BusinessMagazin

Tag: disponibilizari

  • Peste 2000 de angajaţi ai CEO şi CEH, DISPONIBILIZATŢI în acest an, ar putea fi angajaţi în Timiş

    La iniţiativa Mitropolitului Banatului, ÎPS Ioan Selejan, joi, la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara, au avut discuţii pe tema “Soluţii concrete pentru criza forţei de muncă calificată din judeţul Timiş”. În total, peste 90 de companii din judeţ, care caută personal calificat, s-au întâlnit cu conducerea Complexelor Energetice Oltenia şi Hunedoara, care vor disponibiliza în acest an peste 2.400 de salariaţi.

    Sorinel Boza, preşedintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia, a declarat, înainte de întâlnirea cu oamenii de afaceri, că până la sfârşitul anului 2018, vor fi disponibilizaţi 1.750 de angajaţi, dintre care 1.000 în acest an.

    „Sunt ingineri, directori, lăcătuşi, sudori, excavatorişti, oameni sută la sută calificaţi, cu vârste între 46 şi 57 ani. Eu cred că oamenii ar fi dispuşi să vină la lucreze în Timiş, pentru că judeţul Gorj, din păcate, nu are şi alte variante, în acest moment, iar distanţa dintre cele două judeţe este de doar 300 de kilometri. Vom discuta cu partenerii de afaceri de aici pentru a vedea care este necesarul, apoi ne vom întâlni cu salariaţii şi le vom prezenta variantele”, a explicat Sorinel Boza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastru la una dintre cele mai mari companii din România. Mii de oameni au fost daţi afară iar lista neagră este imensă

    Cel mai mare producător de energie termo din România, Complexul Energetic Oltenia, se vede treptat scos din piaţă, renunţând la aproape 1.350 de salariaţi în primele şase luni ale anului. Acesta este cel mai ambiţios program de disponibilizări anunţat până acum de vreo companie locală.

    Potrivit datelor trimise de producătorul de energie pe bază de lignit, Complexul Energetic Oltenia a terminat primul semestru al anului cu circa 15.000 de angajaţi, în contextul în care la finalul anului trecut în companie mai lucrau 16.349 de oa­meni. La finalul primului semestru din 2015, în struc­turile companiei care reuneşte cele mai mari termo­centrale din bazinul Olteniei erau 17.500 de oameni.

    Restructurarea dramatică oglindeşte proble­mele profunde cu care se confruntă sectorul energiei termo pe plan local, lipsa investiţiilor şi costurile mari de producţie împingându-i pe jucătorii din acest domeniu la limita suportabilităţii sau chiar în insolvenţă, aşa cum este cazul Complexului Energetic Hunedoara.

    „Nu se pune problema intrării în insolvenţă a Complexului Energetic Oltenia. Deşi situaţia pe care o traversează CE Oltenia nu este deloc uşoară, au fost respectate toate termenele de acordare a drepturilor salariale. Până la sfârşitul lunii septembrie vor fi achitate toate obligaţiile către furnizori. Graficul de eşalonare a plăţilor către bugetul de stat stabilit cu ANAF va fi, de asemenea, respectat. Plăţile aferente creditelor bancare sunt efectuate la termenele contractuale prevăzute. CE Oltenia nu înregistrează restanţe către băncile finanţatoare şi nu au mai fost contractate credite noi“, dau asigurări reprezentanţii companiei.

    În primele şase luni, consumul de energie a stagnat, iar producţia locala s-a comprimat cu aproape 5% în contextul în care posibilităţile de export au fost limitate. Ceea ce s-a mai observat în primul semestru a fost creşterea importurilor de energie din regiune. În acest context, producătorii cu costuri mari, aşa cum este şi Complexul Energetic Oltenia, s-au confruntat cu probleme suplimentare.

    „În primul semestru din 2016 CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde de lei, un profit din exploatare de 30,6 mil lei şi o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane de lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni). În primele 6 luni din 2016, CE Oltenia a achiziţionat certificate de CO2 în valoare de 185 milioane de lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane de lei“, explică firma.

