BusinessMagazin

Tag: dezastru

  • Judeţul din România unde numărul firmelor care au DISPĂRUT a crescut cu aproape 250%

    În judeţul Teleorman, numărul persoanelor fizice şi juridice radiate în primele patru luni din 2019 a crescut cu 248% faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, dacă în ianuarie-aprilie 2018 se radiaseră 293 de entităţi, în primele patru luni ale acestui an numărul a ajuns la 1.021.
     
    Pe de altă parte, şi numărul persoanelor fizice şi juridice înmatriculate a crescut în primele patru luni, dar cu un procentaj mult mai mic, de 64%.
     
    80.181 este numărul persoanelor fizice şi juridice radiate în 2018 în România, în scădere uşoară faţă de valoarea de 82.295 înregistrată în 2017.
     
    La nivel naţional, În primele patru luni din 2019 s-au radiat 55.942 de persoane fizice şi juridice. Valoarea este în creştere cu 94,3% faţă de primele patru luni din 2018, când s-au înregistrat 28.787 de înmatriculări.

  • Dezastru aviatic: cum s-a petrecut aterizarea de urgenţă în care şi-au pierdut viaţa jumătate dintre pasagerii aflaţi la bord

    ​Aeronava Aeroflot SU1492 a efectuat în urmă cu aproximativ o săptămână o aterizare de urgenţă pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova. În urma acesteia, jumătate dintre cei 78 de călători şi membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa.
    „Aeroflot îşi prezintă cele mai sincere condoleanţe familiei şi celor dragi celor care şi-au pierdut viaţa în acest zbor”, au spus reprezentanţii liniei aeriene într-o declaraţie de presă. „Echipajul a făcut tot ce a putut pentru a salva vieţile pasagerilor şi a oferi asistenţă de urgenţă celor implicaţi. În mod tragic, nu i-au putut salva pe toţi cei aflaţi la bord.”
     
    Potrivit Airfleets.net, Aeroflot are o flotă de 50 de aeronave; fiecare cu locuri pentru 87 de pasageri. Aeronava care a efectuat aterizarea de urgenţă a fost livrată operatorului aerian în septembrie 2017.
    Potrivit reprezentanţilor liniei aeriene, în zborul dinspre Moscova spre oraşul Murmansk din nord-vestul Rusiei, aeronava a suferit „defecţiuni la bordul aeronavei”. Drept urmare, echipajul a solicitat aterizarea de urgenţă şi a solicitat întoarcerea la aeroport. Ulterior, unul dintre piloţii aeronavei a declarat presei ruseşti că sistemul de comunicaţii al aeronavei a eşuat din cauză că a fost lovit de un fulger.
     
     
    Business Insider a descris modul în care s-au derulat evenimentele: Aeroflot 1492 a decolat din Moscova la 6.03 p.m. duminica trecută. După câteva minute de zbor, reprezentanţii aeronavei decid să se întoarcă şi se învârt circa 10 minute deasupra aeroportului de pe care au decolat. Un material video publicat în mediul online arată cum avionul se loveşte violent de pistă, iar apoi ia foc.

  • Este una dintre cele mai bogate ţări din lume, dar cu o imensă problemă socială. De ce au rămas peste 8 milioane de case goale

    Un număr record de 8,46 milioane de locuinţe din Japonia sunt goale în contextul în care constructorii nu opresc frenezia noilor livrări, în timp ce populaţia se micşorează dramatic, potrivit Bloomberg.

    Numărul locuinţelor goale a crescut cu 260.000 în cadrul unui studiu pe care guvernul îl realizează de două ori pe deceniu. Astfel, 13,6% din locuinţe sunt goale, potrivit Nikkei.

    Multe dintre aceste proprietăţi sunt scoase spre vânzare sau spre închiriere sau sunt case de vacanţă. Cu toate acestea, unele dintre ele sunt locuinţe abandonate, dezafectate, potrivit serviciului japonez de ştiri.

    Un alt factor care lasă multe dintre locuinţe goale este trendul reprezentat de oamenii care se mută constant din mediul rural în mediul urban.

    Cu toate acestea, la nivel absolut, numărul de locuinţe goale poate fi întrecut uşor. Un studiu din 2017 arată că în zona urbană din China o locuinţă din cinci este goală, ceea ce s-ar traduce în circa 65 de milioane de case goale.

     

     

  • Dezastru. În România, ţară văzută cu un potenţial extraordinar în agrobusiness, mai funcţionează doar 50 de licee agricole, de 4 ori mai puţin ca acum 20 de ani

    În acelaşi timp, fermele şi fabricile locale de alimente amână dezvoltarea în lipsă de angajaţi precum tractorişti, mecanici sau preparatori în fabrici de carne sau lapte.
     
    „Economia locală este puternic afectată de lipsa spe­cia­liştilor. Primăriile duc lipsă de agenţi agricoli sau me­dici veterinari. Sunt categorii de calificare unde pe­nu­ria de specialişti se manifestă dramatic: şef fermă, trac­torist, teh­nician însămânţător, mecanici. Profitabi­litatea exploa­ta­ţiilor agricole şi a altor afaceri din mediul rural este li­mitată de slaba pregătire a angajaţilor sau lipsa acestora cu implicaţii directe în bugetele locale, dar şi în dinamica de dezvoltare a zonei“, consideră Mihaela Nabăr, natio­nal director în cadrul World Vision România.
     

  • Au crezut promisiunile Chinei, iar acum sunt în prag de RUINĂ. Ţara din Europa care a lăsat China să-i construiască autostrăzi şi proiecte măreţe, ca să ajungă mai repede spre DEZASTRU

    Drumul ar trebui să lege, odată finalizat, oraşul-port Bar de graniţa cu Serbia. Guvernul muntenegrean a descris autostrada de 165 de kilometri, cu viaducte impozante şi tuneluri adânci tăiate prin munţi, ca fiind construcţia secolului şi drumul ţării către lumea modernă, scrie Reuters. Criticii spun însă că proiectul deschide un drum care nu va duce nicăieri, poate doar către ruină, pentru că împovărează ţara cu datorii. Construcţia problematică a ajuns să fie dată ca exemplu negativ al consecinţelor căderii guvernelor în ispita finanţării proiectelor mari de infrastructură cu împrumuturi ieftine de la Beijing.

    Dubii legate de autostradă au apărut după ce două studii de fezabilitate efectuate în 2006 şi 2012, au arătat că aceasta nu este fezabilă economic. Primul studiu a fost făcut de firma franceză Louis Berger pentru guvernul muntenegrean, iar al doilea de compania americană URS pentru Banca Europeană de Investiţii. Concluzia ambelor este că nu va fi suficient trafic pentru justificarea unei concesiuni. Studiile nu au fost făcute niciodată publice, dar Reuters a văzut copii. Guvernul spune că drumul devenit un simbol naţional va stimula turismul şi comerţul şi va îmbunătăţi siguranţa pe drumurile înguste de munte.

    Însă împrumutul chinezesc luat pentru finanţarea primei faze a construcţiei a trimis deja datoria guvernamentală de la 63% din PIB în 2012 la aproape 80% din PIB, notează Financial Times. Întârzierile au împins în sus costurile, estimate la 1,3 miliarde de euro, iar guvernul a trebuit să majoreze taxele şi preţurile energiei electrice, să îngheţe salariile în sectorul public  şi să retragă beneficiile pentru mame. Mai grav, dacă Muntenegru va intra în default, condiţiile contractului de împrumut dau Chinei dreptul de acces la terenuri muntenegrene ca garanţii.  Guvernul a încercat de două ori, dar nu a reuşit, să atragă finanţare europeană pentru proiect.  „Această investiţie chineză ar putea fi periculoasă pentru Muntenegru şi nimeni nu se gândeşte la asta în ţara noastră“, spune Milka Tadic Mijovic, director la Centrul pentru Jurnalism de Investigaţie din Podgorica, care a realizat un documentar despre autostradă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezastru pentru Guvern: Leul începe să tremure. Deficitul comercial creşte cu 45% în primele două luni din 2019

    În ianuarie-februarie, România a importat bunuri de 13,8 miliarde euro şi a exportat de 11,4 miliarde euro.

    În lei, deficitul s-a situat la 11,3 miliarde lei, în timp ce exporturile s-au ridicat la 53,8 miiarde lei, în creştere cu 6,4% , iar importurile 65,2 miliarde lei, cu 11,8% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. 
     
    În luna februarie 2019, exporturile FOB au însumat 5,89 miliarde euro, în creştere cu 8%, iar importurile CIF au însumat 7,04 miliarde euro, în urcare cu 11,1%, rezultând un deficit de 1,11 miliarde euro.
     
    Potrivit INS, în perioada ianuarie-februarie, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturateş1ţ) (32,0% la export şi respectiv 30,1% la import).
     
    Valoarea schimburilor intra-UE28 a fost de 8,87 miliarde euro la expedieri şi de 10,29 mliarde euro la introduceri, reprezentând 77,9% din total exporturi şi 74,5% din total importuri.
     

  • Românii, înapoi pe moşie? Economia Italiei rămâne în haos cu o creştere economică estimată la doar 0,1% în 2019 şi o datorie raportată la PIB de 130%

    Trezoreria Italiei se pregăteşte să reducă estimările de creştere economică pentru 2019 şi să majoreze deficitul estimat, potrivit unor oficiali citaţi de Bloomberg.

    Economia va creşte anul acesta cu doar 0,1%, potrivit documentelor care nu au fost încă prezentate în mod oficial – deoarece aşteaptă aprobarea guvernului până în data de 10 aprilie.

    Estimările anterioare pentru creşterea economică a Italiei prevedeau un avans de 1%, însă economiştii care au răspuns la ultimul sondaj Bloomberg sunt de acord cu noua estimare a Trezoreriei, de 0,1%.Se înAceste cifre subliniază dificultăţile guvernului în a repara economia.

    După ce a intrat în recesiune la sfârşitul anului trecut, Italia este îngropată într-un raport al datoriei la PIB de 130%, iar stagnarea creşterii economice aduce greutăţi suplimentare încercărilor de a prelua controlul situaţiei fiscale.

    Deficitul bugetar este estimat acum la 2,3-2,4%, în comparaţie cu o estimare anterioară de 2,04% – acceptată de Comisia Europeană după îndelungi discuţii.

    Guvernul ţinteşte acum o creştere economică de 0,3% sau chiar 0,4% pe care vrea să o atingă prin intermediul unui aşa-numit „Decret de Creştere” ce urmează a fi pe masa Guvernului săptămâna aceasta.

     

     

  • Limitarea dreptului de asociere, cel mai mare pas spre dezastru

    Partidul ţinea la morală. Cine ştie ce aţi face voi acolo în cameră, noaptea, pe întuneric?
     
    Cioloş şi cu Barna, doi novici ai politicii, au zis şi ei să încerce o aventură în doi pentru alegerile europarlamentare. Doar că recepţionerul de la Biroul Electoral Central, majoritar PSD, că n-am găsit altă rimă, cică nu-s luaţi cu acte.
     
    Partidele sunt înregistrate au milioane de susţinători, dar n-au acte de cununie.
     
    Povestea este tulburătoare nu pentru mediu politic, pentru tot. Libertatea de asociere nu priveşte mediul politic în principal, ci un mediu vast. Aleg în business să fiu cu cineva, aleg în tren să vorbesc cu vecinul de scaun sau să tac. Pot într-un avion să leg o prietenie sau aleg să-mi las căştile pe urechi. Este o alegere. Traiesc o alegere.
     
    Citesc, ca mulţi dintre Dvs, în FT, scrisoarea lui Tudorel Toader. Eu nu am scris niciodată despre povestea asta pentru că nu mă pricep. Dar atâtea cuvinte de ocară, eu nu am citit până acum într-un text în engleză.
     

  • Tornade de proporţii în SUA | Bilanţ în creştere în urma furtunilor violente care au produs dezastru în sud-estul Statelor Unite – VIDEO

    Cele mai multe decese s-au înregistrat într-o zonă aflată la sud de oraşul Opelika, a declarat şeriful comitatului Lee, Jay Jones.

     
    Bilanţul iniţial era de 14 morţi, însă numărul a fost actualizat duminică seara, şeriful Jay Jones avertizând că “numărul ar putea creşte din nou”.
     
    Potrivit meteorologului CNN, Gene Norman, comitatul Lee a fost afectat de două tornade în decurs de doar o oră. Cel puţin zece tornade au devastat duminică după-amiază zone din Alabama şi Georgia.
     
    Câteva persoane cu răni grave au fost transportate la Centrul Medical East Alabama, a anunţat Jones.
     
    Preşedintele SUA, Donald Trump, a postat pe Twitter un mesaj de încurajare persoanelor afectate şi rudelor victimelor.
     

  • Povestea unui dezastru: De la o creştere economică de 5%, direct în pragul falimentului naţional

    Starea precară a companiei de energie deţinute de guvernul sud-african demonstrează modul în care proasta gestionare a activelor statului poate rezulta într-o factură pe care o vor plăti generaţiile viitoare.

    De la zilele de glorie din anii 2000, când creşterea economică trecea de 5% pe an, economia a fost lovită de două recesiuni, iar datoria suverană a Africii de Sud s-a triplat, potrivit Bloomberg.

    Aproape în fiecare zi iese la iveală un nou aspect de corupţie în cadrul statului, ratingul ţării este la pământ, iar surplusurile bugetare au fost înlocuite de deficite adânci.

    Dincolo de aceste problema, se situează compania Eskom Holdings, care furnizează 95% din energia ţării. Adusă în pragul colapsului total, Eskom a avut nevoie de un bailout de 4,9 miliarde dolari din bugetul naţional – o cheltuială a statului care forţează guvernul să îşi reducă plafonul de cheltuieli.

    Cu toate acestea, preşedintele companiei, Jabu Mabuza, sugerează că suma nu ar fi suficientă şi că ar fi fost nevoie în total de circa 8 miliarde dolari pentru a a plăti angajaţii şi pentru a ţine becul aprins, în contextul în care sistemul are nevoie de reparaţii, iar cetăţenii trec des prin pene de curent.

    „Plătim pentru trecut, pentru cei nouă ani de pierderi”, spune Colin Coleman, CEO-ul diviziei pentru regiune de la Goldman Sachs. „Sud-africanii vor plăti aceste greşeli pentru multe generaţii”.

    Guvernul gândeşte în prezent o serie de măsuri pentru a ajuta Eskom, precum reducerea costurilor la trei unităţi ale producătorului, a anunţat Pravin Gordhan, ministrul pentru Entităţi Publice.

    „Toată lumea ştie că Eskom este o entitate absolut esenţială pentru viitorul economiei noastre”, spune el.

    Dar cum a ajuns Eskom la datorii de 30 miliarde de dolari?

    Fondată în 1923, compania a construit în principal centrale pe cărbune, iar în şase decenii a reuşit să ajungă al patrulea cel mai mare furnizor de energie din lume.

    Când supremaţia minorităţii albilor s-a încheiat în 1994, capacitatea Eskom era mai mult decât dublul capacităţii impuse de normele internaţionale.

    Şapte ani mai târziu, Eskom a fost numită compania de energie a anului de către Financial Times, iar cele 78 de unităţi de producţie erau considerate a fi în bune condiţii de funcţionare.

    Însă până în 2005 Africa de Sud a început deja să aibe probleme cu capacitatea de producţie, după ce guvernul a subestimat nivelul cererii din piaţă şi a amânat investiţiile în capacităţile noi de generare.

    Dezastrul a început pentru Eskom cu adevărat în 2007 când Zuma a început să capete putere politică. El a devenit preşedinte în 2009.

    Până în 2019, după ce Zuma a fost dat jos de la conducerea ţării, mai multe anchete au scos la iveală că Eskom a fost epicentrul unor scheme complexe de evaziune fiscală, prin care mai mulţi apropiaţi ai preşedintelui s-au bucurat de sute de milioane de dolari din banii plătitorilor de taxe.

    Între timp, numărul de angajaţi din compania statului a crescut cu o treime, la 48.628 de persoane. Între 2007 şi 2019, în timp ce capacitatea de producţie a crescut doar cu 7%, volumele de vânzare au crescut doar cu 3%.

    În tot acest timp, preţul electricităţii a crescut de aproape cinci ori, iar datoria companiei a crescut de zece ori.

    „Eskom este un simbol al situaţiei de astăzi din Africa de Sud, o combinaţie de potenţial imens, afectat de o serie lungă de decizii proaste de management”, spune Roland Henwood, lector în ştiinţe politice în cadrul universităţii din Pretoria.

    Trezoreria Naţională consideră acum Eskom cea mai mare ameninţare la adresa finanţelor ţării. Însă declinul care a intervenit în timpul conducerii lui Zuma nu a afectat doar compania. Şi alte entităţi ale statului, printre care South African Airways, operatorul naţional, compania de armament Denel SOC, şi compania media de stat se numără printre victimele corupţiei şi a deciziilor proaste.