BusinessMagazin

Tag: desemnare

  • EY România l-a desemnat pe Ovidiu Şandor, fondator Mulberry Development, Antreprenorul Anului 2018

    „Cred că mediul de afaceri trebuie să sărbătorească ce reuşim să facem în ciuda tuturor dificultăţilor, sunt seri speciale, pentru că rar în business cineva te bate pe umăr că ai făcut o treabă bună. Când oameni din străinătate mă întreabă de România, oameni care aud de dificultăţi, îmi place să descriu lucrurile cum că am avea zona economică două sfere: cea de stat şi cea privată unde vorbim de firme private care fac afaceri cu alte firme private sau cu consumatorul final. Acea sferă care a împins în ultimii 20 de ani această ţară înainte”, a spus Ovidiu Şandor, fondator Mulberry Development.
     
    EY România a organizat joi seară Gala EY Entrepreneur of The Year 2018 Romania, în cadrul căreia a premiat cele mai bune companii antreprenoriale din România.
     
    „Am reuşit să aducem împreună peste 10.000 de oameni şi afaceri de peste 600 de milioane de euro prin acest eveniment. Ediţia a dus firme mari cu branduri regionale în contextul în care am văzut achiziţii, contracte externe semnificative, contracte green-field. (…) Din cei 43 de candidaţi intraţi în competiţie, am avut un premiu dedicat antreprenorilor din tehnologie. Aşteptăm încă un unicorn.”, a spus Bogdan Ion (foto dreapta), country manager EY România, în cadrul evenimentului.
     
    Locul doi la categoria de Antreprenorul Anului a fost câştigat de businessul Medlife.
     
    „În urmă cu două decenii am vrut să dau semenilor mei o alternativă la serviciile medicale româneşti. În scurt timp, cei doi băieţi ai mei mi-au dat posibilitatea ca visul să devină realitate”, a spus Mihaela Marcu, mama antreprenorului Mihai Marcu, fondator al Medlife.
     
    Locul trei în această categorie a fost câştigat de businessul Cris-Tim, fondat de anteprenorul Radu Timiş.
     
    „Mă bucur că sunt în temă aici şi sunt foarte mulţi antreprenori de valoare, oameni care au succes. Şi sunt convins că trebuie să avem încredere în noi că putem face lucruri valoroase, că ne schimbăm noi şi schimbăm totul în jurul nostru. Acum câţiva ani am schimbat paradigma din alimente nesănătoase în cele sănătoase. Că vorbim de mezeluri, că vorbim de lactate, acum trebuie să fie produse sănătoase. (…) Credem că după ce nu vom mai fi noi, se va mai vorbi mult timp de Cris-Tim”, spune Radu Timiş.
     
    O categorie nouă introdusă anul acesta a fost cea de Antreprenorul Anului în Tehnologie, iar locul 1 a fost câştigat de Mondly.
     
     „Ne propunem să fim mai buni, suntem motivaţi de inovaţii şi de a crea lucruri care nu există. Ce vom face mâine? Cum vom face învăţarea mai interesantă şi asta e un lucru care aduce plus valoarea care ne-a pus în poziţia asta”, spune Alexandru Iliescu, fondator Mondly.
     
    Compania Fortech a câştigat locul doi la categoria Emerging Entrepreneur Of The Year, pe segmentul de tehnologie.
     
    „E o surpriză pentru mine. Vreau să mulţumesc familiei pentru înţelegerea faţă de nopţile în care am fost plecat, zilele în care am plecat în SUA, Germania, Elveţia. (…) Dorim să creştem internaţional cu o echipă solidă”, spune Călin Văduva, fondator Fortech.
     
    Locul trei la această categorie a fost câştigat de Liviu Apolozan, CEO DocProcess.
     
    “Mulţumesc celor peste 3.200 de clienţi care au avut încredere în noi şi echipei DocProcess care este implicată în concepţie, strategie şi implementare. Suntem în faţa unei provocări demografice extraordinare şi trebuie să găsim soluţii pentru deficitul de forţă de muncă. Pentru a face faţă, noi am făcut o investiţie în afara graniţelor ţării, iar pentru clienţii noştri am creat mijloace de automatizare, robotizare, AI, care să îi ajute să fie operaţionali în aceste condiţii. Schimbarea tehnologică este un mare şoc şi până nu de mult, era greu să faci o transformare digitală dacă nu erai o companie de câteva zeci, sute de milioane şi atunci ne-am gândit noi să oferim sprijin şi firmelor mai mici. Din punct de vedere legal lucrurile se schimbă repede, standardele de lucru urmează şi ele, iar noi oferim soluţii pentru a le respecta.”, spune Liviu Apolozan, fondator DocProcess.
     
    EY România a mai acordat un premiu şi pentru afacerile de familie, iar acesta a fost primit de familia Boromiz pentru businessul Boromir.
     
    „Nu am pregătit un speech. Mă simt ca şi când vând pepeni la grădinari, pentru că toţi sunteţi în afaceri şi ştiţi ce înseamnă afacerile. Mă simt bine, mă simt pe culmea unui munte şi împreună cu voi ne pregătim pentru următorul vârf şi următoarele provocări”, a spus Constantin Boromiz, fondator al Boromir.
     

     

    Juriul pentru premiile EY Entrepreneur of The Year a fost format din Cristi Covaciu, fondator IPEC, preşedintele juriului şi câştgător al ediţiei 2017, Doina Popescu, Managing Partner, Forevest Capital Partners, Daniel Dines, CEO UiPath, Marius Ştefan, CEO Autonom şi Vasile Armenean, fondator Betty Ice.

  • NEAŞTEPTAT: Cine va moşteni averea URIAŞĂ a lui Karl Lagerfeld

    Celibatar şi fără copii, Karl Lagerfeld lasă în urma sa o pisică devenită celebră în ultimii ani, Choupette, o birmaneză pe care a adoptat-o în 2011, de la manechinul Baptiste Giabiconi.

    De altfel, Lagerfeld iubea atât de mult felina încât a spus despre Choupette, în 2013, că ar lua-o de soţie dacă acest lucru ar fi legal.

    “Nu credeam că mă voi îndrăgosti atât de mult de o pisică”, a declarat creatorul de modă într-un interviu pentru CNN.

    O veritabilă muză pentru designerul german stabilit la Paris, Choupette a fost desemnată moştenitoare.

    “Fiţi siguri că va fi suficient pentru toată lumea”, declara Lagerfeld într-un interviu pentru publicaţia Numéro.

    “Totuşi, mi se pare că în Franţa este interzis să laşi moştenire ceva hamsterului sau porcului de Guineea”, i-a spus jurnalistul care îl intervieva.

    “Foarte bine, pentru că eu nu sunt francez”, a declarat creatorul german, a cărui avere este estimată la peste 170 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep a fost desemnată MVP-ul etapei de Fed Cup

    Racheta numărul unu a României a câştigat derby-ul primului tur al Grupei Mondiale Fed Cup, singurul meci din această fază a competiţiei care a adus faţă în faţă două jucătoare din Top 5 mondial. Lumea tenisului a concluzionat rapid că partida celor două a fost una dintre cele mai atractive din ultimii ani în competiţia pe naţiuni din tenisul feminin.

    Simona Halep a impresionat şi prin atitudinea avută în timpul meciului colegelor sale, Irina Begu şi Monica Niculescu, de la dublu şi le-a devansat în preferinţele publicului pe Ashleigh Barty, Johanna Konta şi Bianca Andreescu. Barty a fost “omul-orchestră”, ducând Australia în semifinalele Fed Cup după două victorii la simplu în confruntarea cu Statele Unite, la Madison Keys şi Sofia Kenin, plus o evoluţie impresionantă la dublu, alături de tânăra Priscilla Hon (20 ani, în afara Top 100 şi la simplu, şi la dublu). Devenită numărul unu a Canadei în clasamentul mondial, jucătoarea de origine română, Bianca Andreescu, şi-a câştigat ambele meciuri de simplu în confruntarea din primul tur al Grupei Mondiale II, în deplasare, cu Olanda, aducând totodată punctul victoriei. Eugenie Bouchard nu a jucat pentru Canada, iar cea care a secondat-o pe Bianca Andreescu a fost Francoise Abanda. Johanna Konta a câştigat 4 meciuri de simplu, 3 dintre ele în decisiv, ajutând Marea Britanie să se califice în barajul de promovare în Grupa Mondială II.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări în conducerea Deloitte România

    Cu un parcurs profesional remarcabil, acoperind arii variate, de la management de proiect, marketing şi business development, la strategie şi operaţiuni în diverse industrii, Ruxandra Băndilă revine acum în domeniul serviciilor profesionale.

    Înainte de a se alătura echipei Deloitte România, Ruxandra Băndilă a lucrat pentru CRH România, compania care a achiziţionat operaţiunile locale ale Lafarge, mai întâi în calitate de director de strategie, dezvoltare şi achiziţii, apoi ca director de operaţiuni, membru în consiliul de conducere. Anterior, a deţinut mai mult de doi ani funcţia de director de strategie şi dezvoltare pentru Lafarge România.

    Între 2007 şi 2013, Ruxandra a coordonat departamentul de marketing şi dezvoltare al PwC. Parcursul său profesional include şi poziţii precum cea de director executiv al Consiliului Investitorilor Străini, din care a contribuit la consolidarea profilului organizaţiei şi la soluţionarea diverselor aspecte legate de mediul de afaceri. Anterior, ea a coordonat departamentul socio-economic din cadrul Programului pentru Dezvoltare al Naţiunilor Unite (United Nations Development Programme – UNDP), funcţie din care a gestionat numeroase proiecte economice. În perioada 1997-1999, a fost director de proiect al programului de reabilitare a şcolilor finanţat de Banca Mondială.

    Ruxandra Băndilă deţine un doctorat în energie la Ecole des Mines din Paris. Este de asemenea membru al Asociaţiei Europene a Directorilor de Comunicare şi membru al consiliului de administraţie al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Ea a fost şi membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC) şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice.

  • Financial Times l-a desemnat pe George Soros personalitatea anului

    Soros, în vârstă de 88 de ani, este miliardar, filantrop şi investitor, dar şi un preferat al adepţilor teoriilor conspiraţiilor, un adversar al lui Donald Trump, fiind acuzat şi că se amestecă în treburile interne ale unor state cum sunt Ungaria, Polonia sau România.
     
    Când un fan înflăcărat al lui Trump a trimis bombe adversarilor preşedintelui SUA, unul dintre destinatari a fost Soros. Iar Viktor Orban, primul-ministru maghiar, l-a declarat pe Soros criminal şi a etichetat fundaţia acestuia ilegală.
     
    Soros a devenit cunoscut în 1992, când a mizat pe prăbuşirea lirei sterline şi a câştigat enorm din asta.
     
    Financial Times spune că desemnarea unei persoane a anului reflectă, de regulă, realizările acesteia, dar în cazul lui Soros, în acest an, alegerea se referă şi la valorile pe care cel în cauză le reprezintă.
     

  • Premiu de vis pentru Simona Halep: Sportiva a fost desemnată în premieră campioana mondială a anului

    Finalistă la Australian Open, campioană la Roland Garros şi la alte două turnee de simplu, Simona a primit încă o confirmare după ce a terminat anul pe prima poziţie WTA.
     
    Reprezentanţii ITF notează că a fost “un an istoric” pentru Simona Halep, prima româncă distinsă cu titlul de “ITF Women’s World Champion”.
     
    Victoria Simonei de la Paris, 3-6, 6-4, 6-1 în finala cu Sloane Stephens, este descrisă ca o materializare a spiritului ei incredibil de luptătoare.
     
    De-a lungul anilor, România a mai avut doi campioni mondiali, dar în proba de dublu, la masculin. Florin Mergea şi Horia Tecău au primit acest titlu onorific în 2002, ca juniori, în timp ce Tecău a recidivat şi ca senior, primind acest titlu în 2015.
     

  • Daniel Mischie – CEO / City Grill: “O ţară nu poate să funcţioneze numai cu oameni care au terminat masterul – ţara are nevoie şi de bucătari, şi de croitori, şi de electricieni, şi de manageri, şi de oameni de marketing etc.”

    Carte de vizită
    ¶  A urmat un EMBA (Executive Master of Business Administration) în cadrul ASEBUSS
    ¶  În cadrul grupului City Grill lucrează de peste 18 ani, în funcţia actuală fiind desemnat la începutul anului trecut
    ¶  În 2017, grupul City Grill, care operează în prezent 19 restaurante şi cafenele, a avut venituri de 155 de milioane de lei şi un număr de peste 1.350 de angajaţi

  • Daniel Mischie – CEO / City Grill: “O ţară nu poate să funcţioneze numai cu oameni care au terminat masterul – ţara are nevoie şi de bucătari, şi de croitori, şi de electricieni, şi de manageri, şi de oameni de marketing etc.”

    Carte de vizită
    ¶  A urmat un EMBA (Executive Master of Business Administration) în cadrul ASEBUSS
    ¶  În cadrul grupului City Grill lucrează de peste 18 ani, în funcţia actuală fiind desemnat la începutul anului trecut
    ¶  În 2017, grupul City Grill, care operează în prezent 19 restaurante şi cafenele, a avut venituri de 155 de milioane de lei şi un număr de peste 1.350 de angajaţi

  • Simona Halep a fost desemnată cea mai bună jucătoare a anului 2018 de către WTA

    Simona Halep le-a devansat pe Angelique Kerber, Petra Kvitova, Naomi Osaka şi Caroline Wozniacki.

    Românca a reuşit să câştige în acest an primul său turneu de Mare Şlem din carieră, la Roland Garros, şi a ajuns şi în finala de la Australian Open. A câştigat de asemenea turneele de la Montreal şi Shenzen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit o romancă să pătrundă intr-o lume dominată de bărbaţi in care foarte puţine femei au reuşit să ajungă

    Ana Sapungiu s-a născut în Giurgiu, dar a ajuns în Capitală încă de la vârsta de şase ani. În 2003, după absolvirea Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a decis să obţină un MBA la Universitatea Huron, din Londra.

    Încă din timpul facultăţii a început să lucreze în industria vinului: mai întâi pentru diverse companii sau agenţii din domeniul importului, pentru ca ulterior, în 2004, să devină responsabilă de gama de vinuri din portofoliul Oddbins, un lanţ de magazine din Marea Britanie.

    Topul dat publicităţii anual de către prestigioasa publicaţie de specialitate Drinks Retailing News o plasează anul acesta pe românca Ana Sapungiu pe locul 30 în ierarhia celor mai influente persoane din piaţa britanică a vinului.

    Pentru a obţine titlul, românca a trebuit să plătească peste 12.000 de lire sterline: 4.452 lire pe an pentru zilele de curs şi cele de seminar, 1.944 de lire pentru examenul final şi 1.356 lire sterline pentru lucrarea de disertaţie; în total, 12.204 lire sterline.
    „Apoi, dacă nu treci de prima oară, trebuie să plăteşti încă o dată anul şi examenul, adică să îl repeţi, iar taxele sunt aceleaşi. Se mai adaugă banii de achiziţii, de călătorii, de cărţi şi aşa mai departe“, descrie ea costurile pe care le implică pregătirea pentru obţinerea unui astfel de titlu.

    Care sunt elementele de care ai nevoie pentru a reuşi într-un astfel de domeniu? Pasiunea, talentul şi încrederea în tine contează foarte mult, spune Ana Sapungiu. „Inovaţia nu vine doar din acumularea de cunoştinţe. Cunoştinţele sunt importante, le acumulezi toată viaţa, dar, doar cu ele, fără atributele amintite (pasiune, talent), nu reuşeşti să împingi mai sus lucrurile şi în niciun caz nu reuşeşti să ai «semnătura» pe escalada către performanţa profesională.”

    Ana Sapungiu descrie decizia de a se ocupa de achiziţii la un lanţ de magazine ca fiind un moment-cheie al carierei.
    „Nu sunt multe posturi de acest fel (buyer) în Marea Britanie şi competiţia este foarte mare. Gradul de responsabilitate pentru gama de vinuri a unui lanţ cu unităţi în toată ţara este foarte mare, dar este dublată de oportunitatea de a schimba puţin lucrurile, chiar de a influenţa tendinţele din piaţă ceea ce, trebuie să recunosc, este foarte interesant şi, în egală măsură, incitant, provocator.”

    Un alt moment pe care nu îl poate trece cu vederea este cel în care s-a hotărât să obţină titlul de Master of Wine. A fost punctul de plecare pe un drum lung, pe care s-au cheltuit multe resurse personale, inclusiv financiare, explică ea. „Nu există nicio garanţie că vei reuşi să străbaţi acest drum, să ai succes. Cred că intră şi un strop de noroc în ecuaţie.”

    De aceste două momente se leagă, de altfel, şi părţile dificile ale carierei sale. „Până la a putea spune «am reuşit», am trecut prin stări în care apar întrebări, temeri sau în care se instalează epuizarea. Important este să nu uiţi cine eşti, de ce faci ceea ce faci şi încotro vrei să te îndrepţi.”
    În ultimii ani, alegerea şi consumul vinurilor au devenit activităţi tot mai documentate pentru români.
    Potrivit unui studiu realizat de

    CrameRomania.ro şi ReVino.ro, factorii esenţiali în alegerea unei etichete sunt: cramele producătoare (32%), soiurile de struguri (31%), culoarea vinului – alb, roze sau roşu (11%) – şi momentul de consum (10%).

    58% dintre români consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre respondenţi. În acelaşi context, vinurile roşii ocupă primul loc fiind preferate de 57% dintre români, urmate de vinurile albe (28%), roze (13%) şi pe ultimul loc de spumante (2%). Indiferent de sursă (cramele din România, cele din afară sau producţie proprie), vinul este consumat de două-trei ori pe săptămână de către 45% dintre respondenţi, iar cel îmbuteliat la sticlă este ales în peste 91% dintre situaţii.

    În 60% dintre cazuri, documentarea înainte de achiziţie constă în informaţiile pe care clienţii le găsesc la raft. Doar 14% dintre cumpărători caută pe internet informaţii înainte de a cumpăra un vin, iar 9% cer sfatul unui specialist. Preţul pe care un român îl plăteşte pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri cuprins între 26 şi 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 şi 25 lei, iar în proporţie de 17% respondenţii sunt dispuşi să plătească între 51 şi 70 lei. Cu privire la soi, Feteasca Neagră este preferată de 52% dintre români.

    Referitor la sursele de achiziţionare a vinului, 43% dintre români aleg cel mai des supermarketurile, datorită dezvoltării sortimentelor de băuturi şi zonelor special amenajate pentru vinuri. Acestea sunt urmate în proporţie de 36% de magazinele specializate. Aprovizionarea direct de la sursă, adică de la crama producătoare, este aleasă doar de 12% dintre români, iar online-ul reprezintă o opţiune doar pentru aproape 7% dintre aceştia.

    Deoarece consumul educat de vinuri se construieşte în timp prin acţiuni diverse, vizitele la crame în ţară reprezintă o opţiune din ce în ce mai frecventă printre români. În plus, participarea la evenimente  dedicate vinului este pe lista tot mai multor consumatori, iar apetitul pentru educaţie în materie de vinuri a crescut.

    Generalizările sunt periculoase, dar se poate observa o schimbare a tiparelor de consum, crede Ana Sapungiu. „Au succes din ce în ce mai mare vinurile mai «uşoare», mai puţin baricate. Vinurile «generice», fără origine exactă, încep să îşi piardă popularitatea, consumatorii arătându-se interesaţi din ce în ce mai mult de vinurile cu provenienţă clară.”

    Ce loc ocupă vinurile româneşti pe rafturile britanice?  „În Anglia, şi nu numai, imaginea României nu este foarte bine definite. Istoricul prezenţei vinurilor româneşti în lanţurile de magazine este unul al «raftului de jos». Acum au început să apară şi vinuri de calitate, dar ele sunt puţine şi aria de răspândire este încă mică”, opinează ea. Partea bună a lucrurilor este că, nefiind formată o imagine clară, apare oportunitatea de a o lua, cumva, de la capăt. Cu ştiinţă, muncă, se pot obţine rezultate bune.”