„Deputaţii vor lucra în plenul Camerei Deputaţilor începând cu ora 09:00 şi până la ora 12:30, iar de la 14:00 la 21:00 vor avea loc şedinţele plenului reunit al Parlamentului, unde se vor dezbate legea bugetului de stat pentru anul 2018 şi cea a asigurărilor sociale”, a declarat secretarul PSD al Camerei Deputaţilor Ioana Bran, la finalul şedinţei Biroului Permanent.
Tag: dezbateri
-
Comisia Iordache a reluat dezbaterile pe legile justiţiei. Cele mai controversate modificări la legile Justiţiei şi Codurile penale
Preşedintele Comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a precizat, joi, că şedinţa Comisiei se va relua luni, la ora 9.00, cu dezbaterea amendamentelor şi elaborarea Rapoartelor la modificările legilor justiţiei 303, 304 şi 317, urmând a se intra ulterior şi pe discuţiile privind Directiva.
Iordache a precizat că până sâmbătă se vor putea depune amendamente de către senatori la proiectele de modificare a legilor 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, adoptate miercuri seara de plenul Camerei Deputaţilor.
El a arătat că toate aceste amendamentele depuse de senatori, atât la proiectul care modifică legea 303 privind Statutul magistraţilor, cât şi la legile 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, se vor discuta luni de la ora 9.00, pentru a se face Rapoartele care să fie transmise plenului Senatului, care este Cameră decizională.
-
Premiile BM pentru inovaţiile anului 2017
În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.
Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.
Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.
BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?
Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.
Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.
În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.
Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.
Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.
-
Schimb dur de replici şi jigniri în plenul Camerei între Cosette Chichirău şi Şerban Nicolae
În timpul în care deputaţii USR au ocupatr tribuna şi au prezentat amendamentele la Statutul magistraţilor folosindu-se de o portavoce, Cosette Chichirău a intrat în direct pe facebook prezentând imagini din plen, din preajma tribunei, concomitent comentând ce se întâmpla în plen.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Avem cei mai bogaţi politicieni, la cea mai săracă populaţie
Europarlamentarul explica faptul ca tara noastra are cel mai prost platiti lucratori din UE si sindicate care nu pot negocia contracte-colective de munca, precizand ca s-a ajuns la o astfel de situatie din cauza “coruptiei endemice”. “Ma intereseaza prea putin cine ajunge la pucarie si cati ani sta acolo. Ma intereseaza ca banii furati sa fie recuperati.Vorbim de tara cu cea mai saraca populatie din UE si cei mai bogati politicieni. Vorbim de efecte sociale foarte grave. Vorbim de lipsa banilor pentru scoli, spitale, investitii, categorii tot mai defavorizate”, a declarat europarlamentarul. Suntem tara cu populatia cea mai saraca nu din motive de relief sau bogatii ale subsolului. Suntem saraci pentru ca de 28 de ani incoace am ales ca saracia mintala si de caracter sa ne conduca. Saracia aceea politica si administrativa cu reminescente ale “epocii de aur”.Liderii politici din Salajau salarii sfidatoareLegile sunt facute pentru politicieni si gasca lor, salariile se duc la politicieni si familiile lor, de avantajele sociale benficiaza politicienii si clica lor.Sa luam de pilda Legea salarizarii cu care s-a batut atat de mult in piept PSD. Este o lege proasta, facuta pentru bugetari, in special pentru bugetarii politici si pentru cei din subordinea lor, din administratie, care ar putea da votul in urmatoarele alegeri tot PSD-ului. Mediul privat, cel care produce, a fost lasat pe linie moarta.Sa privim in Salaj si sa ne crucim. Avem 70.000 de pensionari, a caror pensie medie este 920 de lei. Asta in timp ce politicienii au salarii de speriat. Presedintele PSD Salaj, care este si presedintele Consiliului Judetean, castiga vreo 16.000 de lei, adica de peste 17 ori mai mult decat pensia medie. Iar primarul municipiului are o leafa de peste 13 ori mai mare decat pensia medie. Din cei 48.000 de salariati, jumatate au salariul minim pe economie, de 1.450 de lei. “n timp ce alesii nostri, parlamentarii, pe langa ca si-au votat pensii nesimtite, primesc in fiecare luna vreo 37.000 de lei, salariul si cheltuieli de cazare, transport, birou parlamentar. Adica ia in fiecare luna vreo 26 de salarii minime. -
Cel mai mare târg de arme de foc va avea loc în Las Vegas
Zeci de mii de oameni pasionaţi de arme sunt aşteptaţi în Las Vegas în ianuarie, la expoziţia anuală de arme şi muniţie, care va avea loc la doar cinci kilometri de zona în care Stephen Paddock, un bărbat de 64 de ani, a ucis 59 de persoane şi a rănit alte peste 500, în cel mai grav atac armat din istoria modernă a Statelor Unite.
Asupra criminalului şi în casa acestuia au fost găsite zeci de arme automate. Masacrul a relansat dezbaterile privind accesul cetăţenilor americani la arme de foc.
-
Declaraţie ŞOCANTĂ a ministrului Lia Olguţa Vasilescu: Puteam să nu mai dăm deloc indemnizaţiilor pentru creşterea copilului
”Nimeni din România nu contribuie vreodată pentru indemnizaţia de creştere a copilului. Este o formă a statului de a ajuta familiile să-şi crească aceşti copii în perioada în care nu lucrează. Deci nu avem ce să vorbim de principiul contributivităţii, iar plafonul este maximum din Uniunea Europeană. Puteam să-l facem şi mai jos. Puteam să facem ca în ţări foarte dezvoltate din UE, să nu mai dăm deloc sau să dăm 100 de euro. Dar am plafonat la 1800 de euro. Din punctul nostru de vedere este îndestulător pentru România, atât timp cât această sumă se dă şi în Germania şi este maximum din UE. Nicăieri în lume nu există posibilitatea ca să te întinzi cu această sumă în funcţie de venituri”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, în comisia de specialitate din Senat.
Ea a mai spus că numărul persoanelor afectate de plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor nu este mare, fiind vorba de 1000 de persoane.
”Nu am fãcut această ordonanţă de urgenţă pentru că ar fi dezechilibrat bugetul, ci pentru a corecta o lege care, aşa cum era, dădea naştere la tot felul de inechităţi (…) Ajunsesem să plătim statul român indemnizaţii de 35.000 de euro lunar şi asta pentru că, aşa cum se calculează din venituri, se puteau face tot felul de excese şi ilegalităţi”, a mai spus Vasilescu.
-
Negriţoiu, ASF: Aducerea în discuţia publică a „naţionalizării fondurilor de pensii” este înşelătoare
În afara Fondului de Pensii de stat (Pilonul I), în România există două alte tipuri de fonduri de pensii „private”: Fondurile de Pensii obligatorii, constituite din alocaţii de la bugetul de stat, dar administrate privat (Pilonul II) şi Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contribuţii individuale şi administrate privat (Pilonul III), ambele înfiinţate prin Legi organice în 2004, respectiv 2006. Fondurile din Pilonul III sunt complet private, comparabile cu fondurile de investiţii din piaţa de capital, dar reglementate mai prudent prin lege specială, având în vedere obiectivul lor final, de completare a pensiei cetăţenilor, şi durata lor mai lungă (participaţiile nu pot fi valorificate decât la termen). Ca orice active în proprietate privată, contribuţiile individuale la aceste fonduri nu pot fi naţionalizate, se arată în comunicatul ASF.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Programul prin care românii primesc până la 200.000 de lei pentru a înfiinţa o firmă, modificat
Harry Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, şi Adrian Mlădinoiu, secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, au prezentat, luni, la Universitatea de Vest din Timişoara, Programul “România Start-Up Nation”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La eveniment au participat aproximativ 100 de persoane interesate să-şi deschidă o afacere.
Prin acest program se poate acorda un ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 de lei românilor care deschid o societate comercială după 30 ianuarie 2017, dată la care a intrat în vigoare ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind “stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ministrul Justiţiei a cerut amânarea dezbaterilor la proiectul Legii graţierii unor pedepse
”La nivel de guvern, am vorbit şi în mai multe rânduri şi cu primul ministru, noi exprimăm convigerea faptului că proiectul de lege, în forma iniţială sau forma amendată pe parcurs, nu reprezintă soluţia miracol, minune care să rezolve problemele din penitenciar. Suntem convinşi de faptul că graţierea în limitele pe care legiuitorul le va stabili, este de natură să rezolve parţial această problemă, pentru că noi pregătim în momentul acesta, alte variante alte măsuri complementare acelei de graţiere a pedepselor. De aceea, dacă ar fi după mine, şi mă exprim în calitate de ministru al Justiţiei şi dacă dvs veţi aprecia, eu consider că ar fi utilă şi necesară o amânare a dezbaterii, să venim din urmă cu celelalte măsuri complementare care ar rezolva, considerăm noi în bună parte problema penitenciarelor nu numai graţierea, nu numai iertarea”, a declarat Tudorel Toader.
El a mai spus că ar fi ”mai utilă şi mai necesară amânarea” dezbaterilor.
”În forma iniţailă, avizată de guvern, sigur că ne menţinem punctul de vedere, observaţiile, dar considerăm mai utilă şi mai necesară amânarea pentru a găsi soluţia fondului problemei”, a mai spus ministrul Justiţiei.