    Reprezentanţii CE Oltenia punctează şi câteva anomalii care-i afectează activitatea.

    „Numărul de certificate verzi este stabilit în funcţie de energia vândută la consumatorii finali şi de energia consumată pentru extracţia cărbunelui în vederea producerii energiei electrice. Deşi, conform legislaţiei, producătorii sunt scutiţi de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic, energia utilizată de CE Oltenia pentru exploatarea cărbunelui nu este considerată consum propriu tehnologic. Marii consumatori de energie din România, cu excepţia CE Oltenia, au fost scutiţi de la achiziţia unei cantităţi considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi.“

    Certificatele verzi sunt instrumentele prin care este sprijinită producţia de energie verde, achitate de toţi consumatorii de energie din România şi incluse în facturile plătite de aceştia.

    Producţia de energie a companiei a fost şi ea în scădere cu 6,2% comparativ cu primele şase luni din 2015.

    „Cota de piaţă a CE Oltenia în primul semestru 2016 a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru 2015.“

    Situaţia de la CE Oltenia oglindeşte de fapt o tendinţă la nivelul producţiei de energie, aceea de scoatere treptată a cărbunilor din mixul de producţie odată cu intrarea în scenă a energiei verzi şi a producţiei de electricitate pe bază de gaze. Ambele forme au costuri mai mici şi astfel au întâietate în piaţă faţă de cărbuni, cea mai abundentă sursă de energie a României.

    CE Oltenia, alături de Hidroelectrica, ar fi trebuit să fie listate deja la Bursa de Valori Bucureşti. Între timp însă, Hidroelectrica abia a ieşit din insolvenţă, iar Complexul Energetic Oltenia se chinuie să nu intre în această stare.

  • Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la CEO au primit preaviz

    Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au primit preaviz, decizia de concediere colectivă fiind aprobată, joi, de directoratul companiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Începând cu data de 22 august, 500 de salariaţi pensionabili şi alţi 190 de angajaţi care au cerut concedierea vor intra în preaviz. Persoanele disponibilizate vor înceta raporturile de muncă în luna septembrie, când vor primi unul, trei, şase sau opt salarii compensatorii, în funcţie de vechime, stabilite de administraţie şi sindicate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a evoluat piaţa locurilor de muncă în 2015

    Aşa cum prea bine se ştie, România nu a scăpat de aceste măsuri de austeritate. Sunt deja cunoscute măsurile din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25 la sută. De asemenea, zeci de mii de oameni au fost disponibilizaţi şi nu au întârziat să apară protestele de stradă. Alţii au păţit-o şi mai rău. De exemplu, grecii au evitat falimentul chiar în acest an. Guvernul de la Atena condus de Alexis Tsipras a ajuns până la urmă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, iar Grecia a evitat în ultima clipă o situaţie dezastruoasă: aceea de a intra în incapacitate de plată. De asemenea, a fost o perioadă când băncile de la Atena au fost închise.

    În România, în 2015, lucrurile au stat mai bine din punct de vedere al ofertei de pe piaţa locurilor de muncă. Conform Ministerului Muncii, în acest an, până la 30 septembrie 2015 s-au înregistrat 6.098.953 contracte de muncă. Conform statisticilor, numărul e mai mare cu 400.000 de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, după mult timp, numărul de salariaţi activi este mai mare decât cel al pensionarilor. Conform cifrelor oficiale, în România există 5.378.723 de salariaţi activi, în timp ce numărul pensionarilor este de doar 5.287.892.

    În următoarea perioadă, tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă va rămâne aceeaşi.

    Domeniile care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Cum era de aşteptat, domeniile care au făcut cele mai multe angajări şi care oferă în continuare oportunităţi în carieră sunt cele din IT, servicii şi inginerie. Un salariu entry level în domeniul IT porneşte de la 2000 – 2500 de lei. Interesant este că într-un an, cei care lucrează în acest domeniu pot ajunge la un venit de 1000 de euro lunar. În aceste condiţii, criteriile de selecţie sunt foarte stricte. Candidatul trebuie să se plieze perfect pe profilul şi obiectivele companiei angajatoare. Angajatorii gândesc deja pe termen lung chiar şi când vine vorba de un job entry-level. Tocmai de aceea, recruiterii sunt din ce în ce mai atenţi la gradul de compatibilitate al candidatului cu cerinţele companiei.

    De asemenea, pentru a fi siguri că vor avea parte de angajaţi eficienţi, angajatorii apelează din ce în ce mai des la variantele de a oferi contracte de muncă temporară. Astfel, în cel de-al treilea semestru al anului s-a înregistrat o creştere de 20% – 25% de angajaţi care au contracte pe perioadă determinată şi în care sunt stipulate obiective clare.

    Care sunt oraşele care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Aşa cum era de aşteptat, oraşul cu cea mai bogată ofertă pe piaţa locurilor de muncă este Bucureşti. Capitală este urmată în top de alte două mari oraşe din România, Cluj şi Timişoara. Conform statisticilor, Bucureştiul acoperă o treime din totalul locurilor de muncă existente pe piaţă. Vorbim aici de un procent de 30.14%. De asemenea, Capitala conduce şi în topul aplicanţilor. Aproape jumătate dintre cei care aplică pentru un job provin din Bucureşti.

    Clujul oferă în jur de 20% din totalul locurilor de muncă disponibile, iar pe locul trei se situează Timişoara cu aproximativ 10 procente. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din posturile scoase la concurs provin din domeniul IT. Acesta este urmat de vânzări şi de inginerie.

  • Peste 2.000 de salariaţi de la RAAN vor fi disponibilizaţi până în martie 2016

    Creditorii RAAN s-au întrunit, luni după-amiază, la sediul central al companiei din Drobeta Turnu Severin, scopul fiind acela de a propune aprobarea planului de disponibilizări întocmit de către administratorul special, care prevede închiderea controlată a regiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Liderul Sindicatului Romag Termo, Alexandru Tănase, a declarat, marţi, că planul a fost aprobat de creditori, astfel că, potrivit documentului, 1.525 de salariaţi ar urma să fie disponibilizaţi în 1 octombrie 2015, iar alţi 520, în etapa a doua, în 31 martie 2016.

    Acelaşi document arată că salariaţii disponibilizaţi ar urma să primească indemnizaţie de şomaj şi venit de copletare.

    În primele 12 luni de la disponibilizarea primilor 1.525 de salariaţi, aceştia ar urma să primească 1.740 lei lunar, iar în următoarele 12 luni, câte 1.200 lei lunar.

    Impactul financiar asupra bugetului asigurărilor de şomaj în urma disponibilizărilor se ridică la 72 .147.600 lei, sumele pe care le vor primi salariaţii reprezentând indemnizaţii de şomaj şi venituri de completare.

    Tot în cadrul Adunării creditorilor, administratorul judiciar al RAAN, reprezentanţii firmei “Tudor şi Asociaţii”, au arătat că de la data intrării în insolvenţă a RAAN şi până la sfârşitul lunii iunie, compania a acumulat datorii în valoare de 311.982.135 lei către furnizorul de cărbune – Complexul Energetic Oltenia, către bugetul consolidat al statului, transportatorii de cărbune, servicii de transport energie electrică şi utilităţi.

    Cea mai mare datorie acumulată de RAAN este către Complexul Energetic Oltenia, în valoare de 128.582.978 lei.

    În raportul preyentat de către administratorul judiciar al RAAN se arată că regia avea pe stoc, la sfârşitul lunii iunie 2015, o cantitate importantă de apă grea în valoare de 322.722.023 lei.

    RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013.

    Pe lista creditorilor, întocmită la vremea respectivă de către administratorul judiciar al RAAN se află peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă. Toate aceste societăţi şi instituţii aveau de recuperat de la regia de stat 1,890,836,106.26 lei.

     

  • Complexul Energetic Oltenia a disponibilizat 2.000 de angajaţi

    Numărul de salariaţi a fost redus cu 1.070 persoane după externalizarea Carierei Berbeşti, şi alţi 1.945 de salariaţi au părăsit compania în urma restructurării din luna iunie.

    “Salariaţii disponibilizaţi ca urmare a programului de restructurare beneficiază de plăţi compensatorii, reprezentând două până la şase salarii medii brute realizate la nivel de companie”, a transmis CE Oltenia, la solicitare MEDIAFAX.

    Reprezentanţii producătorului de energie au precizat că pentru acest an nu sunt previzionate alte reduceri de personal.

    “Reducerea cheltuielilor cu personalul va contribui la creşterea rentabilităţii şi eficienţei economice a companiei. Redimensionarea forţei de muncă în funcţie de volumul producţiei va duce la creşterea productivităţii muncii de la 658 MWh/salariat în 2014 la 771 MWh/salariat în 2015”, conform companiei.

    Oficialii complexului energetic spun că acţiunile privind creşterea performanţei operaţionale şi financiare au fost impuse de mediul economic actual, în care producătorii de energie regenerabilă au influenţat reducerea preţurilor de vânzare pe piaţa internă, ca urmare a facilităţilor de care beneficiază conform legislaţiei.

    Producătorii de energie regenerabilă “nu sunt interesaţi decât de obţinerea certificatelor verzi – fapt ce determină, în schimb, creşterea preţului final la consummator”, apreciază conducerea companiei de stat.

    Potrivit acesteia, măsurile companiei au fost impuse şi de existenţa unui dezechilibru major între capacitatea de producţie a CE Oltenia şi volumul vânzărilor de energie pe bază de cărbune din piaţă, precum şi de cheltuielile cu achiziţionarea certificatelor de dioxid de carbon, din cauza majorării preţului acestora şi cantităţii necesare, ca urmare a eliminării cotelor gratuite alocate, conform Directivelor Europene.

    “Supracapacitatea de producţie din zona energetică, cât şi din zona minieră are drept consecinţă un număr de personal excedentar care necesită resurse financiare mari cu pondere semnificativă în totalul cheltuielilor operaţionale”, precizează sursa citată.

    Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, are 15.400 de angajaţi şi asigură peste 20% din producţia de energie electrică al României.

    Complexul a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW şi este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

  • Ford vrea să dea afară 680 de angajaţi de la Craiova

    “În timp ce B-Max continuă să fie unul dintre cele mai bine vândute modele ale segmentul B-MAV, piaţa auto din Europa rămâne la un nivel scăzut. Drept urmare, uzina de la Craiova a fost nevoită anul acesta să-şi întrerupă producţia pentru un număr semnificativ de zile, atât în secţia de asamblare vehicule cât şi în cea de producţie motoare. Pentru a asigura competitivitatea uzinei din Craiova şi pentru a avea control asupra costurilor operaţionale, este necesară luarea de măsuri suplimentare pentru a ajusta volumele de producţie la cererea actuala a pieţei. Acest lucru necesită şi o reducere a forţei de muncă”, a declarat Ana-Maria Timiş, purtătorul de cuvânt al Ford România.

    În acest sens, Ford România implementează un program de încetare voluntară a contractelor individuale de muncă, vizând aproximativ 680 de angajaţi din cadrul uzinei.

  • Cel mai bogat om din România concediază ultimii 165 de angajaţi, după ce a lăsat 6.000 de oameni pe drumuri

    Ultimii 165 de salariaţi ai Amurco S.A. Bacău, combinatul de îngrăşăminte chimice ce face parte din grupul InterAgro deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, vor intra în somaj din noiembrie. Societatea a intrat în insolvenţa în urmă cu trei luni, potrivit incont.ro.

    Societatea Amurco S.A. Bacău a trimis în şomaj, începând cu 1 iunie 2014, 300 de angajaţi, respectiv 75 la sută din totalul numărului de salariaţi ai unităţii de producţie a îngrăşămintelor chimice. Măsura disponibilizărilor colective a fost luată în mai, după două luni şi jumătate de când combinatul nu mai funcţionează din cauza nerentabilităţii.

    “Creşterea galopantă în ultimul an a preţului la gaz metan, care reprezintă 80 la sută din cheltuielile de producţie, dar şi scăderea cererii pe piaţa de îngrăşăminte au dus la situaţia actuală de la Amurco. Cei 300 de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi colectiv au primit preavizele, urmând ca după 20 de zile să plece în şomaj. Restul angajaţilor mai au încă o speranţă, deşi combinatul nu mai funcţionează din 27 februarie 2014”, declara în mai liderul sindicatului din cadrul societăţii Amurco Bacău, Gheorghe David.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, fuseseră redeschise în septembrie, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.

  • Guvernul aprobă venit de completare pentru disponibilizaţii RAAN, concedierile pot astfel să înceapă

    Regia produce apă grea pentru centrala nuclearelectrică din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin.

    Unitatea a intrat în insolvenţă anul trecut, având datorii de 680 milioane lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de 70 milioane lei.

    În luna aprilie, aflat la Drobeta Turnu-Severin în prima zi a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, premierul Victor Ponta declara că a dispus o analiză la nivelul departamentului pentru Energie, în urma căreia să fie stabilite măsurile în cazul persoanelor care urmează să fie disponibilizate de la RAAN, fără să menţioneze numărul salariaţilor care ar urma să rămână fără locuri de muncă şi nici când anume se va întâmpla acest lucru.

    Presa locală a relatat că aproape 300 de angajaţi ai regiei vor rămâne fără locuri de muncă

    La acel moment, cei aproximativ 2.700 de salariaţi de pe cele două platforme ale companiei, Romag Prod şi Romag Termo, protestau de mai multe luni reclamând că salariile sunt primite cu întârziere şi înjumătăţite.

    Un amplu protest a fost organizat la Drobeta Turnu Severin în 8 aprilie, în faţa Prefecturii Mehedinţi, la care au participat aproximativ o mie de salariaţi de la RAAN, pentru a atrage atenţia cu privire la situaţia economică dificilă a companiei, oamenii temându-se că-şi vor pierde locurile de muncă.

    Salariaţii au reclamat că dificultăţile financiare ale regiei sunt cauzate în principal de faptul că Guvernul nu a achitat apa grea produsă pe platforma Romag Prod, încă din a doua parte a anului trecut, valoarea acesteia ridicându-se la 370 milioane lei.

    În luna aprilie, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, l-a demis pe administratorul special al RAAN, Dănuţ Andruşcă, despre care a spus că i se pare “imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă”, şi a trimis Corpul de Control să facă investigaţii suplimentare la regie.

    Conform legii, persoanele disponibilizate primesc indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăţi. Venitul lunar de completare este stabilit odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.

    Venitul de completare este acordat lunar, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, respectiv pe 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 -10 ani, pe 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 şi 15 ani, pe 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 şi 25 de ani, şi pe 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de peste 25 de ani.

  • DISPONIBILIZĂRILE de la CFR Marfă pot începe. Guvernul a aprobat plata venitului de completare. Salariaţii disponibilizaţi vor primi între 12 şi 24 de salarii compensatorii

     Distribuirea banilor a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului, prin hotărâre.

    Pentru cei 2.500 angajaţi care vor fi disponibilizaţi, Ministerul Transporturilor a calculat un necesar financiar, aferent doar acestui an, pentru venitul de completare de 16,9 milioane lei.

    “Venitul lunar de completare va fi acordat celor 2.500 de persoane disponibilizate de la CFR Marfă, urmare aplicării planului de disponibilizare, aprobat de conducerea acestei societăţi. Concedierea salariaţilor CFR Marfă se va face începând cu luna iulie 2014 şi este necesară alocarea de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei totale de 67,6 milioane lei, din care în anul 2014 suma de 16,9 milioane lei”, se arată în proiectul elaborat de minister.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro