi

    Scris şi regizat de Darron Aronofsky, filmul acoperă numeroase teme precum religie, misticism şi relaţia universului cu matematica.

  • Millennium Tour investeşte 1 milion de euro într-un nou proiect online – Concediu.com

    „Astăzi este foarte uşor să-ţi achiziţionezi online zboruri sau cazare, dar atunci când eşti interesat de un pachet complex şi vrei întreaga ofertă disponibilă pe piaţă trebuie să-ţi faci documentarea pe fiecare turoperator în parte. Înseamnă foarte mult timp de documentare, de comparare a nenumaratelor oferte, ceea ce face alegerea şi mai dificilă. Anual, sute de mii de turişti contractează un pachet charter în străinătate, în timp ce milioane aleg pachete turistice în România. Noi am identificat necesitatea unui astfel de proiect online care să personalizeze oferta turistului din multitudinea de pachete disponibile pe piaţa”, spune Mădălin Măncilă, managing director Concediu.com.

    În prezent, sunt semnate parteneriate cu furnizori de servicii turistice, adunând zeci de mii de hoteluri, sute de sejururi şi informaţii despre destinaţiile alese. Oferta Concediu.com va fi permanent actualizată şi suplimentată.  Pentru prima lună de operare sunt estimaţi peste 100.000 de utilizatori unici, aşteptându-se pentru un an întreg la un număr de 15 milioane utilizatori unici. 

    Pe termen mediu, investiţia Millennium Tour se ridică la peste un milion de euro, bani ce vor fi utilizaţi în dezvoltarea platformei de rezervări şi atingerea unei cote de piaţă care să-l plaseze drept lider de piaţă. Proiectul Concediu.com a fost dezvoltată în trei luni şi a necesitat o investiţie iniţială de peste 100.000 de euro, tranşă din programul de investiţii de un milion de euro în decurs de trei-cinci ani.

    Platforma Concediu.com a fost dezvoltată de compania TravelFuse, companie de soluţii tehnologice pentru industria turismului, cu peste zece ani activitate pe piaţă şi colaborare cu multe agenţii de turism din România.

    Millennium Tour este o agenţie de turism corporate travel, lansată pe piaţă în 1999. În 2005 a creat portalul de rezervări de bilete de avion, Paravion, care a fost cumpărat în 2006 de către agenţia de turism Happy Tour, deţinută de fondul spaniol de investiţii GED. La finalul anului 2016, cifra de afaceri a Millennium Tour a fost de aproximativ două milioane de euro.

     

  • Imaginea reală a unui SUBIECT TABU în România.

    Robotic, bărbatul aşezat pe marginea băncuţei acoperite cu o pătură întinsă ca la inspecţie gesticulează şi cu privirea caută un punct de sprijin. „Visezi, noaptea visezi?” „Fetiţa mea mă striga şi eu nu puteam să-i răspund”. Florin parcă paralizează, plânge. E om. Neom îl vezi dacă te uiti de dincolo de gratiile camerei de la parter, în care paturile sunt înghesuite. Doar câteva flori în cutii de margarină respiră a libertate.
     
    Florin se-apucă şi reface puzzle-ul unei vieţi în care un om moare la trei zile, în care nu boala sau hazardul îl face să-şi pună ştreangul de gât. Realitate pentru el şi alţi 27.000, subiect tabu pentru ceilalţi 20.000.000 care-i vor să ştie acolo, atât. Din când în când, ca să-şi acopere vreo nefăcută, politicienii mai vorbesc de ei. Şi-i uită când se sparge bula. Rămân doar ei, oamenii neoameni ca-n jocurile foamei, unde norocul te mai scapă. „Aşa ne numesc: pachete”.
     
    Agenţia de presă MEDIAFAX lansează campania DIZGRAŢIAŢII, prin care îşi propune să prezinte o imagine nefardată a sistemului penitenciar din România. #dizgraţiaţii este un proiect a cărui documentare a început în urmă cu câteva luni de zile şi aduce în dezbatere realitatea din detenţie aşa cum o văd cei încarceraţi, precum şi cu care aceştia intră în contact zi de zi, gardieni, psihologi, preoţi şi care încearcă să răspundă la întrebarea dacă mai există vreo şansă pentru cei care au greşit şi şi-au plătit datoria faţă de societate.
     

  • Imaginea reală a unui SUBIECT TABU în România.

    Robotic, bărbatul aşezat pe marginea băncuţei acoperite cu o pătură întinsă ca la inspecţie gesticulează şi cu privirea caută un punct de sprijin. „Visezi, noaptea visezi?” „Fetiţa mea mă striga şi eu nu puteam să-i răspund”. Florin parcă paralizează, plânge. E om. Neom îl vezi dacă te uiti de dincolo de gratiile camerei de la parter, în care paturile sunt înghesuite. Doar câteva flori în cutii de margarină respiră a libertate.
     
    Florin se-apucă şi reface puzzle-ul unei vieţi în care un om moare la trei zile, în care nu boala sau hazardul îl face să-şi pună ştreangul de gât. Realitate pentru el şi alţi 27.000, subiect tabu pentru ceilalţi 20.000.000 care-i vor să ştie acolo, atât. Din când în când, ca să-şi acopere vreo nefăcută, politicienii mai vorbesc de ei. Şi-i uită când se sparge bula. Rămân doar ei, oamenii neoameni ca-n jocurile foamei, unde norocul te mai scapă. „Aşa ne numesc: pachete”.
     
    Agenţia de presă MEDIAFAX lansează campania DIZGRAŢIAŢII, prin care îşi propune să prezinte o imagine nefardată a sistemului penitenciar din România. #dizgraţiaţii este un proiect a cărui documentare a început în urmă cu câteva luni de zile şi aduce în dezbatere realitatea din detenţie aşa cum o văd cei încarceraţi, precum şi cu care aceştia intră în contact zi de zi, gardieni, psihologi, preoţi şi care încearcă să răspundă la întrebarea dacă mai există vreo şansă pentru cei care au greşit şi şi-au plătit datoria faţă de societate.
     

  • Cartea Junglei nu este doar ficţiune. Vezi cum a trăit un băiat un an în junglă. Azi e unul dintre cei mai cunoscuţi producători de film

    Tom Hugh-Jones, producătorul seriei de documentare de succes Planet Earth II, avea doar cinci ani când părinţii săi, antropologi de meserie, s-au mutat timp de un an în pădurile tropicale amazoniene din Columbia, împreună cu el şi sora sa. Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la The Mail, bărbatul de 42 de ani spune că experienţa pe care a trăit-o în copilărie l-a ajutat în crearea seriei de documentare despre traiul animalelor, care a avut un mare succes la nivel global.

    „Îmi amintesc că în prima zi în junglă, călătorind cu o canoe de-a lugul râului până la locuinţele triburilor, localnicii aruncau cu săgeţi cu foc în maimuţele din copacii de pe mal. Am fost atât de şocat încât am început să ţip pentru a determina maimuţele să fugă şi să-şi salveze vieţile”, povesteşte Hugh-Jones. Dar odată ce s-a obişnuit cu mersul lucrurilor, a preluat şi din obiceiurile localnicilor – a avut propriul său arc cu săgeţi, cu care, spune el, urmărea animalele pe care ani mai târziu le-a filmat pentru documentar. „Plecam la vânătoare de papagali, maimuţe, tucani şi porci sălbatici, care făceau parte din meniul meu, la fel ca omizile, furnicile si tot felul de gândaci.

    „Am dormit în hamac şi vestimentaţia mea era exact ca cea a localnicilor, având rolul de a-ţi acoperi doar părţile intime. Am trăit în sălbăticie la cel mai veridic mod. Ai mei mă lăsau să mă plimb singur prin junglă sau să fac focul oriunde doream. Eram în elementul meu”, mai povesteşte acesta. Întreaga familie s-a adaptat, de asemenea, vieţii tribale, ceea ce însemna că vânau animale pentru a-şi procura hrana.  În tot acest timp, Tom a dezvoltat o afinitate pentru animale, cu care a rămas pe viaţă.  După un an, când familia a revenit la viaţa lor din Cambridge, Tom recunoaşte că pentru el a fost un şoc real şi a rămas în „starea de Mowgli ” o perioadă.

    Experienţa pe care a trăit-o în junglă, alături de pasiunea pentru documementarele lui David Attenborough, s-au numărat printre factorii ce l-au determinat pe Tom să-şi ia diploma în zoologie la Universitatea Bristol. Ulterior, acesta s-a alăturat BBC, unde a ajutat la producerea primei serii a documentarelor Planet Earth în 2006.  „La una dintre primele mele misiuni pe teren pentru filmarea Planet Earth m-am întors, după mulţi ani, în pădurile amazoniene, unde am filmat animalele pe care cândva le vânam. A fost o experienţă puţin ciudată.  Îi spuneam cameramanului <<acestea au chiar un gust bun>>” , îşi aminteşte Tom.  „Şi îmi tot veneau în minte mirosuri şi gusturi familiare, ce au evocat amintiri pe jumătate uitate, dar încă vii”, adaugă el.

    În calitate de producător al seriei a II-a Planet Earth, Tom a fost responsabil pentru supravegherea echipelor celor şase filme ce au captivat milioane de telespectatori. 

  • Cartea Junglei nu este doar ficţiune. Vezi cum a trăit un băiat un an în junglă. Azi e unul dintre cei mai cunoscuţi producători de film

    Tom Hugh-Jones, producătorul seriei de documentare de succes Planet Earth II, avea doar cinci ani când părinţii săi, antropologi de meserie, s-au mutat timp de un an în pădurile tropicale amazoniene din Columbia, împreună cu el şi sora sa. Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la The Mail, bărbatul de 42 de ani spune că experienţa pe care a trăit-o în copilărie l-a ajutat în crearea seriei de documentare despre traiul animalelor, care a avut un mare succes la nivel global.

    „Îmi amintesc că în prima zi în junglă, călătorind cu o canoe de-a lugul râului până la locuinţele triburilor, localnicii aruncau cu săgeţi cu foc în maimuţele din copacii de pe mal. Am fost atât de şocat încât am început să ţip pentru a determina maimuţele să fugă şi să-şi salveze vieţile”, povesteşte Hugh-Jones. Dar odată ce s-a obişnuit cu mersul lucrurilor, a preluat şi din obiceiurile localnicilor – a avut propriul său arc cu săgeţi, cu care, spune el, urmărea animalele pe care ani mai târziu le-a filmat pentru documentar. „Plecam la vânătoare de papagali, maimuţe, tucani şi porci sălbatici, care făceau parte din meniul meu, la fel ca omizile, furnicile si tot felul de gândaci.

    „Am dormit în hamac şi vestimentaţia mea era exact ca cea a localnicilor, având rolul de a-ţi acoperi doar părţile intime. Am trăit în sălbăticie la cel mai veridic mod. Ai mei mă lăsau să mă plimb singur prin junglă sau să fac focul oriunde doream. Eram în elementul meu”, mai povesteşte acesta. Întreaga familie s-a adaptat, de asemenea, vieţii tribale, ceea ce însemna că vânau animale pentru a-şi procura hrana.  În tot acest timp, Tom a dezvoltat o afinitate pentru animale, cu care a rămas pe viaţă.  După un an, când familia a revenit la viaţa lor din Cambridge, Tom recunoaşte că pentru el a fost un şoc real şi a rămas în „starea de Mowgli ” o perioadă.

    Experienţa pe care a trăit-o în junglă, alături de pasiunea pentru documementarele lui David Attenborough, s-au numărat printre factorii ce l-au determinat pe Tom să-şi ia diploma în zoologie la Universitatea Bristol. Ulterior, acesta s-a alăturat BBC, unde a ajutat la producerea primei serii a documentarelor Planet Earth în 2006.  „La una dintre primele mele misiuni pe teren pentru filmarea Planet Earth m-am întors, după mulţi ani, în pădurile amazoniene, unde am filmat animalele pe care cândva le vânam. A fost o experienţă puţin ciudată.  Îi spuneam cameramanului <<acestea au chiar un gust bun>>” , îşi aminteşte Tom.  „Şi îmi tot veneau în minte mirosuri şi gusturi familiare, ce au evocat amintiri pe jumătate uitate, dar încă vii”, adaugă el.

    În calitate de producător al seriei a II-a Planet Earth, Tom a fost responsabil pentru supravegherea echipelor celor şase filme ce au captivat milioane de telespectatori. 

  • Campus şcolar DE LUX inaugurat la Bistriţa. Cum arată şi cât a costat complexul de ultimă generaţie

    Un campus şcolar ultramodern a fost inaugurat în Bistriţa. Acesta este dotat cu două săli de sport, un centru de documentare de ultimă generaţie, o cantină nouă, dar şi cu camere cu băi proprii.

    „Au fost necesare o serie de revizuiri la proiect pentru că au apărut noi norme ISU. Noi am solicitat, înainte de a semna contractul de finanţare, să facem revizuirea, dar ni s-a răspuns clar că nu este posibil aşa ceva. Am intrat în Programul Operaţional Regional cu proiectul nerevizuit. Am început lucrările, dar în primăvara anului 2015 lucrurile se blocaseră. Din fondurile europene nu am mai reuşit să atragem doar mai puţin de 2 milioane de euro. Diferenţa este contribuţia proprie a municipiului”, a declarat, marţi, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, la inagurarea campusului.

    Vezi aici cum arată şi cât a costat în total campusul de lux