BusinessMagazin

Tag: departament

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Simona Saru, manager departament suport vânzări IMM / OTP Bank, vrea să calce pe urmele tatălui său şi să devină antreprenor

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Implementez strategia de vânzări pe segmentul de clienţi IMM şi coordonez şi ofer susţinerea necesară forţei de vânzări în procesul de atragere a clienţilor şi de menţinere şi dezvoltare a portofoliului existent. Obiectivul nostru este de a oferi o experienţă completă clienţilor IMM şi de a fi partenerii lor în dezvoltarea permanentă a afacerilor pe care mulţi dintre ei le-au creat de la zero. Pentru a ne atinge obiectivul este necesar să avem o echipă unită, pregătită şi care să aibă acces rapid la toate instrumentele necesare activităţii, iar aici rolul echipei de suport vanzări IMM este extrem de important.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Manager al departamentului pentru managementul produselor IMM, consilier microîntreprinderi. Aceste poziţii m-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o desfăşor în prezent, prin prisma experienţei acumulate.

    Rolul propus pentru anul 2030: Antreprenor.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Deşi sunt mulţi cei pe care îi admir din businessul românesc, sunt totuşi două persoane care m-au inspirat foarte mult în cariera mea. În primul rând, tata, pentru că a avut curajul să renunţe la o carieră cunoscută pentru a-şi urma visul de a deveni antreprenor, dar şi pentru că depune neîncetat eforturi enorme ca afacerea lui să reuşească, fiind neobosit în a căuta să înveţe lucruri noi şi oportunităţi de a îmbunătăţi afacerea pe care o conduce. De la el am invăţat că nu trebuie să îmi fie frică să visez şi să nu renunţ niciodată la ceea ce îmi doresc, căci dacă îmi doresc cu adevărat, voi găsi o soluţie. A doua persoană pe care o admir este Roxana Hidan, CEO retail al OTP Bank, pentru că, în cei 10 ani în care a condus Direcţia IMM, m-a împins mereu să-mi depăşesc limitele şi pentru că are puterea de a le insufla oamenilor dorinţa de performanţă.

  • Povestea româncei devenită unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează în afara graniţelor

    Pasiunea pentru limba franceză şi înclinaţia pentru cifre, cea din urmă moştenită de la părinţi, i-au îndreptat paşii Anei Boata spre o carieră în domeniul economic, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează peste hotare, mai exact în Paris, Franţa.

     „Am avut mereu o înclinaţie pentru cifre, tatăl meu fiind profesor de matematică şi mama farmacistă, putem spune că cifrele şi memoria sunt o calitate de familie. Am ajuns să activez în domeniul economic un pic din întâmplare, să spunem. Iar în urma unui stagiu care nu mi-a plăcut pe partea de riscuri, am decis să mă îndrept spre un job care îţi permite să gândeşti zi de zi şi care îţi aduce satisfacţia de a putea produce idei”, a povestit pentru Business Magazin Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Euler Hermes Paris, cel mai mare asigurător de credite comerciale la nivel global, deţinut de grupul Allianz.

    Ea şi-a început studiile în domeniul economic la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2008, însă visul ei era să studieze la Sorbona, vestita universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume.

     „Încă din generală, limba franceză şi Franţa au fost o pasiune. Au continuat ore de aprofundare la Institutul Francez din Bucureşti şi pregătirea bursei Erasmus pentru anul II de facultate. Pentru mine, criteriile care au stat la baza alegerii de a urma facultatea la Paris au fost limba, cultura, dar şi şansa de a putea studia într-o zi la Sorbona.”
     Astfel, în 2009, Ana Boata a absolvit studiile în cadrul universităţii Paris Pantheon-Sorbonne, iar în 2009-2010 a studiat în cadrul universităţii Paris Pantheon-Assas.

     „Cele mai intense momente le-am trăit la bibliotecă alături de ceilalţi colegi. Acolo am învăţat ce înseamnă solidaritatea, schimbul de experienţe între diferite origini şi cât de important este să fii deschis către necunoscut. Am trăit criza din 2008-2009 de pe băncile facultăţii şi am avut noroc să am cursuri cu unii din cei mai renumiţi economişti din Franţa. Am avut şi şansa de a putea observa timp de două zile diferite job-uri în cadrul băncilor de investiţii la Londra”, a povestit Ana Boata.

     În urma studiilor absolvite, actualul director al departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris povesteşte că „primul gând” a fost să se angajeze în cadrul unei bănci de investiţii, însă „cu timpul am înţeles că în acest domeniu, ca tânără absolventă a unei universităţi, chiar dacă era Sorbona, nu era de ajuns pentru a reuşi, profilurile căutate fiind foarte tehnice şi mai ales de ingineri”.

     Însă, Ana Boata s-a orientat tot spre segmentul financiar-bancar, „dar jobul de reporting şi control (raport şi control) nu mi-a plăcut. Nu am simţit că produceam ceva. Aveam nevoie de un job mai stimulator, un job fără repetiţii, care poate deveni o pasiune”, a adăugat ea.

     Astfel, în 2011, actuala şefă a departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris a scris primul raport despre Europa de Est pentru banca franceză Exane BNP Paribas, „urmând ca la scurt timp să intrăm în criza din zona euro din 2012 şi să mă specializez pe zona euro”.

    În cadrul Exane BNP Paribas, Ana Boata a ocupat funcţia de economist junior timp de doi ani, iar în noiembrie 2012 şi-a început cariera în cadrul Euler Hermes.

    „După doi ani la Exane BNP Paribas şi un stagiu de şase luni pe partea de riscuri într-o bancă franceză, am început să lucrez la Euler Hermes. Ce a contat cel mai mult a fost ce am produs cât am lucrat la Exane BNP Paribas şi faptul că am fost la ei pe timp de criză. Lucrul în cadrul unei companii de brokeraj este foarte intens. Zilele începeau la 7.30 cu un morning meeting şi se terminau de multe ori după 21.00. Ritmul era mereu susţinut de ştirile de pe piaţă şi asta mi-a format gândirea rapidă şi m-a împins să ştiu să lucrez sub presiune”, îşi aminteşte Ana Boata.

     Astfel, între anii 2012 şi 2018 ea a ocupat funcţia de senior economist and country risk analyst Western Europe în cadrul Euler Hermes Paris, din ianuarie 2018 până în octombrie 2019 a deţinut funcţia de lead eurozone and UK economist, urmând ca în ianuarie 2019 să ocupe poziţia de lead SME research, iar în octombrie 2019 să devină director al departamentului macroeconomic la Euler Hermes Paris.

    Ea spune că funcţia pe care o deţine în prezent, cea de director al departamentului macroeconomic al celui mai mare asigurător de credite comerciale din lume, îi aduce deopotrivă provocări şi satisfacţii.

     „Este un job stimulator care îţi oferă multă satisfacţie, care îmbină partea tehnică, cifrele, modelele cu comunicarea. Este un job plin de provocări pentru că, pe lângă perimetrul meu de analiză – Europa -, trebuie să mă ocup şi de partea mondială şi de managementul echipei. Am obţinut această poziţie în octombrie 2019, cu puţin timp înainte de criză. Pentru mine această promovare este o urmare a unei munci continue, în care am încercat mereu să mă depăşesc şi să arăt că pot din ce în ce mai mult”, a adăugat Ana Boata.

    De asemenea, anul trecut Ana Boata a câştigat premiul pentru Best Forecaster din zona euro, acordat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Forecast. Ea vorbeşte trei limbi străine, respectiv engleză, franceză şi italiană.
     În ceea ce priveşte economia românească, lovită de criza generată de pandemia de Covid-19, Ana Boata spune că atât consumul interior, investiţiile, cât şi exporturile vor avea de suferit „chiar şi în următoarele luni, din cauza unei ieşiri foarte graduale din această criză sanitară”.

     „Previziunile Euler Hermes Paris indică o recesiune puternică în România, o scădere de 5,5% a Produsului Intern Brut al ţării (PIB) în 2020, cât şi un context internaţional care va avea nevoie de mult timp, cel mai probabil până la sfârşitul lui 2021, până va regăsi nivelul de dinainte de criză.”

     Ea consideră că guvernul trebuie să pună accent pe protejarea locurilor de muncă şi să ia măsuri care să aibă ca rezultat atragerea investiţiilor străine.

     „Contextul internaţional anunţă o intensificare a protecţionismului la nivel mondial şi o tendinţă spre relocalizarea anumitor linii de producţii din Asia spre Europa. Europa de Est şi România ar avea mult de câştigat. Investiţiile publice în infrastructură vor fi cheia pentru a atrage investiţiile străine. În plus, în următorii ani, România va trebui să investească în sănătate. Cheltuielile cu sănătatea sunt foarte mici comparativ cu Europa, la jumătate în procente din PIB, ceea ce s-a reflectat în gestiunea acestei crize sanitare”, spune directorul departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris.

    Euler Hermes este lider mondial în zona asigurărilor de credit comercial, parte a grupului german de asigurări Allianz, cu o cotă de piaţă de 34,9%, cu peste 6.000 de angajaţi în peste 50 de ţări.
    Asigurătorul de credit comercial are în România propriul departament comercial cu o echipă de vânzări specilizate, dar utilizează şi canalul de distribuţie prin brokerii de asigurare, care deţin în portofoliile lor intermedierea poliţelor de asigurare de credit comercial.

  • Raed Arafat: Ne pregătim în mod clar pentru valul doi de coronavirus

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat că Protecţia Civilă Europeană se pregăteşte pentru un eventual val doi al pandemiei de COVID-19, însă nu se ştie dacă acesta va fi mai puternic sau mai slab decât cel din prezent.

    „Protecţia Civilă Europeană, cu care am avut astăzi şedinţa prin videoconferinţă… Ne pregătim clar pentru valul doi. Că va fi mai puternic decât acesta, va fi mai slab decât acesta, nu poate nimeni să spună. Cei care se aşteaptă să venim şi să spunem staţi liniştiţi, nu va fi nicio problemă, înseamnă că se aşteaptă la o declaraţie total neprofesionistă. Cine ne atacă pentru că spunem că urmează poate un val doi înseamnă că nu înţelege cu ce ne confruntăm”, a spus Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul unei emisiuni la Antena3.

    Şeful DSU a precizat şi în ce fel trebuie să se pregătească autorităţile pentru eventualitatea în care va exista un val doi al pandemiei.

    „Noi avem obligaţia acum, mai mult, să ne pregătim, să ne pregătim stocurile, să nu ne luaţi dumneavoastră la întrebări în luna septembrie sau octombrie că de ce nu suntem pregătiţi. Avem obligaţia acum, mai mult, să ne pregătim, să ne pregătim stocurile. Ce nu am făcut în ani de zile acum e momentul să facem. Noi trebuie să vedem ca stocurile strategice să ajungă la un nivel la care, dacă intrăm într-o situaţie în care am intrat acum aproximativ trei luni, să fim mult mai bine pregătiţi”, a declarat Arafat.

    Tocmai în eventualitatea apariţiei unui nou val al pandemiei, nu trebuie renunţat la toate măsurile de siguranţă, a mai spus şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

    „Dacă apare valul doi, e clar că anumite măsuri vor trebui luate şi adaptate. Poate dacă ne pregătim mai bine, nu trebuie să luăm măsuri atât de dure pe cât am luat. Asta o să vedem, dar o formă de stare de alertă, ca să punem să mergem mai departe, va trebui. Care va fi conţinutul ei, cum va fi conţinutul ei, care sunt lucrurile care pot fi şi nu sunt necesare în această fază, se poate discuta la nivel politic să se ajungă la o înţelegere”, a precizat acesta.

  • Membrii consiliului municipal din Minneapolis intenţionează să desfiinţeze departamentul de poliţie

    Nouă membri din consiliul de administraţie al oraşului Minneapolis şi-au manifestat intenţia de a desfiinţa departamentul de poliţie. Autorităţile vor să reorganizeze departamentul de poliţie pentru a fi un model de siguranţă publică.

    Nouă membri din consiliul de administraţie al oraşului Minneapolis intenţionează să desfiinţeze actualul departament de poliţie şi să-l reorganizeze. Criteriile care vor sta la baza noului departament sunt bazate pe protejarea cetăţeanului şi urmarea unui model care să garanteze siguranţa publică.

    Cele nouă voturi reprezintă majoritatea din cadrul consiliului format din 13 membrii. Promisiunea făcută este o recunoaştere a faptului că actualul sistem nu funcţionează aşa cum trebuie, relatează CNN. 

     Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Serverele forţelor aeriene din Statele Unite au fost sparte de un „batalion” de 60 de hackeri

    Spre sfârşitul anului trecut, un grup de 60 de hackeri au spart serverele forţelor aeriene din Statele Unite, scrie Forbes.

    Între 23 octombrie şi 20 noiembrie, un „batalion de hackeri”, cum a fost descris de Dr. Michael Parker – şeful departamentului de informaţii şi comandantul adjunct al forţelor aeriene americane, au reuşit să intre în serverele Centrului de Date Virtuale ale aviaţiei americane.

    Spargerea serverelor a fost efectuată în urma unui parteneriat al Departamentului de Apărare din Statelor Unite cu platforma HackerOne, proiectată să întărească rezistenţa servelor.

    O acţiune similară a avut loc în 2016, când Departamentul de Apărare lansa „Hack the Army Challenge” – o provocare amicală iniţiată în ideea de a întări securitatea armatei americane.

    Prima provocare acest fel a fost lansată tot în 2016, când a fost iniţiat proiectul „Hack the Pentagon”. În urma proiectului, hackerii au reuşit să descopere 146 de vulnerabilităţi, fiind plătiţi cu 275.000 de dolari.

    După testul efectuat în 2019, cei 60 de hackeri au descoperit 460 de vulnerabilităţi în serverele forţelor aeriene, câştigând 290.000 de dolari pentru eforturile depuse.

    „Ţelul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite este de a fi lideri, inovatori şi războinici în aer, spaţiu şi cyberspaţiu, iar parteneriatul cu HackerOne ne va ajuta să ne asumăm riscurile necesare pentru a ne întări apărarea”, a spus Dr. Michael Parker.

     

  • Ţara unde Guvernul a recomandat femeilor să nu renunţe la machiaj şi să nu îşi cicălească bărbaţii cât stau acasă în izolare pentru a evita răspândirea pandemiei de coronavirus

    Guvernul malaezian a fost forţat să îşi ceară scuze după ce Departamentul de Dezvoltare a Femeilor a publicat o serie de „sfaturi” misogine pentru a ajuta la depăşirea blocajului cauzat de coronavirus, sfătuind femeile, printre altele, să continue să poarte machiaj şi „să evite cicăleala”, scrie CNN. Campania a fost întâmpinată cu reacţii aprinse în online, iar postările au fost şterse de pe contul social media al departamentului.

    Începând de joi după-amiaza, în Malaezia au fost confirmate peste 2.900 de cazuri de coronavirus, cu un număr de 45 de decese, potrivit Universităţii Johns Hopkins. Prim-ministrul Tan Sri Muhyiddin Yassin a adoptat o serie de măsuri, inclusiv controale stricte la nivel naţional care blochează toate călătoriile din ţară sau din afara acesteia şi restricţionează activitatea din interiorul graniţelor.

    Una dintre principalele critici împotriva guvernului a fost legată de ignorarea siguranţei victimelor violenţei domestice, în creştere de la emiterea ordinelor de izolare la domiciliu, concentrându-se în schimb pe modul în care femeile ar trebui să se îmbrace. Societatea Malaeziană de Acţiune a Tuturor Femeilor a solicitat Departamentului pentru Dezvoltare a Femeilor să oprească mesajele sexiste şi să se concentreze pe ajutorul victimelor violenţei domestice.

    Directorul general al Departamentului pentru Dezvoltare a Femeilor, Akhma Hassan, a declarat că obiectivul a fost să transmită mesaje positive. „Abordarea folosită a fost aceea de a împărtăşi metode şi practici pentru a menţine relaţii pozitive în cadrul familiei şi în timpul perioadei de lucru de la domiciliu”, a spus ea într-un comunicat. Guvernul malaezian şi liderii săi s-au confruntat cu acuzaţii de sexism şi misoginism în mai multe rânduri în ultimii ani. În cadrul unei dezbateri privind modificarea legilor violenţei domestice în 2017, un membru al parlamentului a declarat că soţii au fost „abuzaţi” atunci când soţiile le aruncau insulte, refuzau să întreţină relaţii sexuale şi nu erau de accord ca bărbaţii musulmani să îşi mai ia o altă soţie.

     

  • „BERD e pregătită să finanţeze România în continuare”

    „Multe lucruri trebuie schimbate, dar ţara este în Uniunea Europeană şi acest lucru exercită multă presiune. Nu ezitaţi să creaţi o firmă în România, pentru că este mult talent în această ţară şi există o piaţă domestică destul de mare. Dacă aş fi român, aş rămâne aici să îmi creez compania, nu m-aş duce în Londra”, a spus Alain Pilloux, vicepreşedintele departamentului de banking şi membru executiv al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un interviu acordat înainte de amplificarea crizei cauzate de noul coronavirus.

    Alain Pilloux a devenit vicepreşedinte al departamentului de banking din cadrul BERD pe data de 15 noiembrie 2016, dar lucrează în cadrul acesteia încă din 1992. El este responsabil cu investiţiile şi activităţile consultative pentru 36 de ţări în care este prezentă BERD. Anterior, Alain Pilloux a ocupat funcţia de vicepreşedinte pentru politică şi parteneriate al BERD, unde era responsabil de coordonarea strategiilor şi politicilor băncii. După ce şi-a început cariera la Inspection Générale des Finances de la Paris, Alain a intrat în BERD în iunie 1992 în calitate de bancher senior. A deţinut de-a lungul anilor diverse responsabilităţi de management, printre care director responsabil pentru Polonia (1995-1997), director grupului de afaceri pentru Europa Centrală şi statele baltice (1998-2005), director general pentru Rusia, cu sediul la Moscova (2006-2009), şi director general pentru industrie, comerţ şi agroindustrie (2010-2015). Începând cu 2014, el a avut responsabilitatea pentru investiţiile directe ale băncii şi fondurile de capitaluri proprii în diferite sectoare şi regiuni.
    În cadrul strategiei BERD pentru România în următorii cinci ani sunt menţionate câteva dintre problemele existente în ţară, dar şi câteva soluţii care ar trebui luate în considerare. Reprezentanţii BERD observă că România se confruntă cu lacune în majoritatea sectoarelor economiei. Starea transporturilor şi infrastructura municipală agravează disparităţile regionale şi limitează integrarea pieţelor. Infrastructura de sănătate este sub standardele UE, din cauza operaţiunilor ineficiente şi a gestionării financiare, precum şi a lipsei de investiţii. Sectorul energetic a beneficiat de participarea sectorului privat, dar sunt necesare investiţii suplimentare pentru îmbunătăţirea eficienţei şi îmbunătăţirea conexiunilor transfrontaliere. Legislaţia adoptată la sfârşitul anului 2018 a afectat încrederea investitorilor. O guvernanţă îmbunătăţită va fi necesară pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri şi pentru a soluţiona lacunele de tranziţie ale României. „În ultimii ani ne-am concentrat destul de mult pe sectorul privat pentru că nu am reuşit să demarăm o dezvoltare a infrastructurii, cu excepţia faptului că ne-am înteles foarte bine cu municipalităţile. La nivel municipal în ţară am găsit mereu parteneri foarte buni. Anul trecut, în ultima călătorie, am semnat ceva cu primarul din Bacău, de exemplu”, a spus Alain Pilloux.
    El mai observă că România are un sector privat vibrant, alimentat de investiţii străine mari în sectorul auto, agroindustrie şi imobiliare şi sprijinit de o bază puternică pentru IMM-uri. Cu toate acestea, îşi reduce potenţialul din cauza obstacolelor birocratice în afaceri şi a blocajelor induse de infrastructura naţională precară. Accesul la finanţe rămâne limitat din cauza practicilor solicitante de creditare bancară, a pieţelor de capital şi a capitalurilor de capital subdezvoltate şi a surselor alternative de finanţare pentru corporaţii şi IMM-uri. „Noi, ca instituţie de dezvoltare şi banking, avem nevoie de parteneri, de oameni cu care să vorbim, de oameni cu care să dezvoltăm proiecte. Cu sectorul privat a mers bine, cu sectorul municipalităţilor a mers bine, iar acum împreună cu această nouă administraţie din România vom face să meargă şi mai bine din punctul de vedere al infrastructurii şi energiei”, a mai spus încrezător Alain Pilloux.
    Din punctul de vedere al BERD, banca este bine poziţionată astfel încât să poată finanţa proiecte de infrastructură sustenabile, să sprijine sectorul energetic şi să contribuie la găsirea unor surse alternative de energie, care nu sunt atât de  dăunătoare pentru mediu precum cea cauzată de cărbune. Aceste finanţări în punctele cheie ale economiei din România vor reduce lacunele de tranziţie în guvernare, incluziune şi integrare, vor debloca oportunităţile economice şi vor îmbunătăţi calitatea instituţiilor şi a infrastructurii. În sectorul privat, banca îşi va concentra activităţile pe sprijinirea companiilor româneşti pentru a deveni mai competitive, pentru a îmbunătăţi inovaţia produselor şi a proceselor şi pentru a spori penetrarea tehnologică. BERD va continua să susţină diversificarea şi sofisticarea sectorului financiar, contribuind la dezvoltarea pieţelor locale de capital şi a soluţiilor de finanţare în valută locală şi colaborând cu bănci şi instituţii financiare nebancare pentru a creşte accesul la finanţare şi penetrarea financiară, inclusiv la IMM-uri.
    El spune că România are un potenţial pentru atragerea investiţiilor BERD de cel puţin 500 milioane de euro pe an. „Eu cred că există potenţial în această ţară pentru BERD să investească aproximativ 500 de milioane de euro pe an, poate chiar mai mult. Acum băncile sunt destul de lichide şi este greu să le convingem să ia bani de la BERD pentru a împrumuta întreprinderile mici şi mijlocii. Nu poţi obliga o bancă să împrumute”, a mai adăugat Alain Pilloux. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cel mai mare investitor instituţional străin din România, a fost de-a lungul timpului o susţinătoare importantă a sectorului bancar românesc. Instituţia a participat la procese de privatizare din bankingul local, fiind acţionar de-a lungul timpului chiar la cele mai mari bănci din sistem (BCR, Banca Transilvania şi BRD-SocGen), dar şi la grupurile greceşti Alpha Bank, Bancpost şi în ultimii ani la Piraeus Bank. În trecut, şi Banca Ţiriac şi Miro Bank (în prezent ProCredit Bank) s-au numărat printre băncile care au fost susţinute de BERD. BERD, alături de IFC, a cumpărat şi obligaţiuni emise de bănci.
    În 2019, BERD a finanţat
    22 de proiecte în diferite sectoare ale economiei româneşti, în valoare totală de peste 372 de milioane de euro. 

  • Îl mai ţineţi minte pe Ghiţă Ciobanul? Vedeţi unde a ajuns acum – VIDEO

    Ghiţă Ciobanul, devenit popular în media datorită reclamelor în care a fost personajul principal pentru operatorul telecom Vodafone în urmă cu câţiva ani, a fost cooptat să reprezinte o nouă companie, din acelaşi domeniu.

    Astfel, personajul şi-a anunţat „portarea” la Telekom în cadrul unei conferinţe de presă axată pe strategia comercială a companiei pentru anul în curs.

    „Nu îmi pasă ce a făcut înainte, este o persoană influentă, cu 500.000 de followers”, a spus Andreas Selner, director executiv în cadrul departamentului comercial al Telekom România.

  • Dan Rusu, şef al departamentului de analiză al Băncii Transilvania, pleacă după 14 ani de la cea mai mare bancă din România

    Dan Rusu, şef al departamentului de analiză al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, cu o valoare de piaţă de circa 2,8 miliarde de euro, va părăsi din februarie 2020 această funcţie.

    “Începând din februarie părăsesc după 14 ani Grupul BT pentru oportunitatea de a avansa cu cariera la o multinaţională, tot în sfera financiară, dar cu focus global. Rămân investitor activ, interesat şi implicat în continuare în educaţia financiară, mereu pasionat de pieţe şi mai ales de graficele lor”, spune Dan Rusu.

    El se va alătura Evalueserve, companie globală specializată în servicii de cercetare, analiză şi managementul datelor, cu sediul în Elveţia. Dan Rusu va lucra alături de Jitesh Sah, country head al Evalueserve pe România, ca group manager al diviziei de servicii financiare la biroul companiei în Cluj-Napoca.

    Dan Rusu face parte din echipa grupului financiar Banca Transilvania din 2005, el începându-şi carierea la BT Securities (în prezent BT Capital Partners). Dan Rusu a coordonat departamentul de analiză pe piaţa de capital al celei mai mari bănci din România, fiind unul dintre puţinii specialişti pe partea de analiză tehnică bursieră din România.