BusinessMagazin

Tag: dobanda de politica monetara

  • BNR menţine dobânda-cheie la 1,75% pe an şi îngustează coridorul dintre facilităţile de dobânzi

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât următoarele:
    – Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an;
    – Gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar;
    – Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
    – Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,00 puncte procentuale de la +/- 1,25 pp.

    „Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare se reduce la 2,75%”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Un comunicat detaliat privind aceste măsuri va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ora 15.00, la sediul BNR.

  • Dezvăluirile lui Dan Bucşa, eocnomist Unicredit Londra: ce se va întâmpla cu inflaţia, cursul şi dobânda-cheie în 2018

    Leul este cea mai slabă monedă din regiune – euro poate urca în 2018 spre 4,7 lei sau peste – Stabilitatea dobânzilor devine mai importantă decât cea a cursului de schimb – Inflaţia poate ajunge la 3% la începutul lui 2018 şi la 4% până în vară.

    În scenariul în care banca centrală nu va reacţiona astfel la creşterea inflaţiei pot să apară presiuni pe curs şi atunci BNR fie lasă cursul mai sus, fie intervine ca să tempereze deprecierea leului, ceea ce poate duce la scăderea lichidităţii şi creşterea dobânzilor pe piaţa inter­bancară

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • Isărescu vede posibilă o nouă reducere a dobânzii-cheie, în funcţie de intrările de capital

    “Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului”, a explicat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis luni să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 septembrie.

    Totodată, BNR a redus din nou prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

    Isărescu a arătat că BNR nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziţia de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

    “Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam aşa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigaţi luăm decizii, după experienţa ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern”, a adăugat guvernatorul BNR.

    Oficialul BNR a arătat că nici decizia de reducere a dobânzii de la 3,5% la 3,25% nu a fost luată uşor, unul dintre principalelel motive fiind o potenţială reacţie, cum s-a mai văzut din partea băncilor, de a coborî în primul rând dobânzile la partea de economisire, adică dobânzile la depozite.

    “Eu nu mă aşteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Probabil că n-am dovedit sufiecientă înţelepciune, că se mai întâmplă şi minuni din astea, să ai necazuri prin apropiere, pe lângă graniţă şi să te pomeneşti cu fluxui de capital. Uitaţi-vă la cât au crescut rezervele noastre, nu cele brute, indicatorul net, adică rezerve minus obligaţii. Rezerva netă a BNR a crescut, dacă nu mă înşel, cu vreo două milliarde de euro. Rezerva netă, că dacă vă uitaţi la cea brută e ca şi cum v-aţi înşela singuri (…) Nu ştiu de unde vin. Când intră în conturi nu scrie pe ei, ban rusesc, ban… dar au fost legate, probabil că sunt capitaluri migratoare care au plecat şi de acolo”, a punctat Isărescu.

    El a adăugat că intrările de capital au început în februarie – martie şi au fost consistente până spre luna iulie.

    “Să vedem ce o fi acum”, a conchis guvernatorul BNR.

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la minimul record de 0,15%

     “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,15%, 0,4% şi, respectiv, -0,1%”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Toţi cei 54 de economişti consultaţi de Bloomberg au anticipat că BCE va menţine rata dobânzii de politică monetară neschimbată.

    Draghi va susţine un discurs la circa 45 de minute după anunţarea deciziei privind dobânda cheie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la 0,25%

     De asemenea, BCE a decis ca dobânzile la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână neschimbate la 0,75%, respectiv 0,00%, se arată într-un comunicat publicat joi de instituţia de la Frankfurt.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va face în scurt timp comentarii asupra motivelor aflate la baza acestor decizii, într-o conferinţă de presă.

    Prin menţinerea dobânzilor, BCE vrea să câştige timp pentru a analiza dacă revenirea economică a zonei euro conduce şi la creşterea inflaţiei, potrivit Bloomberg.

    Inflaţia din zona euro se menţine sub pragul de 1% începând din luna octombrie a anului trecut, cu mult sub nivelul ţintit de BCE, de aproape 2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a împrumutat şase bănci, prin repo, cu 2,03 miliarde lei

     Prin licitaţiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară. Banii sunt împrumutaţi, de regulă, pentru o săptămână.

    Pe fondul unei lichidităţi mai ridicate de care au dispus băncile dobânzile au fost mici începând cu luna septembrie, astfel că BNR a acordat împrumuturi prin repo doar la începutul lunii aprilie, de 1,18 miliarde lei.

    “Credem că recenta creştere neaşteptată în rata ON (over night – cu scadenţa de o zi) este rezultatul finanţării deficitului bugetar prin depozite atrase din piaţa monetară de către MF, înaintea decontării de joi a eurobond-ului vândut sâptămâna trecută. Un astfel de scenariu ramâne însă speculativ, întrucât presupune ca majoritatea cheltuielilor MF sunt proiectate pentru finalul lunii, în vreme ce surplusul de lichiditate estimat la circa 3 miliarde lei nu este filtrat de piaţă.

    Totuşi, în aceste condiţii, continuăm să avem o perspectivă pozitivă asupra lichidităţii interbancare dincolo de viitorul apropiat, în vreme ce credem că dacă suma injectată la operaţiunea repo este similară cu cea de circa 2 miliarde lei de la operaţiunea precedentă, am putea asista la scăderea ratei ON în jurul a 2% în urmatoarele zile”, arătă un raport ING Bank transmis miercuri dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la 0,25%

     “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,25%, 0,75% şi, respectiv, 0%”, a informat banca printr-un comunicat.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă după anunţarea deciziei băncii.

    Doar 3 dintre cei 67 de economişti consultaţi de Bloomberg au estimat o reducere a dobânzii BCE. Analiştii Credit Agricole CIB şi Danske Bank au anticipat scăderea ratei cheie la 0,15%, iar cei ai Goldman Sachs la 0,1%.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la minimul record de 0,25%

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,25%, 0,75% şi, respectiv, 0%”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Decizia de politică monetară va fi urmată de o conferinţă de presă, susţinută de preşedintele BCE, Mario Draghi, precum şi de anunţarea de noi estimări privind creşterea economică şi inflaţia din zona euro, inclusiv pentru 2016.

    Draghi a declarat, în februarie, că banca centrală “are nevoie de mai multe informaţii” pentru a analiza “complexitatea situaţiei” economiei zonei euro. Şeful BCE aştepta informaţii privind creşterea economică din uniunea monetară, impactul turbulenţelor de pe pieţele emergente, date referitoare la creditele acordate populaţiei, precum şi noile prognoze ale BCE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olteanu: BNR a încheiat ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară

     “Am încheiat ciclul de relaxare. Având în vedere situaţia actuală, locală şi internaţională, ne aşteptăm să rămânem la acest nivel pentru o perioadă destul de lungă”, a afirmat Olteanu la New York, potrivit WSJ.

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus marţi dobânda de politică monetară de la 3,75% la 3,5% pe an, un nou minim istoric. Este cea de-a şasea scădere a dobânzii de la începutul anului trecut.

    Pieţele emergente din întreaga lume sunt afectate de retrageri masive de capital, după ce Rezerva Federală a Statelor Unite a redus programul de injecţii de lichiditate prin preluarea de obligaţiuni. Mai multe state emergente, printre care şi Turcia, au fost nevoite să majoreze dobânzile în ultimele săptămâni pentru a stopa deprecierile monedelor naţionale şi pentru a opri ieşirile de capital.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro