Potrivit unui comunicat, televiziunea de filme MGM Channel are,
incepand cu 1 mai, o noua imagine, noul design al canalului fiind
“mai proaspat si modern, dar in acelasi timp clasic, elegant si
aliniat valorilor puternice hollywoodiene”.
Totodata, niciun element grafic nu a ramas neschimbat, iar din 1
mai chiar si logoul MGM cu celebrul “leu Leo” a fost revizuit
digital si animat in format 3D.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pentru serviciile triple-play, urmatorii doi ani sunt o
perioada extrem de importanta”, apreciaza intr-o discutie cu
BUSINESS Magazin Mike Fries, directorul executiv al Liberty Global,
care furnizeaza in Romania servicii de telefonie fixa, internet si
televiziune prin operatorul UPC. “Este cel mai bun moment pentru
operatori sa redefineasca serviciile si strategia de abordare a
pietei, mizand pe servicii broadband si digitale, in incercarea de
a-si creste cota de piata si venitul mediu per utilizator.”
Opinia lui Fries este indreptatita in primul rand prin faptul ca
serviciile de televiziune prin cablu migreaza deja in mod evident
de la analogic la digital, iar operatorii fac investitii
consistente in tehnologie pentru a-si diversifica ofertele. Pe
piata europeana, televiziunea digitala a depasit pentru prima data
anul trecut serviciile analogice din punctul de vedere al
veniturilor, conform unor statistici publicate de compania de
cercetare Screen Digest, in cadrul conferintei Cable Congress,
desfasurata saptamana trecuta la Bruxelles. Astfel, din intreaga
piata europeana de aproape 18 miliarde de euro, peste 4,7 miliarde
de euro au insemnat in 2009 veniturile operatorilor din televiziune
digitala, in crestere cu 20% fata de anul precedent, in conditiile
in care cei 21,5 milioane de utilizatori reprezinta doar
aproximativ o treime din numarul total al consumatorilor de
servicii de televiziune din Europa. “Pentru industria serviciilor
de internet si televiziune prin cablu, 2009 a fost un an bun in
ciuda situatiei economice dificile”, observa Martin Weiss, managing
director in cadrul companiei de consultanta Solon Management
Consulting.
Cresterea poate fi explicata, in opinia lui, prin investitiile
pe care le fac operatorii din toata Europa in infrastructura si in
serviciile de internet in banda larga si televiziune digitala. In
Romania insa, piata este la inceput; UPC numara la finalul anului
trecut 231.000 de abonati petru televiziunea digitala; Digital
Cable Systems (DCS), al treilea cel mai mare operator de cablu,
de-abia tatoneaza terenul; RCS&RDS ofera deja televiziune
digitala, dar nu la scara larga, si testeaza in prezent o solutie
de televiziune HD, iar Romtelecom a lansat tot in teste un serviciu
IPTV HD la finele anului trecut. “Tendinta este totusi pozitiva.
Serviciile analogice pierd teren, dar cele digitale castiga, in
unele cazuri, cum ar fi televiziunea HD, o parte dintre abonati
fiind clienti noi sau clienti care revin special pentru a folosi
serviciul”, spune Severina Pascu, directorul financiar al UPC
Romania.
Operatorii europeni de servicii triple-play au avut de castigat
in 2009 si pe terenul internetului broadband si al serviciilor de
telefonie fixa. Veniturile au urcat cu trei, respectiv sapte
procente, pana la 4,8 miliarde de euro in ce priveste piata
broadband si 3 miliarde de euro in ce priveste telefonia, conform
datelor Screen Digest. “Evolutia pietei ar fi fost si mai buna daca
n-ar fi fost problema deprecierii unor monede nationale in raport
cu euro. In 2010, cresterea va depasi 3%, cat a fost anul trecut”,
estimeaza Manuel Kohnstamm, presedintele Cable Europe. In acest
context, operatorii nu fac decat sa-si creasca investitiile in
infrastructura si in servicii, la nivel european vorbindu-se deja
de viteze la internet broadband de 200 Mbps.
Compania, care acopera integral teritoriul Romaniei si lucreaza
deja cu posturi TV si operatori locali, si-ar putea majora
veniturile de pe aceasta piata daca guvernul ar lua in calcul
posibilitatea ca trecerea la televiziunea digitala sa fie realizata
si prin servicii TV prin satelit.
Romania si-a propus sa intrerupa in 2012 emisia analogica TV,
moment in care cateva sute de mii de gospodarii din Romania nu vor
mai putea vedea posturi tv decat daca se aboneaza la un operator de
cablu sau satelit tv.
Insa, pentru a respecta normele UE si pentru a asigura accesul
gratuit al cetatenilor la un numar minim de posturi TV statul va
construi o infrastructura de transmisie digitala terestra (DTT) a
posturilor TV, prin care vor putea fi urmarite posturi TV publice
si cele mai urmarite canale private – in total 14 posturi.
Emisia in format terestru digital poate fi receptionata fara
niciun cost suplimentar de anumite modele de televizoare de ultima
generatie (cu tuner DVB-T) sau pe orice televizor existent, cu
conditia achizitionarii unui decodor special. Infrastructura va fi
construita si operata de companii care vor fi desemnate prin
licitatie de catre stat.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Proiectul Movieplex Cinema – operatorul salilor de cinema din cadrul Plaza Romania, prevede in prima faza deschiderea a patru sali de cinema ce folosesc sistemul digital prin modificarea si imbunatatirea aparaturii de proiectie a filmelor, precum si a doua sali de cinema cu tehnologie 3D.
Echipamentele ce vor face acest lucru posibil vor fi furnizate de Cinemeccanica, Barco, Dolby Digital si XPAN-D. Lansarea oficiala a primelor sali cu proiectie digitala va avea loc pe data de 22 Mai, debutand cu premiera filmului "Indiana Jones si regatul craniului de cristal".
Movieplex opereaza 11 sali de cinema in cadrul mall-ului , pe doua niveluri, cu o capacitate totala de 2537 de locuri, dintre care 26 pentru persoane cu dizabilitati.
De ce sunt cartile ultimul bastion al erei analogice?“ Cu aceasta intrebare si-a inceput Jeff Bezos, directorul executiv al magazinului online Amazon, discursul la un eveniment ce a avut loc saptamana trecuta la W Hotel din New York. „Cartile se opun cu incapatanare digitalizarii“, a continuat el, „si cred ca exista un motiv foarte bun pentru asta: sunt o tehnologie atat de evoluata, cu o experienta de 500 de ani in domeniu, incat sunt greu de inlocuit.“
Seful Amazon a prezentat in acest fel, in fata unui public de cateva sute de persoane, un echipament electronic numit Kindle, un soi de ecran portabil de mici dimensiuni, care cantareste 290 de grame – mai putin decat o carte obisnuita si care poate fi folosit pentru citirea cartilor in format digital, asa-numitele e-books. „Lucram la Kindle de mai bine de trei ani“, a spus Bezos, lasand astfel sa se inteleaga faptul ca nu a facut la intamplare acest prim pas catre segmentul electronicelor, in incercarea de a se impune pe o piata unde niciun alt concurent, aici fiind inclusa si compania japoneza Sony cu al sau Reader, nu a reusit sa castige dominatia.
„Cartile digitale sunt considerate un segment de nisa, care pana acum nu au avut atat de mult succes pe cat se credea initial“, recunoaste Scott Devitt, analist in cadrul companiei Stifel Nicolaus. In urma cu sase ani, optimistii din industria cartilor prevedeau cresteri de 400% de la an la an pentru cartile in format digital, urmand ca numai piata din SUA sa ajunga la o valoare de 25 de miliarde de dolari (in jur de 17 milioane de euro) in 2008. Vanzarile de carti in format digital si de echipamente de e-lectura nu au avut nicidecum acest succes, piata americana de e-books fiind estimata in prezent la 15-25 de milioane de dolari (10-17 milioane de euro), potrivit lui Arthur Klebanoff, directorul executiv al editorului de carti digitale Rosetta Books LLC. Mai mult, diferite companii cu afaceri pe acest segment – Xerox Corp, Philips Electronics sau Barnes & Noble – au renuntat de-a lungul timpului la diviziile de carti in format digital.
Kindle ar putea insa propune un model de business de viitor in aceasta industrie, crede Devitt, analistul Stifel Nicolaus, care vede in functiile fundamental diferite fata de cele ale principalului competitor, Sony Reader, o oportunitate pentru piata cartilor digitale. „Se vede ca modelul Sony a fost conceput de oameni cu o gandire tehnologica, pe cand Kindle e mai prietenos cu cititorii“, considera Evan Schnittman, vicepresedinte in cadrul Oxford University Press. Practic, Amazon mizeaza pe o strategie similara cu cea adoptata de Apple in urma cu sase ani, cand a lansat popularul player de melodii digitale iPod, oferind melodii prin magazinul online iTunes: integrarea echipamentului (produs de o companie din China) cu un pachet de servicii online, segment in care Amazon are o experienta vasta.
Si totusi, tocmai acest model este cel care a starnit controverse aproape imediat dupa anuntul lui Jeff Bezos. Dupa parerea unora din comentatori, Kindle are doua probleme esentiale – costul ridicat in raport cu cel al unei carti obisnuite si designul extrem de incarcat cu butoane, in timp ce tendintele in domeniu propun echipamente cu design minimalist si cat mai putine butoane. Aparatul costa 400 de dolari (putin pes-te 270 de euro), mai scump cu 100 de dolari fata de pretul versiunii imbunatatite a echipamentului de e-lectura Reader, lansata de Sony in luna octombrie. „Amazon ar trebui sa dea echipamentul gratuit, mai ales in conditiile in care accesul la continut nu este gratuit nici atunci cand ai deja un document sau o carte digitala“, scrie un comentator sub pseudonimul DrXym pe marginea unui articol despre Kindle publicat in presa internationala.
Amazon ofera gratuit numai accesul la internet wireless pe echipament, avand in acest sens un contract incheiat cu Sprint, dar continutul descarcat de utilizatori pe Kindle este contra cost. Astfel, o carte din selectia de aproximativ 90.000 de titluri oferite deocamdata de Amazon costa in medie 10 dolari (6,7 euro), in timp ce pentru a transfera un document digital, pe care deja il detin din alte surse, in memoria echipamentului, utilizatorii trebuie sa plateasca o taxa de 10 centi (la Sony Reader accesul la fisiere este gratuit). „Oamenii nu trebuie sa aiba un computer la indemana pentru a putea cumpara cartile digitale, conectivitatea la internet facand posibila aceasta activitate direct de pe Kindle“, spune Jeff Bezos.
Parerea lui DrXym este insa contrazisa de veggirl, care cheltuie lunar in jur de 200 de dolari (135 de euro) pe carti si care gaseste totusi varianta echipamentului digital mai economica, fiindca, dincolo de pretul ridicat al aparatului, cartile in format digital din oferta Amazon sunt mai ieftine decat cele tiparite. „E drept, nu as plati inca 400 de dolari pentru Kindle, dar cand se mai ieftineste putin chiar va fi o investitie buna“, spune ea, aducand argumentul ca in memoria echipamentului incap, in functie de dimensiune, aproximativ 200 de carti digitale, pe cand in biblioteca ei isi gaseste mai greu locul acelasi numar de carti. Iar daca in ecuatie intra si un card de memorie pentru echipamentul digital, numarul cartilor care incap in memorie ajunge la 1.000.