BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Cine vrea să îşi ia apartament în 2020: Ce dobânzi practică băncile din top 10 la creditele ipotecare în lei în ianuarie 2020: CEC Bank conduce topul cu cea mai mica dobândă, de 4,51%

    Dobânzile la creditele ipo­te­care în lei percepute de cele mai mari zece bănci din piaţa locală la începutul anului 2020 pornesc de la 4,51% şi ajung la 7,8%, însă acestea nu reprezintă dobânzile efective (DAE), la care se mai adaugă un cumul de costuri şi comi­sioane suplimentare, potrivit unei analize realizate de ZF în baza datelor pe luna ianuarie publicate de platforma Finzoom.

    Analiza ia în considerare un credit ipotecar standard de circa 220.000 lei, cu dobândă variabilă, fără a se lua în calcul potenţialele reduceri de dobândă care survin din conformarea la anumite condiţii ale creditorului, precum încasarea veniturilor lunare la banca respectivă.

    Astfel, în ce priveşte creditele standard, CEC Bank, cea mai mare bancă a statului român, practică o dobândă de 4,51% la produsul ipotecar de bază, reprezentând cea mai mică dobândă din piaţă. Aceasta este formată dintr-o marjă fixă a băncii de 2,15% şi indicele de referinţă IRCC care este 2,36% pentru primul trimestru din 2020.

    Nivelul dobânzii reper IRCC – indice introdus pe piaţa românească din luna mai 2019 – se modifică trimestrial la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale anului sau în prima zi lucrătoare imediat următoare zilei de întâi a trimestrului, dacă data de întâi a trimestrului este zi nelucrătoare. Nivelul dobânzii a scăzut la 2,36% în ianuarie, de la 2,66% în T4 2019.

    OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, practică a doua cea mai mică dobândă de pe piaţa românească în luna ianuarie, de 5,48%, formată din IRCC şi o marjă fixă de 3,12%. În cazul creditului ipotecar de achiziţii de la OTP, marja poate ajunge şi la 5,42%, ceea ce ar duce dobânda la 7,78%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, practică o dobândă de 5,61% la creditele standard cu dobândă variabilă, reprezentând IRCC, la care se adaugă o marjă a băncii de 3,25%.

    BCR, parte a grupului austriac Erste şi a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, se situează pe locul patru în topul dobânzilor oferite de cele mai mari zece bănci din piaţă la credite ipotecare standard cu dobândă variabilă, oferind creditul Casa Mea cu o dobândă de 5,66%, din care marja băncii este de 3,3%. Alpha Bank, subsidiara locală a unuia dintre cele mari grupuri bancare elene, practică o do­bândă 5,81%, din care marja fixă a băncii re­pre­­zintă 3,45%. În acelaşi timp, Raiffeisen Bank oferă creditul ipotecar Casa Ta cu o do­bândă de 5,86%, din care marja băncii este de 3,5%.

    Pe locul şapte se situează Garanti BBVA, a zecea cea mai mare bancă din sistemul românesc, cu o dobândă de 6,05%, unde marja băncii este de 3,69%. BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez, practică o dobândă de 6,13%, cu marja fixă a băncii de 3,77%.

    Ultimele două poziţii în top zece dobânzi sunt ocupate de ING Bank şi UniCredit Bank, cu dobâni de 6,61%, respective 7,8%. În cazul tuturor băncilor şi produselor, dobânda scade în cazul în care clientul se încadrează într-o serie de criterii specific ale băncilor, sau achiziţionează şi alte produse.

    Datele BNR arată că populaţia avea în primele luni din 2019 o datorie totală de circa 160,7 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ascensiunea fiind influenţată de majorarea creditării bancare, în special ipotecare, care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

    „Contribuţia cea mai importantă la această evoluţie a fost generată de creşterea creditului ipotecar (9,7%), şi într-o mai mică măsură, cea a creditului de consum (5,9%)“, se arată într-un raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Creditul imobiliar acordat populaţiei s-a menţinut la un nivel important şi a continuat tendinţa ascendentă din ultimii ani. La finalul lunii septembrie 2019 acesta cumula o valoare de circa 90 mld. lei şi a reprezentat 67% din volumul expunerilor totale la nivelul sectorului, potrivit băncii centrale.

     

    Cele mai bune dobânzi din piaţă în condiţii perfecte de creditare

    Topul celor mai bune dobânzi din piaţă se schimbă atunci când clientul se încadrează în anumite condiţii specifice de creditare sau atunci când este dispus să mai achiziţioneze încă unu sau mai multe produse de la banca de la care contractează creditul ipotecar. Astfel, datele se schimbă şi pe exemplul reprezentativ ales de ZF, cu un credit de 220.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani.

    Cel mai bun credit din piaţă este creditul ipotecar cu card, de la CEC Bank, care vine cu o dobândă de 4,26% şi o DAE (Dobândă Anuală Efectivă) de 4,87%, potrivit datelor agregate de ZF de pe platforma Finzoom. Al doilea cel mai bun credit din piaţă este oferit tot de cea mai mare bancă a statului român şi este produsul standard, care vine cu o dobândă de 4,51% şi DAE de 5,13%.

    Pe locul trei în acest clasament se situează BCR, a doua cea mai mare bancă din piaţă, cu produsul Casa Mea, în cazul în care optează şi pentru virarea venitului lunar în conturile deschise la această bancă. În aceste condiţii, clientul poate accesa o dobândă de 5,06% şi DAE de 5,19%.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, oferă al patrulea cel mai ieftin credit ipotecar din piaţă, pe exemplul ales de ZF, prin produsul standard ipotecar, dacă se optează pentru încasarea venitului într-un cont BT. Astfel, dobânda se situează la 5,01%, iar DAE la 5,26%.

    First Bank, fosta Piraeus Bank, o instituţie financiară care se poziţionează pe piaţă în căutarea clienţilor cu venituri lunare de peste 1.000 de euro, oferă un produs ipotecar care se situează pe locul cinci în acest top. Creditul Proprietar, cu virarea venitului într-un cont deschis la First Bank, aduce o dobândă de 5,11%, la o DAE de 5,27%.

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului de stat

    Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a împrumutat marţi 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intenţio­nea­ză Finanţele să împrumute în 2020 de pe pieţele externe.

    Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieşire pe 30 ani în monedă europeană pe pieţele externe.

    Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro.

    „Există dorinţa de suprasubscriere, de obi­cei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în Ro­mânia mai există doar în pieţe riscante pre­cum Venezuela. Dobânzile pe pieţele externe sunt decente“, spune economistul Dragoş Cabat.

    Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, sta­tul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranşa de 12 ani şi 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni.

    Până la închiderea ediţiei ZF, valoarea fie­că­rui împrumut, pe fiecare tranşă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparaţie, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani şi 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câţiva ani trimitea unde de şoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanţa.

    „Probabil Finanţele îşi doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piaţa să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi şi mai mari“, spune economistul Dragoş Cabat pentru ZF.

    Dobânda împrumutului cu scadenţa în 2050 este în scădere faţă de cea aferentă împrumutului pe aceeaşi maturitate accesat în martie 2019, diferenţa fiind explicată de abundenţa de lichiditate de pe pieţele externe şi de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marţi este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi UniCredit Bank.

  • Ce este AlphaBlock, startup-ul format la Cluj care foloseşte inteligenţa artificială pentru a le oferi o alternativă investitorilor în căutare de randamente

    Ciclurile de creştere economică se schimbă rapid în acest secol, iar durata şi intensitatea acestora este din ce în ce mai lipsită de predictibilitate în contextul în care în prezent bursele americane înregistrează cel mai lung ciclu de creştere din istoria pieţei bursiere. Clasele de active, împărţite până acum cu claritate de investitori, îşi schimbă locurile istorice pe fondul dobânzilor negative din Europa şi al schimbărilor din planul geopolitic. Un astfel de context generează o nevoie din ce în ce mai mare de predictibilitate, care îşi poate găsi răspunsul într-un algoritm de inteligenţă artificială.

    Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de managementul al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.

    Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.

    Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.

    „Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.

    Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.

    Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capitals, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.

    Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice

    În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.

    „Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.

    În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”

    În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.

    Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
    „În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy.

    Citeşte continuarea articolului pe www.businessmagazin.ro

  • Ecuaţia noului investitor: (capital + inteligenţă artificială – incertitudine) x apetit de risc

    Fondat la începutul anului 2018 la Toronto de analistul de origine indiană Mukul Pal, start-up-ul fintech AlphaBlock, care are un hub de cercetare la Cluj-Napoca, dezvoltă soluţii de management al investiţiilor bazate pe inteligenţă artificială pentru fonduri de acţiuni, de pensii şi hedging, dar şi pentru alte pieţe.
    Astfel, start-up-ul fondat de Mukul Pal, cel care a înfiinţat în 2005 compania românească Orpheus Capitals (înglobată în AlphaBlock în februarie 2018), foloseşte statistică, matematică, fizică, machine learning şi inteligenţă artificială pentru a replica performanţele de anticipare din industria de investiţii în pieţe financiare, dar şi în alte pieţe precum retail, energie sau securitate cibernetică.

    Dar povestea AlphaBlock începe mai devreme de 2005. În anii 2000, Mukul Pal a început să activeze în piaţa financiară şi a sesizat că existau anumite aspecte pe care le putea observa în restul domeniilor, dar pe care cumva piaţa financiară nu le accepta ca fiind prezente. Discuţia principală era despre cât de diferit este sectorul financiar ca metodologie folosită pentru rezolvarea problemelor specifice faţă de alte sectoare.
    „Noi avem o problemă culturală în a accepta faptul că putem sau nu putem anticipa ce se va întâmpla în viitor. Credinţa populară este că nu putem anticipa viitorul şi că înţelegerea viitorului este rezervată divinităţii. De aici apare un alt strat în zona de pieţe financiare care spune că există anumite capabilităţi care ar putea să vadă puţin mai bine decât noi, cetăţenii de rând, ce se întâmplă în viitor. Acolo e o categorie de oameni care au folosit nişte sisteme discreţionare pe baza cărora să încerce să înţeleagă evoluţia viitoare a preţurilor, a bursei ş.a.m.d.”, spune Andrei Nagy, head of European sales al AlphaBlock.

    Aşadar, Mukul Pal a făcut demersuri în sensul identificării unui mecanism ştiinţific care să poată răspunde la întrebări de anticipare. În piaţa financiară, nevoia de predicţie este poate cea mai cunoscută sau cel mai bine înţeleasă, pentru că, spune Nagy, „mecanismul de a defini astăzi o structură a unui portofoliu de investiţii a cărui valoare viitoare cu obiectivul declarat cât mai mare să poată fi îndeplinit este o problemă la care se caută o soluţie de când a început piaţa financiară”.
    Mukul Pal a venit în România în 2004, iar în 2005 a fondat Orpheus Capital, companie care oferea servicii pentru firme sau persoane fizice din piaţa de capital pe care le gestiona cu metodologiile existente la vremea respectivă.

    Analiza de date şi inteligenţa artificială, la intersecţie cu vechile teorii economice


    În 2008, Mukul Pal şi-a dat seama că toată această industrie care tot adună resurse nu reuşeşte să evite un anumit fenomen de criză care apare ciclic şi devine mai motivat să cerceteze cadrul de lucru utilizat la momentul respectiv pentru a înţelege unde sunt lipsurile care generează disconcordanţa. Astfel, a aplicat toate teoriile existente „ca la carte”, până la cea mai recentă teorie, câştigătoare de premiu Nobel, pe baza căreia ar fi trebuit să obţină performanţe mai bune decât cu metodologiile anterioare. Însă fiecare încercare a dus la rezultate nesatisfăcătoare sau a fost sortită eşecului.
    „Mukul Pal începe să creeze frameworkul (n.r.: sistem integrat) teoretic care stă la baza metodologiilor existente astăzi şi îşi dă seama de nişte lucruri pe care le putem înţelege foarte uşor. Primul este că, istoric vorbind, cercetătorii nu puteau comunica între ei şi atunci nu aflau unul despre munca celuilalt. Acum, dacă te uiţi din urmă şi încerci să corelezi, e mult mai simplu, pentru că avem toată informaţia şi toată evoluţia acelor frameworkuri ştiinţifice. Mai există un alt aspect, care ţine de faptul că cercetătorii nu au cum să îşi ducă munca la bun sfârşit, să şi-o coreleze. Pal începe să mai descopere alte lucruri care ţin de faptul că noi preluăm cunoştinţele aşa cum au fost ele interpretate de către antemergători. Niciun student sau doctorand nu îndrăzneşte să pună la îndoială soluţiile pe care un profesor i le furnizează contând pe capabilitatea lor de validare şi filtrare a acelor informaţii, indiferent că le-au obţinut ei sau le-au obţinut din alte părţi. Aici este problema. Nu vorbim de validare, ci de completare”, explică Nagy.
    În 2009-2010, Mukul Pal a identificat elemente pe care să le poată corela diferit faţă de ceea ce au făcut ceilalţi înainte şi, săpând în mai multe direcţii, a realizat că poate să răspundă la întrebarea de anticipare într-un alt fel. „El poate să identifice în orice set de date o arhitectură a lor, o regulă sau un set de reguli care definesc felul în care setul de date se contruieşte, spre deosebire de toate celelalte abordări care sunt orientate pe înţelegerea conţinutului dintr-un set de date, adică înţelegerea tuturor elementelor din setul de date şi a valorilor lor.”
    În metoda clasică, care este cunoscută ca şi big data analytics, datele sunt analizate cu scopul de a înţelege motivele pentru care anumite rezultate au fost obţinute plecându-se de la cauzele care pot fi identificate. Abordarea lui Pal este diferită şi spune că este mult mai important să înţelegem acea structură care ne permite mult mai uşor să identificăm evoluţia în timp. La fel de bine cum ADN-ul ne ajută să putem înţelege mai bine cum ar putea evolua o persoană de la o vârstă încolo mult mai uşor decât înţelegerea persoanei respective.
    Din 2004 până în 2017, Orpheus a dezvoltat activităţi de consultanţă specifice pieţei de capital folosind metodologii clasice până la un punct după care a început să folosească metodologia nou descoperită, validând-o cu clienţi din Canada, SUA şi India, astfel încât conceptul frameworkului teoretic să poată fi validat în viaţa reală.
    „În 2018, pentru că exista nevoia comercializării soluţiei pe nişte pieţe dezvoltate pentru servicii de tipul celor din piaţa de capital, unde deja aveam trei clienţi în Canada şi unul în America, cu care s-a testat produsul din faza Orpheus, direcţia strategică de dezvoltare dădea nevoia de a avea prezenţă cu un birou comercial în America de Nord. În acelaşi timp, dezvoltarea către blockchain (tehnologia de tip infrastructură digitală care stă în spatele monedelor digitale) şi deschiderea Canadei către blockchain, pentru că Toronto este Ethereum City, ne-au determinat să mergem să dezvoltăm partea comercială în Canada”, povesteşte Nagy. S-au întâlnit acolo în februarie 2018 cu cel mai mare venture capital în zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care ridicase cea mai mare rundă de finanţare de tip seria A pentru un startup din AI, de 135 milioane de dolari. „Când s-au întâlnit cu noi au fost intrigaţi de metoda alternativă propusă şi de performanţele pe care le obţinem cu aceasta şi au făcut o primă investiţie la sfârşitul anului 2018. Tot ei conduc acum următoarea rundă din poziţia de lead investor, din care ne ajută atât prin contribuţia personală, cât şi prin adăugarea de alţi investitori pentru a închide şi această rundă. Finanţarea s-a făcut la o evaluare de 15 milioane de dolari, fără a fi specificată valoarea investiţiei”, îşi aminteşte Andrei Nagy.

    Cine îşi lasă banii pe mâna „roboţilor”?


    Aşa cum explică fondatorii, aplicarea algoritmului AlphaBlock pe un specific investiţional sau pe un coş de active poate reliefa ce active au şanse mai mari să performeze, generând un cumul de componente care şi-ar putea păstra perspectivele în funcţie de diversele evoluţii ale pieţei care le influenţează valoarea.
    Practic, Alpha Block lucrează foarte mult pentru a pune la punct în mod constant mecanismul prin care analizează rezultate pentru a anticipa alte rezultate. Analizarea istoricului pieţei şi anticiparea în baza înţelegerii structurii seturilor de date generate de preţuri şi evoluţii anterioare se bazează pe ideea că în preţ există stocate toate evenimentele istorice care au influenţat valoarea – în mod direct sau indirect.
    Din 2012, pe mecanismele folosite de AlphaBlock există bani investiţi, iar în prezent compania are şapte clienţi globali, în România, SUA, India şi Canada, şi dezvoltă şi testează soluţii şi în alte regiuni pentru mai mult de 10 clienţi. „Când alegem componentele din portofoliile pe care trebuie să le construim, le alegem astfel încât ele să poată trece prin orice fel de condiţii de piaţă viitoare. Măsurăm probabilitatea ca ele să performeze ţinând cont de orice tip de piaţă pe care ar putea-o întâlni.”
    Toată partea de cercetare şi dezvoltare a fost făcută şi va rămâne la Cluj. În Canada este biroul de comercializare, acolo se află Mukul Pal împreună cu soţia, care este technical lead (conduce procesul de cercetare şi dezvoltare din punct de vedere tehnologic) şi un alt coleg care are rolul de head of sales pentru America de Nord. În total, sunt nouă, dintre care patru la Cluj. „Aşteptăm finalizarea rundei de investiţii pentru a putea continua dezvoltarea în sensul de a putea adăuga noi capabilităţi şi resurse în echipa de dezvoltare de la Cluj.”
    Specialiştii de la Cluj ajută şi asistă clienţii să adapteze soluţia la cerinţele lor şi a modela specific fiecare bot. Obiectivul după ridicarea acestei runde de investiţii este transformarea frameworkului astfel încât să poată fi utilizat mult mai simplu şi mai repede, fără a mai avea nevoie de partea de asistenţă personalizată. „Ne interesează să accelerăm activarea soluţiei de la opt săptămâni, cât durează acum, la mai puţin de o săptămână. Plecăm de la zero, fără a avea deja un bot construit pentru nevoile lui. Construim câte un bot pentru fiecare client, astfel încât să răspundă la nişte cerinţe specifice.”
    Pe plan internaţional, AlphaBlock lucrează cu instituţii de tipul family offices (birouri de familie) sau manageri de fonduri a căror dimensiune merge până la zeci de miliarde de dolari active sub administrare. Dimensiunea acestor instituţii de tip family offices este de luat în seamă în contextul în care chiar şi Berkshire Hathaway, unul dintre cele mai mari vehicule de investiţii din lume, fondat de legendarul investitor miliardar Warren Buffett, a pornit de la acest tip de birou.
    În total, clienţii AlphaBlock gestionează circa 20 de milioane de dolari folosind aceste mecanisme, dar, respectând viteza cu care pot creşte clienţii activi în prezent, compania urmăreşte să ajungă la un nivel de 100 de milioane de dolari până la jumătatea anului 2020.

    Tehnologia dezvoltată la Cluj-Napoca de un indian ajunge în SUA


    De asemenea, pe lângă validarea cu clienţi, în 2014 Orpheus a listat împreună cu Nasdaq, piaţa americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20, un mecanism cu scop demonstrativ, astfel încât să nu existe vreun fel de dubiu cu privire la o posibilă manipulare a rezultatului. Performanţa indicelui depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui principal al acestei pieţe.
    „Am listat indicele pe Nasdaq tocmai pentru a arăta şi a valida public următorul lucru: că putem depăşi performanţa oricărui benchmark. Nu este un mecanism investibil, el ar trebui să fie transformat într-un fond mutual sau într-un ETF (fond tranzacţionat la bursă – n.red.), ci simulează comportamentul unui astfel de mecanism investibil. Replică complet traiectoria pe care ar fi deschis-o un astfel de portofoliu – pentru că funcţionează ca un portofoliu – dar lipsesc banii investiţi în el. Soluţia de a lista un indice a fost în acelaşi timp determinată şi de faptul că nu existau resurse pentru ca acel indice să fie un fond”, povesteşte Andrei Nagy.
    El spune că îşi doresc ca acest indice să fie transformat într-un produs, respectiv un fond, iar în acest sens caută un partener cu care să îl listeze. Pe lângă cei cinci ani de activitate live, înainte să îl listeze, Nasdaq a realizat un test pe alţi 10 ani în care au solicitat companiei structura portofoliului şi ei au făcut calculele.
    Pe Nasdaq sunt listaţi peste 1 milion de indici, numiţi benchmark, al căror rol este de punct de reper pentru măsurarea performanţei propriului portofoliu. „Sunt mecanisme construite pentru a da o performanţă medie astfel încât să te poţi raporta la ele. Dar foarte puţini vin cu acest claim, că pot depăşi performanţe. Cei care au acest tip de claim îl au din poziţia de furnizor de servicii şi îl oferă direct împachetat într-un produs pe care îl pun la dispoziţia clienţilor. Îl testează înainte.”
    Andrei Nagy spune că AlphaBlock intenţionează ca în 2020 să acceseze piaţa de capital ca formă de finanţare. „Noi luăm în calcul un IPO (ofertă publică iniţială n.red.), însă în prezent analizăm toate variantele de finanţare prin bursă. Conform timeline-ului stabilit cu consultantul, ar trebui ca în 2020 să listăm o ofertă către investitori.”
    Pentru a avea complet dezvoltată această capabilitate, cu fondurile atrase pe piaţa de capital, Alpha Block urmăreşte să optimizeze platforma astfel încât timpii de integrare a unui client nou să fie reduşi.
    „Datorită faptului că sistemul nostru este construit în jurul unui General AI proprietar, putem replica performanţele de anticipare din industria de investiţii şi în alte seturi de date din alte pieţe: energie, retail, cyber security şi altele. Prin produsele noastre ne dorim să aducem contribuţie atât din punct de vedere al randamentului, cât şi prin atragerea unui segment nou de investitori, care înţeleg şi apreciază tehnologiile noi pe care noi le utilizăm: General AI şi blockchain”, spune Nagy.
    Andrei Nagy mai adaugă că finanţarea obţinută de la Real Ventures a reprezentat şi „o validare importantă a capabilităţilor pe care le oferă datorită reputaţiei în zona de noi tehnologii pe care Real Ventures o are în prezent”.

    Realizări AlphaBlock:

    ¶  Alpha Block a fost selectată de BCR în programul InnovX de accelerare pentru start-up-uri si ulterior în cel de scaleups;
    ¶  În 2014, AlphaBlock a listat împreună cu NASDAQ, piaţa bursieră americană pentru companii de tehnologie, indicele NASDAQ RMVG20,  a cărui performanţă depăşeşte astăzi dublul performanţei indicelui pieţei;
    ¶  Proiectul companiei a fost selectat de Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) în primele proiecte în cadrul primului an al programului lor de fintech;
    ¶  La finalul anului 2018, compania a primit o investiţie de la cel mai mare fond de tip venture capital pe zona de inteligenţă artificială, Real Ventures, care acum conduce o nouă rundă de finanţare în curs de finalizare;
    ¶  În iunie 2019, AlphaBlock a fost selecţionată de către Startup Grind Europe în Top 20 start-up-uri în Europa, compania fiind astfel participantă la programul de accelerare Accelerate Startups;
    ¶  În noiembrie 2019, compania a fost inclusă în Top 3 Fintech Eastern Disruptors Report.

    Carte de vizită Andrei Nagy:

    Andrei Nagy, şeful vânzărilor europene al AlphaBlock, a studiat cibernetică şi advertising, înţelegând de timpuriu că internetul va fi orientat din ce în ce mai mult pe zona de conţinut.
    A început mai întâi ca antreprenor, dezvoltând platforma Panda.ro (un portal de informare despre preţuri ale produselor şi serviciilor din IT, electronice, electrocasnice, turism, automobile etc. care nu mai există în prezent), iar apoi a fondat o companie de soluţii software custom dându-şi seama că businessurile vor fi modificate cu ajutorul tehnologiei.
    A lucrat doi ani în Ministerul Telecomunicaţiilor, unde a fost trimis la grupurile de lucru care defineau standardele de interoperabilitate pe documentele electronice de identitate de tip paşaport şi buletin electronic, card de sănătate şi permis de conducere electronice, iar de aici a fost recrutat de Kalraz, cel mai mare producător din lume pe documente bazate pe tehnologia cu microprocesor folosite în industria bancară pentru identificare şi în zona de SIM-uri pentru telefonie mobilă. Pentru ei a construit capabilitatea de a personaliza carduri bancare pentru mai mult de jumătate din băncile din România. În 2010 a plecat la Oberthur (actual Idemia), iar mai apoi a lucrat doi ani la Alcatel Lucent (astăzi Nokia), după care a fost recrutat de Mastercard. De aici a fost recrutat de IBM în perioada în care se pregătea lansarea pe piaţă a IBM Watson, un sistem computerizat cu inteligenţă artificială capabil să răspundă la întrebări în limbaj natural şi care se adresează unor probleme pentru mai multe domenii de activitate, dar şi a blockchainului Hyperledger, care are capabilitatea de a suporta tranzacţii globale de business pentru companii majore financiare, de tehnologie sau de aprovizionare. În căutarea unor parteneri de business cu care să poată implementa AI (inteligenţă artificială) şi blockchain, a început să interacţioneze cu ecosistemul de startupuri. Astfel l-a întâlnit pe Mukul Pal în noiembrie 2016 la premiile Central Eastern European Awards for Startups, iar acesta i-a prezentat inovaţia AlphaBlock. În 2017 a ales să se alăture firmei AlphaBlock, unde a continuat dezvoltarea abilităţilor soluţiei prin încorporarea ei în Canada şi extinderea activităţii şi în afara domeniului financiar, către alte industrii.

    Carte de vizită Mukul Pal:
    Fondatorul şi CEO-ul Orpheus Capital S şi AlphaBlock a studiat ştiinţe fizice la Delhi University, are un MBA în finanţe şi un master în econometrii şi statistici aplicate la UBB România, dar şi cursuri la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
    A fost deputy manager derivatives training la Bombay Stock Exchange, head derivates research la Edelweiss Capital în 2002-2003 şi la HDFC Securities în 2003-2004. Din 2010 până în 2015 a fost preşedinte pe Europa Centrală şi de Est la Market Technicians Association.

  • Ţara din UE în care dobânzile la credite ajung şi la 800%. Decizia luată de Guvern

    Autorităţile daneze au decis să intervină şi să plafoneze dobânzile la creditele de consum, după ce dobânzile anuale percepute de unii furnizori de credite au urcat până la 800%, transmite Bloomberg.

    Guvernul de la Copenhaga şi o largă coaliţie de partide în Parlament au căzut de acord să impună un plafon de 35%, a anunţat ministrul pentru Industrie şi Afaceri, Simon Kollerup. Măsura este una ţintită pe produsele financiare catalogate drept “credite rapide”.

    Plafonarea reflectă înmulţirea semnalelor de alarmă cu privire la aceste credite rapide, care au devenit mai populare după ce instituţiile tradiţionale de credit au înăsprit accesul la creditare.

    Autoritatea de supraveghere financiară din Danemarca a reamintit joi tuturor instituţiilor de credit că nu ar trebui să acorde împrumuturi debitorilor care nu îşi permit să le ramburseze şi de asemenea să îşi revizuiască procedurile prin care stabilesc solvabilitatea debitorilor.
    “Avem acum o problemă serioasă cu aceste credite rapide, care blochează în special tineri şi cetăţeni vulnerabili cu datorii care nu pot fi gestionate”, a spus Simon Kollerup, potrivit Agerpres.

    Prin această măsură Danemarca se alătură altor state scandinave care au decis să pună presiuni asupra companiilor care percep dobânzi mari, pe fondul creşterii îngrijorărilor cu privire la gradul excesiv de îndatorare al gospodăriilor, scrie incont.ro

  • Ce a fost în 2019: Nu a venit criza, pariurile au ajuns motor de creştere economică, Dascălu pune pe masă 2 mld. euro pentru o dezvoltare imobiliară imensă în mijlocul Bucureştiului, IRCC a înlocuit ROBOR, vânzările de apartamente scad dar preţurile cresc, iar Ungaria are câteva idei pentru creşterea natalităţii (poate le luăm şi noi)

    Anul 2019 se termină răsuflând uşuraţi că nu am avut o criză economică pe care o aşteptăm în fiecare an de cel puţin 2-3 ani încoace.

    România este la al nouălea an de creştere economică neîntreruptă, un ciclu început din 2011 încoace, perioadă în care am adunat un plus de 35%, ceea ce s-a tradus printr-o dublare de PIB, dublarea salariilor în termeni nominali şi un plus de 70-80% în termeni reali, dar acest lucru nu-i împiedică pe români să plece în continuare din România, pierderile anuale depăşind 100.000 de oameni.

    Toată această creştere economică duce în spate însă o creştere a deficitelor macro şi a datoriilor statului şi a persoanelor fizice, care pot peste noapte să devină nesustenabile dacă condiţiile din lume şi din România se schimbă.

    Deficitul comercial – diferenţa dintre importuri şi exporturi,  se apropie de 20 de miliarde de euro şi se transpune în final printr-o creştere a deficitului de cont curent, la parametri care atrag atenţia pieţelor financiare. IT-iştii şi transportatorii nu reuşesc să compenseze cât mâncăm noi din import.

    Pentru cât este gaura comercială şi gaura bugetară, creşterea cursului valutar leu/euro de numai 2,5% este prea mică, iar amânarea corecţiilor nu va aduce România într-o poziţie mai bună.

    Deşi România nu are o datorie publică mare – numai 35% din PIB -, structura bugetară actuală este de coşmar, adică aproape 100% din bani se duc pe salarii, pensii şi dobânzi la datoriile acumulate anterior. Pentru investiţii aproape că nu mai rămâne nimic.

    Deşi România traversează cea mai bună perioadă economică din toată istoria ei, cel puţin aşa spun toate datele statistice, românii sunt extrem de nemulţumiţi, pentru că nu au drumuri, şcoli, spitale deşi plătesc taxe şi impozite, iar acest lucru îi face să se întrebe unde se duc banii şi pe ce.

    Oricum, toată lumea crede că statul este incapabil să facă autostrăzi şi spitale, iar în privinţa educaţiei, toată lumea vrea să-şi trimită copiii la şcoli private sau în străinătate. 

    IT-iştii, transportatorii şi corporatiştii sunt câştigătorii acestei perioade, de aproape 10 ani, dar România nu este compusă numai din ei.

    Realegerea lui Mugur Isărescu la conducerea BNR din octombrie, pentru al şaselea mandat, a liniştit pieţele financiare care deveniseră extrem de nervoase la începutul anului, când Dragnea şi PSD l-au chemat la ordine din cauza contestaţiilor la adresa OUG 114, cu celebra taxă bancară, la care s-a adăugat creşterea cursului leu/euro şi a ROBOR.

    Creşterea deficitului bugetar peste 3% din PIB era aşteptată de pieţe, care au fost liniştite imediat prin oferirea de către Ministerul Finanţelor a unor dobânzi mai mari, în condiţiile în care lumea din jur practică dobânzi negative.

    Datoria externă – din care, atenţie,  65% este privată şi numai 35% a statului – a depăşit din nou 100 de miliarde de euro, ajungând la 108 miliarde de euro, ceea ce se va vedea în rapoartele analiştilor din ce în ce mai des. Problema nu este mărimea datoriei, ci faptul că România nu se finanţează atât de uşor în momentele de criză, iar statul va trebui să plătească, ca în 2008-2009, şi pentru datoria privată.

    Bursa de la Bucureşti a oferit investitorilor o creştere de peste 40%, dar acest câştig incorporează şi căderea de la începutul anului, după celebra ordonanţă OUG 114, care a dus la scăderea preţului acţiunilor băncilor şi companiilor din energie.

    Bursa de la Bucureşti este a treia din lume în 2019 din perspectiva câştigului adus investitorilor, după Grecia şi Rusia.

    Businessul a avut un an 2019 bun şi mai mult ca sigur că se va ajunge la o cifră de afaceri totală, pentru toate companiile din România, de peste 350 de miliarde de euro, faţă de 320 de miliarde de euro în 2018. Dar această creştere este extrem de polarizată: companiile mari, în marea lor majoritate multinaţionale, şi-au luat partea leului, singurele lor probleme fiind lipsa forţei de muncă şi presiunea crelterilor salariale pe care trebuie să le acorde, iar companiile mici şi mijlocii, 580.000 din 600.000, se luptă de la o zi la alta.

    Scăderea economică şi recesiunea din Europa a afectat industria românească, care bate pasul pe loc de doi ani. Industria de construcţii locală a revenit în prim-plan cu o creştere de 30%, dar acest lucru nu se datorează exclusiv facilităţilor fiscale date de guvernul PSD şi menţinute de guvernul PNL, ci şi banilor ieftini şi lichidităţii disponibile din piaţă şi de peste tot în lume, care îi face pe investitori să creadă că pot câştiga mai mult din dezvoltarea rezidenţială decât din plasarea banilor la bancă cu o dobândă de zero la sută.

    Pe scena politică, prăbuşirea lui Dragnea şi a lui PSD a fost majoră, iar acum preşedintele Iohannis – proaspăt reales cu un vot majoritar, are guvernul lui, dar toată lumea se întreabă ce poate face mai mult decât a făcut în precedentul mandat, având în vedere că nu este un preşedinte atât de prezent în treburile ţării dincolo de subiectele legate de corupţie şi de jos PSD.

    Acesta este peisajul macro şi politic al anului 2019, dar pe lângă acest lucru mi-au atras atenţia şi câteva cazuri particulare:

    1. Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România, şi-a dezvăluit proiectul pentru Bucureşti, unde nu este prezent: la Romexpo vrea să facă cea mai mare dezvoltare din istoria României – 1,2 milioane de metri pătraţi în birouri, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, un nou mall şi spaţii de entertainment în aer liber. Acest proiect va depăşi 2 miliarde de euro şi va fi construit în zece ani. Centrul Bucureştiului va deveni zona Romexpo.

    2. Pariurile încep să devină o industrie în România şi motor de creştere economică: acest lucru l-a descoperit Sorin Pâslaru, redactorul şef al ZF, iar datele oferite de preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, confirmă acest lucru. Spre exemplu, în mediul rural sunt 15.000 de agenţii de pariuri şi jocuri de nocorc, de trei ori mai multe decât numărul de farmacii.

    3. Superbet , o companie românească, a atras atenţia gigantului american Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume, care a pariat 125 de milioane de euro, cumpărând un pachet minoritar de acţiuni.

    Superbet – o companie controlată de Sacha Draghic, un investitor sârb pentru care România a devenit prima casă – a avut o creştere exponenţială în ultimii 5 ani, ajungând să valoreze peste 700 de milioane de euro când Blackstone a intrat, la mijlocul anului 2019, în companie. Americanii nu intră într-un business dacă valoarea unei companii nu se numără în miliarde de euro şi dacă nu o pot extinde internaţional.

    Superbet are cel mai mare potenţial de creştere al unei companii din România la nivel internaţional, mai ales acum că s-a deschis şi piaţa americană de pariuri. La ce valoare va ajunge Superbet în următorii cinci ani se va vedea.

    Oricum, prin investiţia în Superbet, România a atras atenţia celui mai mare fond de investiţii din lume.  

    4. UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari.

    Dacă în 2018 UiPath valora 1 miliard de dolari, în 2019 a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari, fără să intre pe break-even. Investitorii care au pus 500 de milioane de dolari în Uipath în 2019 cred că compania va ajunge să valoreze peste 15 miliarde de dolari în următorii 2-3 ani. Asta dacă şi vânzările de aplicaţii RPA (Robotic Process Automation)  vor depăşi 1 miliarde de dolari, faţă de 300 de milioane de dolari acum. Oricum, Daniel Dines, fondatorul companiei, a ajuns miliardar în dolari, având în vedere că mai deţine 20% din companie.

    5. IRCC a înlocuit ROBOR.

    În ciuda protestelor băncilor, deputatul Daniel Zanfir, “prietenul” bancherilor, a reuşit să înlocuiască ROBOR-ul, indicele de referinţă în acordarea creditelor, cu IRCC, un indice care reflectă tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară şi nu percepţiile dealerilor în cotarea ROBOR-ului.

    Guvernul PNL şi actualul ministru de finanţe Florin Cîţu, fost director de trezorerie la ING Bank România, au menţinut IRCC-ul şi nu au mai revenit la ROBOR acum, când anulează taxa bancară, ceea ce înseamnă că nu a fost o măsură tocmai rea ideea lui Zanfir.

    6. Continuă scăderea vânzărilor de apartamente, dar preţurile cresc.

    Un trend care a apărut în 2018, odată cu introducerea restricţiilor de creditare imobiliară de către BNR prin creşterea avansului la 15% la împrumuturile în lei şi 25% la cele în euro, a continuat şi în 2019. Creşterea vânzărilor de apartamente a scăzut, iar acest lucru s-a văzut şi în scăderea creditelor ipotecare acordate de către bănci cu 15%.

    Deşi parametrii de creditare sunt cei mai buni din ultimul deceniu ca raport între valoarea unei rate în salariul mediu, vânzările scad, ceea ce arată că s-ar putea să fie şi o schimbare socială şi demografică. Noile generaţii preferă ca între 20 şi 35 de ani, până când îşi întemeiază o familie, să nu se lege la cap cu un credit pe termen lung, pe 30 de ani, ca părinţii lor. Preferă chiria şi flexibilitatea de a se muta dintr-o parte în alta, în funcţie de job. Cu toate că vânzările au scăzut, preţurile cresc pentru că dezvoltatorii ştiu că apartamentele din principalele oraşe sunt ieftine, dacă ne uităm la Varşovia, Budapesta, Praga, Bratislava şi, de ce nu, Viena.

    7. PNL ratează să crească salariile din România într-un trend general de creştere regională şi globală.

    PNL avea şansa să împingă salariile din România mai sus, într-un trend care se petrece peste tot în lume din motive sociale şi mai puţin din motive de productivitate. Creşterea cu numai 83 de lei a salariului minim, adică 7,2%, este prea puţin şi va ţine România la viteza întâi, în loc să-i dea un impuls mai puternic acum când se poate. Polonezii vor să majoreze salariul minim cu 80% în următorii 3 ani pentru a nu mai fi o economie care să piardă sânge şi să fie văzută de companii ca fiind o piaţă cu o forţă de muncă ieftină. Guvernul PNL este prizonierul unor teorii economice  de acum 30 de ani, care sunt date peste cap în prezent de ce se întâmplă în lume.

    8. Apariţia lui Rareş Bogdan ca lider politic şi cei aproape 1 milion de votanţi din diaspora.

    Clasa politică a fost resetată de alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. PSD şi Liviu Dragnea s-au prăbuşit, ultimul ajungând în închisoare deşi a fost al treilea om din stat, iar la putere a venit PNL, iar Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României cu un vot covârşitor, ceea ce îi dă o legitimitate majoră. Iohannis are guvernul lui şi trebuie să livreze rezultate rapid, pentru că altfel PSD se va reîntoarce.

    Introducerea lui Rareş Bogdan, moderatorul de la Realitatea TV, în politică a adus voturi PNL-ului şi a schimbat imaginea unui partid care se mulţumea să stea mai mult în opoziţie decât la putere. Ascensiunea lui Rareş Bogdan a fost fulminantă, el ajungând peste noapte prim-vicepreşedinte al PNL şi principala portavoce a partidului. Fără să intre în ghilotina guvernării, Rareş Bogdan se poziţionează ca principal urmaş al lui Iohannis, asta dacă nu va fi contrat de Nicolae Ciucă, ministrul Apărării.

    Diaspora, cu aproape un milion de voturi la alegerile prezidenţiale, are potenţial de a schimba multe pe scena politică, de afară şi nu din interior.

    De asemenea, marile oraşe încep să aibă un cuvânt mai greu de spus, având în vedere că lipsa de infrastructură – de transport, de sănătate, de educaţie, de administraţie – începe să devină extrem de enervantă.

    Zona rurală va pierde teren politic din motive demografice şi sociale.

    9. Dobânzile la euro vor rămâne în continuare mici pentru cel puţin un deceniu.

    Scăderea economică care s-a instalat în Europa şi recesiunea din Germania au determinat Banca Centrală Europeană să dea din nou drumul la tiparniţa de bani şi să reducă dobânzile la euro, afirmând că această politică se va menţine mulţi ani de-acum încolo. Asta înseamnă că lichiditatea va fi în continuare din abundenţă, iar dobânzile extrem de mici, chiar negative, îi vor face pe investitori să facă pariuri riscante mai puţin în economia reală, ci mai mult pe burse şi în real-estate.

    Şi America a oprit creşterea dobânzilor la dolari pentru a ţine aprinse motoarele economiei, care încetinesc din cauza războiului comercial al lui Donald Trump cu China, Germania şi Europa.

    Din păcate România, statul, nu ştie ce să facă cu aceste dobânzi mici din întreaga lume şi ratăm o oportunitate imensă  de a face investiţii publice care să mai aducă încă cel puţin un deceniu de creştere economică.

    10. Ungaria propune ceva concret pentru creşterea natalităţii, iar guvenul PNL şi Iohannis ar trebui să ia notiţe.

    Premierul Viktor Orban nu vrea imigranţi în Ungaria, şi de aceea a pus pe tapet câteva măsuri economice pentru creşterea natalităţii: familiile cu peste 3 copii primesc 30.000 de euro, femeile care au sau care vor să aibă de la 4 copii  în sus nu vor mai plăti impozit pe venit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia unei case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc prima dată. Bunicii care îngrijesc copii primesc o indemnizaţie de îngrijire, iar statul ungar promite să facă 21.000 de creşe.

    Nu ştiu ce are în minte guvernul PNL, dar sigur nu are o politică coerentă de creştere a natalităţii. Măcar de-am copia ce face Orban în Ungaria în această privinţă.

     

    Cam aceste sunt 10 evenimente care mi-au atras atenţia în 2019.

    Dacă vreţi să ştiţi ce a fost în 2018: 2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare criză de forţă de muncă, dar care se termină într-o revoltă şi nemulţumire generală

    Dacă aveţi şi alte evenimente majore, puteţi să le scrieţi şi să le comentaţi.

    Până la anul vă doresc toate cele bune, cu pace şi prosperitate.

    Să ne vedem cu bine în 2020!

  • Boom imobiliar de-a lungul Europei: Fenomenul alarmant care a pus stăpânire şi pe România

    Lipsa banilor începe să creeze un adevărat boom în sectorul imobiliar, fapt ce îi conduce pe rezidenţi în afara oraşelor mari, stârnind nelinişti în rândul factorilor politici de decizie, conform NY Times.

    După ani de creşteri anemice, economia din Paris se străduieşte să câştige teren, dar nivelurile extrem de joase ale dobânzilor, care erau menite pentru a resuscita economia, încep să contureze un boom imobiliar ce nu poate să genereze decât probleme.

    În prezent, un credit ipotecar pe o perioadă de 20 de ani în Paris sau Frankfurt poate fi oferit cu o rată a dobâznii de sub 1%, fapt ce îi împinge pe debitori să cumpere constant case şi apartamente. Din aceste motive, investitorii instituţionali văd o oportunitate de neratat în ceea ce priveşte profiturile lucrative şi achiziţionează tot mai multe proprietăţi din zone rezidenţiale de-a lungul Europei.   

    În câteva părţi ale continentului, evaluările au egalat sau au depăşit cifrele înregistrate după criza de acum un deceniu, stârnind îngrijorări în rândul analiştilor ce sunt de părere că boom-ul imobiliar ar putea să sfârşească prost.

    „Riscurile sunt reale, deoarece ratele negative ale dobânzilor în Europa sunt deja consolidate. Ce este important pentru economie este să prevenim apariţia unui nou cerc vicios”, a declarat Jörg Krämer, principalul economist al băncii germane Commerzbank.

    Cererile au crescut încontinuu în ultimii cinci ani, de când Banca Centrală Europeană (BCE) a scăzut sub zero una dintre ratele de referinţă a dobânzilor, mişcare nemaiîntâlnită până atunci la un nivel atât de mare. Preţurile au crescut cu 30% în Frankfurt, Amsterdam, Stockholm, Madrid şi alte zone metropolitane şi cu o medie de 40% în Portugalia, Luxemburg, Slovacia şi Irlanda.

    Astfel, o mulţime de proprietăţi au devenit practic inaccesibile pentru majoritatea oamenilor, cu excepţia persoanelor cu venituri cu mult peste medie. În plus, chiriile au crescut într-un ritm accelerat, fapt ce i-a împins pe oamenii din clasa muncitoare tot mai departe de centrele urbane. Reculul politic se manifestă prin faptul că primarii marilor oraşe europene intervin cât mai mult în piaţă, încercând să controleze preţul chiriilor şi taxelor de proprietate şi să subvenţioneze programe de cumpărare a primei case.

    Reculul produs de ratele mici ale dobânzilor asupra zonei euro arată că politicile actuale fac mai mult rău decât bine, îngreunând eforturile băncilor centrale de a administra inegalitatea financiară.

    În septembrie, Comisia Europeană de Risc Sistemic, una dintre armele BCE de reglementare a sistemului financiar european, recomanda unui număr de 11 ţări să continue reglementările şi măsurile fiscale menite să controleze preţurile şi să promoveze accesibilitatea şi disponibilitatea proprietăţilor.

     

  • Câţi bani veţi câştiga dacă depuneţi banii la CEC pe 6 luni, şi cât veţi primi dacă îi lăsaţi timp de doi ani

    CEC Bank, instituţia de credit deţinută de stat, oferă comision zero de administrare cont curent la depozitele în lei la termene de 6, 12 sau 24 luni, cu o dobândă de la 2,5% la 4%, oferta fiind valabilă până pe data de 31 februarie 2020, conform informaţiilor transmise de bancă.

    “Cu o tradiţie de 155 de ani, CEC Bank îşi propune să joace un rol activ în încurajarea unui comportament financiar responsabil, iar economisirea este un element esenţial. De aceea,  susţinem activitatea de economisire prin produse atractive, cu dobânzi competitive. CEC Bank este în top 5 bănci în ceea ce priveşte dobânzile la depozitele la termen, în lei, pentru populaţie. În plus, pe lângă atragerea de resurse, CEC Bank va continua să finanţeze economia românească prin credite pentru investiţii personale sau pentru antreprenori”, a transmis Bogdan Neacşu, Director General, Preşedinte CEC Bank.

    Pentru depozitele la termen, în lei, CEC Bank plăteşte o dobândă de 2,5% pe an pentru plasamentele la termen de şase luni, 3,5% pe an pentru plasamentele la 12 luni şi 4% pe an pentru plasamentele la 24 de luni.

    Clienţii care optează să-şi constituie un depozit prin Internet şi Mobile Banking, sau prin telefon (Tele CEC), beneficiază de un bonus de dobândă de 0,10 pp pentru depozitele constituite prin aceste canale.

  • De unde vin profiturile mari ale băncilor. Veniturile băncilor din dobânzi au crescut cu 14% în nouă luni din 2019, apropiindu-se de 14 mld. lei. Cheltuielile cu dobânzile, doar 2,6 mld. Lei ♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

    ♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

    Veniturile nete din do­bânzi, cea mai im­por­tantă sursă de profit a băncilor, au continuat să crească în primele nouă luni din 2019, în condiţiile ma­jo­rării volumului cre­di­te­lor acordate, dar şi ca urmare a deciziei unor bănci de a grăbi creşterea do­­bânzilor la credite, în timp ce sumele plă­tite de bancheri pentru depozite au întârziat să crească în acelaşi ritm.

    Băncile au încasat în primele nouă luni din 2019 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 13,9 mld. lei, în creştere cu 14,2% faţă de nivelul încasărilor din primele nouă luni din 2018. Pe de altă parte, cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în primele nouă luni de numai 2,6 mld. lei, în creştere cu 28% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost în primele nouă luni de 5,3 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. Marjele ridicate rămân o trăsătură defi­ni­torie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a menţionat şi BNR în rapoartele publicate.

    Veniturile nete din dobânzi au urcat în primele nouă luni la 11,3 mld. lei, după o creştere de 11,4% comparativ cu nivelul din primele nouă luni din 2018.

    Creşterea veniturilor din dobânzi ale băncilor a fost influenţată în ultimii ani de revigorarea cre­ditării, precum şi de re­venirea pe creştere a ROBOR pe piaţa inter­bancară (care a fost până în acest an indicatorul de referinţă pentru îm­pru­muturile în lei), ascen­siune venită după o pe­rioadă de mi­nime istorice. ROBOR la trei luni a intrat din toamna anului 2017 pe o pantă ascendentă, de­pă­şind în 2018 pragul de 3% şi oscilând în jurul acestui nivel şi în primele nouă luni din 2019. Din luna mai 2019 costul împrumuturilor populaţiei nu mai este legat de ROBOR, ci se aplică un nou indice de referinţă pentru creditele acordate consu­ma­torilor numit IRCC, care este mai scăzut. În timp ce prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie arit­me­tică a ratelor de dobândă zilnice ale tran­zacţiilor interbancare din ultimul tri­mestru (T4) din 2018 şi a fost folosită ca re­ferinţă în lunile mai şi iunie, ur­mătoarea va­loare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea (iulie-septembrie), iar va­loarea de 2,66%, se folo­seşte pentru creditele retail în lei luate în ultimul tri­mestru din 2019.

    Câştigurile mari obţi­nute de instituţiile de credit au fost corelate cu ascen­siunea creditării şi a economiei. În primele nouă luni din 2019 creditarea totală a făcut un salt de 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, până la un sold de circa 266,8 mld. lei, iar economia României a crescut cu 4,1% la nouă luni, după un avans de 4,7% în primul semestru şi un salt spectaculos de 5,1% în primul trimestru din acest an.

    Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura ve­ni­turilor băncilor. Veniturile nete din co­mi­sioane ale băncilor depăşeau în primele nouă luni din acest an 3 mld. lei, în creştere cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Pe lângă revigorarea creditării, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor, şi veni­turile din comisioane au susţinut majo­rarea profiturilor raportate de bănci.

    Veniturile nete din dobânzi au reintrat pe creştere din a doua parte a anului 2017. Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit manifestat de-a lungul ciclului creditului, dar şi costurilor operaţionale mai mari, şi volumele reduse au fost şi rămân trăsături definitorii ale modelului de funcţionare a sectorului bancar autohton, potrivit evaluărilor BNR.

    Sistemul bancar românesc, care numără 34 de bănci, a obţinut în primele nouă luni ale anului un profit net de circa 5 mld. lei, în scădere cu 12,6% faţă de câştigul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale BNR.

  • Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în ţări precum Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

    Planurile de pensii ale cetăţenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa şi din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasaţi de pensionari în ţări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.

    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

    În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe comapanii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţia, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Una dintre problemele comune în toate aceste situaţii este cea a randamentelor scăzut din obligaţiuni.

    Obligaţiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de bune.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiţi să caute aceste câştiguri în acţiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare şi private equity.

    Pieţele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuşi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

    „Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine şi al doilea şi al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

    Pe lângă faptul că aceste evoluţii afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care şi-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact şi în economie.

    Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creşterea economică ar putea resimţi o scădere a consumului – opusul intenţiei băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

    Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenţia cu privire la un astfel de potenţial pericol, atunci când a anunţat că va creşte dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenţilor se poate schimba şi pot apărea efecte negative”.

    Ar putea exista chiar şi consecinţe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradiţional pe care îl joacă acestea în stabilizarea pieţelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puţini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

    Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – îşi aminteşte că la finalul anilor 70 când şi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câştiguri sub zero părea o calomnie.

    „La şcoală în cărţi scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

    În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenţionale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziţie de obligaţiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

    Mai târziu această evoluţie s-a repliat în Japonia şi restul Europei, iar goana după obligaţiuni şi titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

    Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflaţie supusă şi anticiparea unei politici monetare şi mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

    Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre pieţele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câştig se diminuează.

    AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acţiuni – 40% obligaţiuni, ar putea obţine un randament de doar 2,9% în mede ajustat cu inflaţia, pentru următorul deceniu, în comparaţie cu un randament mediu de 5% din 1900.

    Şi în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

    „În anumite ţări sistemul de pensii nu poate supraieţui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulţi bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, şeful PKA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro