BusinessMagazin

Tag: denunţ

  • Medic către pacient: Vinde-ţi casa şi vino cu banii, altfel nu te operez!

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA l-au prins în flagrant pe I.A., medic ortoped în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Mureş, care a pretins şi primit, cu titlu de mită, suma de 800 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

    În fapt, la data de 19 septembrie 2016, un bărbat a formulat un denunţ la sediul IPJ Mureş din care reieşea faptul că medicul ortoped I.A. i-a pretins o sumă de bani pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale, denunţul fiind înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

    Ca urmare a denunţului formulat, la data de 23 septembrie 2016, ofiţerii S.J.A. Mureş au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze o serie de acte procedurale, iar în data de 26. septembrie 2016, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, au participat la acţiunea de prindere în flagrant, prilej cu care medicul ortoped a fost surprins în timp ce primea de la denunţător suma de 800 euro.

    În fapt, în luna iulie a.c., pacientul a fost victima unui accident rutier, în urma căruia a fost operat de către medicul în cauză, urmând ca, ulterior, să fie operat din nou.
    La data externării, medicul i-ar fi spus soţiei pacientului că o astfel de operaţie costă 1.000 de euro, sumă care trebuie împărţită cu medicul anestezist şi cu medicii rezidenţi. Întrucât familia pacientului nu are posibilităţi materiale, i-ar fi spus medicului că îl vor contacta când vor obţine banii respectivi.

    Cititi mai multe pe www.banatulzi.ro

  • Denunţ penal la DNA împotriva candidaţilor din Bucureşti: Predoiu, Turcescu, Firea şi Piedone

     “Strângerea de semnături pentru candidaţii PSD, inclusiv doamna Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere, anunţate şi promovate public. Nu au existat foarte multe informaţii publice cu privire la acest proces de strângere de semnături, deşi la nivelul municipiului Bucureşti sunt necesare circa 80.000 de semnături pentru un partid care îşi depune liste complete de candidaţi la primării şi consilii locale”, afirmă asociaţia.

    Iniţiativa România acuză PSD că are acces şi foloseşte în folos propriu datele personale ale cetăţenilor cu drept de vot. “Acest fapt este confirmat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin sentinţa nr. 341 în dosarul 4862/1/2013 (şi, ulterior, prin decizie definitivă)”, scrie IR, referindu-se la decizia de condamnare definitivă a liderului PSD Liviu Dragnea.

    Conform calculelor şi informaţiilor asociaţiei, pentru candidatul Cătălin Predoiu, PNL a adunat aproape 1000 de semnături pe oră în zile de week-end şi circa 16 semnături pe minut, “folosind prezumţia generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi în continuu”. Predoiu şi Pocora au fost validaţi în cursa electorală pe 21-22 aprilie de către organizaţie, iar pe 26 aprilie se vor înscrie oficial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cocoş l-a denunţat pe Niculae că voia să-i cumpere influenţa la nivel politic cu un milion de euro

    Potrivit unor surse judiciare, care citează din actele anchetatorilor DNA din dosarul de evaziune şi spălare de bani al lui Ioan Niculae, acesta a fost denunţat de omul de afaceri Dorin Cocoş.

    În paralel cu urmărirea penală în cauza de evaziune fiscală şi spălare de bani “au rezultat şi alte aspecte infracţionale similare care au fost conexate la acest dosar în care se fac percheziţii la Ioan Niculae”, mai spun sursele citate.

    Astfel, în denunţul formulat, Dorin Cocoş a arătat că, în perioada 2008 – 2009, Ioan Niculae, pentru a obţine subvenţii necesare derulării activităţii firmei sale, i-a cerut sprijinul, în sensul de a influenţa funcţionari publici şi demnitari, ce activau în diferite instituţii publice, în vederea elaborării unei hotărâri de Guvern prin care să fie acordate subvenţii pentru îngrăşăminte din producţia internă.

    Potrivit surselor citate, un astfel de act normativ ar fi condus la subvenţionarea indirectă a combinatelor controlate de Niculae, care se ocupau la acel moment de circa 90% din producţia internă de îngrăşăminte.

    Potrivit spuselor sale, Cocoş urma să fie recompensat financiar pentru aceste demersuri cu suma de 1.000.000 euro.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, joi, 11 percheziţii în Bucureşti, Teleorman şi Prahova, la locuinţe şi sedii de firme ale omului de afaceri Ioan Niculae, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul depăşind două milioane de euro.

    DNA a arătat, într-un comunicat de presă, că se efectueză cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – care ar fi comise în perioada 2008 – 2009.

    Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au percheziţionat domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, din apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, au fost făcute percheziţii şi la fostul domiciliu al lui Niculae, din Sectorul 1 al Capitalei, la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervit SRL din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Sectorul 2 al Capitalei, la punctul de lucru şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Ioan Niculae execută, din 2 aprilie, pedeapsa de doi ani şi şase luni de închisoare, primită în dosarul “Mită la PSD”.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

  • O angajată a Primăriei Iaşi cu care Nichita a avut o relaţie l-ar fi denunţat pe edil la DNA

    Potrivit unor surse judiciare, Adina Samson, în vârstă de 33 de ani, şefa Serviciului Managementului Calităţii din cadrul Primăriei ieşene, l-ar fi denunţat pe edilul Gheorghe Nichita la DNA, după ce ar fi constatat că este în permanenţă urmărită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De altfel, potrivit unor angajaţi ai Primăriei, Gheorghe Nichita şi Adina Samson aveau o relaţie amoroasă de câţiva ani, biroul unde lucrează femeia fiind alăturat celui al primarului, însă, întrucât avea bănuieli că Adina Samson îl înşeală, Nichita i-ar fi făcut cadou acesteia un telefon mobil pe care i-a instalat un program informatic, cu scopul de a o supraveghea.

    Aceleaşi surse spun că poliţiştii locali o urmăreau pe Adina Samson, pentru a-i raporta primarului cu cine se întâlneşte femeia şi unde se află aceasta.

    Totodată, primarul Iaşiului, prin aplicaţiile instalate pe telefonul mobil al femeii, avea acces la conţinutul e-mail-urilor şi mesajelor SMS trimise sau primite de către Adina Samson, mai spun sursele menţionate.

    Primarul Gheorghe Nichita a divorţat anul trecut, fosta sa soţie fiind profesoară la un liceu din Iaşi.

    Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, este suspectat de abuz în serviciu, fiind acuzat că îi folosea pe angajaţii Poliţiei Locale, instituţie subordonată Primăriei, să supravegheze anumite persoane, iar directorul Poliţiei Locale îl ţinea la curent cu toate detaliile legate de persoanele urmărite.

    Joi după-amiază, primarul Gheorghe Nichita a fost ridicat de procurorii anticorupţie de la vila sa din Copou şi adus la Bucureşti pentru audieri. După mai mult de şapte ore de audieri, el a fost reţinut, fiind suspectat de abuz în serviciu şi urmând a fi prezentat, vineri, la Tribunalul Bucureşti, cu propunere de arestare.

    Alături de el, vor fi aduşi în faţa instanţei şi şeful Poliţiei Locale ieşene, Liviu Hliboceanu, şi adjunctul său, Ştefan Avîrvarei, reţinuţi în cursul serii de joi în acelaşi dosar.

    Tot joi, procurorii DNA i-au ridicat pentru audieri în acest dosar pe trei şefi de servicii din cadrul Primăriei Iaşi, între care şi Adina Samson. Alături de Samson au fost ridicaţi Dumitru Tomorug şi Eugen Chişcă.

    Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita, pentru instigare la: folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (cinci acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Alături de el, au fost reţinuţi directorul general al Poliţiei Locale Iaşi, Liviu Hliboceanu, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (3 acte materiale) şi abuz în serviciu, şi Ştefan Avîrvarei, şef servicu în cadrul Poliţiei Locale, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, complicitate la abuz în serviciu, abuz în serviciu, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie-aprilie 2015, Gheorghe Nichita, abuzând de funcţia deţinută, în mod repetat, i-a determinat pe Hliboceanu şi Avîrvarei, dar şi pe alţi angajaţi ai Primăriei să efectueze, personal sau prin intermediari, verificări în baze de date care conţin informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, iar ulterior să folosească informaţiile astfel obţinute şi să permită accesul unor persoane neautorizate la aceste informaţii, pentru a obţine personal foloase nepatrimoniale necuvenite. În aceeaşi perioadă, Nichita, cu intenţie, i-a determinat pe ceilalţi doi inculpaţi să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin efectuarea, fie personal, fie prin intermediul altor angajaţi ai Poliţiei Locale, a unor activităţi de supraveghere a unei persoane, cu consecinţa prejudicierii intereselor legale ale instituţiei din care făceau parte şi pentru a obţine un folos nepatrimonial necuvenit.

    În cursul lunii martie 2015, spun anchetatorii, Ştefan Avîrvarei a dat ajutor unei persoane necunoscute din cadrul Primăriei municipiului Iaşi, pentru ca aceasta, la instigarea primarului, să facă transferuri bancare în valoare de 2.000 de lei în contul unui angajat al unei instituţii publice, aflată în subordinea edilului. Suma de bani reprezenta cheltuielile făcute de angajatul respectiv în timpul activităţilor de supraveghere.

    Nichita Gheorghe era ţinut la curent cu activităţile de supraveghere, în timp real, continuau şi atunci când acesta era plecat din localitate, potrivit DNA.

    În cursul lunii aprilie 2015, pentru a avea un control permanent asupra activităţilor zilnice ale persoanei supravegheate, Avîrvarei, determinat de Nichita, a achiziţionat un program informatic conceput în scopul de a asigura accesul fără drept la un sistem informatic şi a deţinut această aplicaţie pe care a pus-o ulterior la dispoziţia acestuia din urmă, în acelaşi scop. Această aplicaţie de tip “spy”, a fost instalată din dispoziţia lui Nichita pe un telefon mobil ce a fost făcut cadou ulterior persoanei supravegheate.

    În cursul aceleiaşi luni, primarul municipiului Iaşi l-a determinat pe Avîrvarei să acceseze fără drept sistemul informatic aparţinând persoanei supravegheate, în scopul de a obţine date informatice referitoare la locaţia GPS, fotografii, videoclipuri, e-mail-uri, mesaje tip SMS, transmisii de date realizate prin aplicaţii Skype, WhatsApp.

    Gheorghe Nichita este primar al Iaşiului din anul 2003, iar din iulie 2000 este membru PSD, fiind şi lider al organizaţiei judeţene a partidului, dar şi vicepreşedinte la nivel naţional.

  • Vanghelie ar fi organizat petrecerea de ziua lui Nica la Capşa. Plata, făcută de Marin Dumitru

    Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că managerul Hotelului Casa Capşa, Marius Păun, a făcut denunţul cu o săptămână înainte de Paşte, spunându-le procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie că primarul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a organizat mai multe evenimente festive la restaurantul hotelului, pentru care plătea Marin Dumitru, în condiţiile în care firmele omului de afaceri ar fi fost favorizate de edil în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5, fapte pentru care Vanghelie este cercetat în arest preventiv. Marin Dumitru este şi el arestat preventiv, într-un alt dosar aflat la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Potrivit aceloraşi surse, informaţiile date anchetatorilor de către managerul Hotelului Casa Capşa se coroborează cu denunţul făcut de Marin Dumitru, potrivit căruia la petrecerile organizate de Vanghelie şi plătite de omul de afaceri printre invitaţi s-ar fi aflat demnitari şi oameni de afaceri.

    Printre petrecerile organizate de Marian Vanghelie este şi cea din 2014, pentru ziua de naştere a fostului ministru Dan Nica. Managerul Hotelului Casa Capşa a arătat, în denunţ, că petrecerea pentru Dan Nica ar fi costat aproximativ 30.000 de lei, bani care ar fi fost plătiţi de omul de afaceri Marin Dumitru, au adăugat sursele citate.

    Marius Păun le-a mai arătat anchetatorilor că Marian Vanghelie a organizat la Casa Capşa şi ziua fiului său, la care au fost invitaţi mai mulţi tineri, dar şi apropiaţi ai edilului, iar costurile s-ar fi ridicat la aproximativ 10.000 de lei, plata fiind făcută tot de omul de afaceri Marin Dumitru.

    Sursele judiciare au mai arătat că Marin Dumitru ar mai fi plătit la Casa Capşa 9.000 de lei pentru 20 de sticle de whisky, achizionate de la Clubul Diplomaţilor pentru un alt eveniment.

    Petrecerile despre care a vorbit Marius Păun au avut loc până la momentul arestării lui Marin Dumitru, într-un dosar al procurorilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Marian Vanghelie este în arest preventiv din 14 martie, în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5.

    Prefectul Capitalei, Nicolae Petrovan, a dispus, în 28 martie, suspendarea lui Marian Vanghelie din funcţia de primar al Sectorului 5, pe care o deţine de 15 ani, după ce în 27 martie s-a decis definitiv arestarea preventivă a edilului.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, tot din 14 martie, şi vărul lui Vanghelie, Mircea-Sorin Niculae, asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi de spălare de bani. De asemenea, şoferul lui Vanghelie, Adrian Murgoci, directoarea Economat Sector 5, Laura Ciocan, şi soţul acesteia, Sorin Ciocan, toţi acuzaţi de favorizare a făptuitorului şi mărturie mincinoasă, sunt cercetaţi sub control judiciar.

    Oana Mizil, iubita lui Vanghelie, a fost audiată şi ea la DNA în acest dosar, fiind suspectată de operaţiuni de comerţ incompatibile cu funcţia. După audieri, Mizil şi-a depus demisia din Parlament, iar secretarul general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu a anunţat că ea va fi exclusă din PSD ca urmare a faptului că apare pe listele de susţinători ai Partidului Social Românesc.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – martie 2015, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obţină, pentru societăţile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei.

    Pentru atribuirea şi plata contractelor de execuţie de lucrări publice, Vanghelie ar fi perceput un “comision” de aproximativ 20 la sută din valoarea contractelor încheiate între Primăria Sectorului 5 şi instituţii din subordinea acesteia, pe de o parte, şi societăţile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

    “Comisionul” respectiv ar fi fost plătit de omul de afaceri lui Marian Vanghelie, prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae şi al unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuţ, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Acest comision ar fi fost plătit, în parte, şi sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace SRL (societate controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru) şi societăţi comerciale controlate, prin interpuşi, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

    Din datele existente în cauză a reieşit că beneficiarele unor astfel de contracte şi ale sumelor de bani aferente acestora au fost, printre altele, şi societăţile Bucureşti SA şi Fashion Brand Management SRL, la care era asociat Mircea Niculae, şi Economat Sector 5 SRL, al cărei director general este Laura Ciocan.

    O parte a “comisionului” ar fi fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

    De asemenea, pentru garantarea plăţii “comisionului” de 20 la sută din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăţi comerciale unor apropiaţi ai lui Vanghelie, susţin procurorii DNA.

    În aceeaşi perioadă, Vanghelie şi Niculae, acţionar majoritar la societatea comercială Bucureşti SA şi asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management SRL, ar fi transferat sume de bani provenite din comiterea infracţiunilor de luare de mită, sub forma achiziţionării de bunuri mobile şi imobile şi sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăţilor comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora. Totodată, cei doi ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăţi comerciale, susţin procurorii. De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei părţilor sociale la societatea Eurowest Imob Consulting SRL, părţi sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

    Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câştigând alegerile din poziţia de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană şi Dan Şova, în urma votului Comitetului Executiv Naţional al PSD. Ulterior, în martie, Vanghelie şi Geoană au anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice – Partidul Social Românesc.

  • Kovesi: La DNA nu există niciun dosar penal bazat doar pe un denunţ. Avem întotdeauna şi alte probe

    “De când conduc DNA nu există niciun dosar care să-şi fundamenteze acuzarea doar pe un denunţ. Niciodată un procuror din DNA nu-şi va întemeia o acuzaţie pe un simplu denunţ. Întotdeauna denunţul trebuie coroborat cu altă declaraţie, la fel cum se face şi în cazul recunoaşterii pe care unii suspecţii din dosarele noastre o fac. Niciodată o declaraţie pe care un suspect o face nu constituie ea însăşi o probă, întotdeauna o coroborăm cu alte probe“, a spus Laura Codruţa Kovesi.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că, uneori, actul din justiţie este obstrucţionat prin apariţia în spaţiul public a unor informaţii din dosare aflate în curs de anchetare.

    “Pot să vă spun că sunt dosare din care s-au dat copii avocaţilor şi persoanelor participante la proces şi un număr de 15 sau 20 de copii care circulă pe piaţă, iar toată lumea poate citi. Acest lucru ne încurcă în activitatea noastră”, a subliniat Kovesi.

    Afirmaţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost făcut în contextul în care fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deputatul PMP Elena Udrea, arestată în dosarul “Gala Bute” şi pusă sub acuzare şi în dosarul “Microsoft”, a afirmat de mai multe ori că anchele DNA în care este implicată se bazează strict pe denunţurile anumitor persoane.

    Udrea a postat, de mai multe ori mesaje pe Facebook, prin intermediul echipei sale de comunicare, despre anchetele procurorilor şi denunţurile inculpaţilor.

    Într-un mesaj postat sâmbătă pe Facebook, intitulat “Denunţătorii buni şi denunţătorii răi”, Elena Udrea a arătat că, după ce DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au opus punerii sale în libertate, se poate spune că principala vinovăţie a lui Dorin Cocoş este că a fost căsătorit cu ea.

    Elena Udrea arată că Dorin Cocoş şi-a recunoscut faptele de care a fost acuzat de anchetatori după o bună perioadă în care s-a aflat în arestul Poliţiei Capitalei. “A spus sumele de bani pe care le-a luat, dar şi felul în care s-au împărţit apoi către alţi «beneficiari». Cu toate acestea, DNA şi, apoi, instanţa au considerat că faptele sunt «prea grave», iar sumele invocate sunt «prea mari» pentru ca Dorin şi Alin Cocoş să poată fi puşi sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Cu alte cuvinte, cei doi au fost priviţi ca denunţătorii răi”, afirma Udrea.

    Ea a mai arătat că Stelian Gheorghe (cel care a fost beneficiarul direct al unei supraevaluări de 61 de milioane de euro) şi Sergiu Diacomatu (cel care a primit 7,5 milioane de euro mită pentru acţiunile din comisia ANRP) au avut câştiguri financiare mult mai mari, dar nici DNA şi nici instanţele nu consideră că este nevoie de o măsură privativă de libertate. “Cu alte cuvinte, ei sunt denunţătorii buni”, adauga Udrea.

    Ea mai afirma că “această stare de fapt – în care oameni acuzaţi de fapte similare au parte de pedepse diametral opuse, deşi acţionează în acelaşi sens – dă măsura caracterului puternic arbitrar sau discreţionar al felului în care se încearcă înfăptuirea anchetelor penale în aceste cazuri”.

    “După ce DNA şi ICCJ s-au opus punerii în libertate, se poate spune că, într-adevăr, principala vinovăţie a lui Dorin Cocoş este că «a fost căsătorit cu Elena Udrea». Sentimentul este că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului este ţinta şi că toţi oamenii apropiaţi de aceasta trebuie să fie condamnaţi la purgatoriu. De altfel, asta se vede şi în dosarul Gala Bute – toţi cei care au declarat împotriva Elenei Udrea sunt liberi, iar cei care au spus că nu au ce declara sunt în arest”, mai scria Udrea pe Facebook, prin intermediul echipei sale de comunicare.

    Anterior, Elena Udrea a transmis pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

    “Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

    Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. Ulterior, în 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat noi cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

  • Udrea, citată la DNA, miercuri dimineaţă, pentru a oferi lămuriri suplimentare privind denunţul împotriva şefului SRI

    Anunţul a fost făcut după ieşirea Elenei Udrea din arest.

    Elena Udrea a declarat la rândul său, la ieşirea din Arestul Poliţiei Capitalei, că nu ar vrea să spună nimic în acest moment şi că probabil va merge miercuri în Parlament, unde Comisia juridică a Camerei discută o nouă cerere de arestare pe numele ei.

    Udrea anunţa, în 30 ianuarie, că a depus la DNA un denunţ împotriva directorului interimar al SRI Florian Coldea, pe care îl acuză că a instrumentat campania împotriva sa. Udrea preciza că în denunţ este amintit şi procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi.

    Udrea declara atunci, într-un interviu acordat Hotnews, că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA şi că actualul şef interimar al SRI Florian Coldea a fost cel care a propus revenirea lui Kovesi de la Bruxelles, afirmând că cei doi au “o foarte bună relaţie”.

    În acelaşi interviu, Elena Udrea afirma că fostul său soţ, Dorin Cocoş, i-ar fi spus că, la solicitarea lui Florian Coldea i-a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru a-şi finanţa televiziunea.

    Udrea mai spunea că Sebastian Ghiţă i-a spus că Florian Coldea că o urăşte. “La o cafea cu domnul Sebastian Ghiţă, undeva în vara trecută, vă spun şi unde – la cafeneaua Sofa de pe Barbu Văcărescu, domnul Sebastian Ghiţă, un apropiat al SRI-ului şi o persoană care se vede des cu domnul Florian Coldea, mi-a spus că domnul Coldea mă urăşte. Am întrebat de ce şi mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public, dar bineînteles nu am citat, la vremea aceea: pentru că am fost permanent o sursă alternativă de informaţii la preşedinte”, susţinea Udrea.

    Ulterior, în 3 februarie, Elena Udrea spunea, după ce a fost la Secţia 2 Poliţie, că a cerut o întâlnire cu cei de la SRI şi că este dispusă să meargă în orice moment la DNA pentru a da o declaraţie.

    “Merg, nu e nicio problemă. Faptul că de patru ani nu m-a chemat nimeni să dau o declaraţie şi la două zile după ce am făcut afirmaţiile la adresa domnului Coldea se trece la percheziţii. După patru ani să faci percheziţii, se trece la acuzarea mea pentru că aş fi avut beneficii electorale prin faptul că am încercat să promovez România la această gală (Gala Bute, n.r.), mie îmi arată că este o legătură clară între declaraţiile mele şi ceea ce s-a întâmplat luni (2 februarie, n.r.). Mă şi gândeam ieri, marţi dimineaţă ce dosar mai urmează? Eu aş fi dosarul”, declara Udrea.

    Procurorii anticorupţie nu au început urmărirea penală în cazul faptelor reclamate de Elena Udrea referitoare la directorul interimar al SRI, Florian Coldea, întrucât fostul ministru nu a respectat procedura privind denunţul pe care l-a formulat, arăta DNA într-un răspuns transmis MEDIAFAX.

    În răspunsul oficial al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) transmis la solicitarea MEDIAFAX se arăta că Elena Udrea a fost chemată de procurori în 5 şi 6 februarie, pentru a preciza cu exactitate care este denunţul pe care doreşte să îl facă, însă fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului nu s-a prezentat.

    “În denunţul formulat de Udrea Elena nu sunt indicate faptele în sensul art. 290 Cod procedură penală raportat la art. 289 Cod procedură penală. În acest context, conform normelor de procedură penală, doamna Udrea Elena a fost citată să-şi precizeze denunţul formulat, pentru data de joi – 5 februarie, respectiv pentru data de vineri – 6 februarie, dar nu s-a prezentat”, potrivit DNA.

    Articolul 289 din Codul de procedură penală se referă la “plângere” şi prevede că aceasta trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Conform aceluiaşi articol, plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.

    Articolul 290 din Codul procedură penală se referă la “denunţ”, care este definit ca “încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni”. Denunţul se poate face numai personal.

    În acest context, procurorii anticorupţie arată că, până în acest moment, nu a fost începută urmărirea penală cu privire la fapte, deoarece nu au fost îndeplinite cerinţele articolului 305 din Codul de procedură penală, care stabileşte modul de începere a urmăririi penale.

    Potrivit articolului 305, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă “când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1)”, printre care lipsa plângerii prealabile sau a sesizării organului competent, inexistenţa faptei sau lipsa probelor referitoare la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană.

    Elena Udrea va fi cercetată în arest la domiciliu a decis, definitiv, marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatei la arestarea preventivă dispusă în 11 februarie în dosarul “Microsoft”.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Instanţa îi atrage atenţia că în caz de încălcare a oricăreia dintre aceste obligaţii, se poate dispune din nou arestarea ei preventivă.

    Arestul la domiciliu a fost dispus pentru perioada 17 februarie – 17 martie inclusiv, pentru fapta de trafic de influenţă, în legătură cu denunţul lui Dinu Pescariu.

    Fostul ministru Elena Udrea a fost în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va discuta, miercuri, cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul Microsoft, cât şi în dosarul Gala Bute.

  • Fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, audiat la DNA

     Ovidiu Silaghi a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că nu a manipulat rezultatul referendumului, că nu deţine aparatură de bruiaj precum James Bond şi că nu a primit 200.000 de euro mită de la Nelu Iordache.

    Silaghi a arătat că va comenta mai mult după ce va fi informat de procurori în legătură cu motivul pentru care a fost chemat la DNA.

    Numele lui Ovidiu Silaghi apare în denunţul depus la DNA în iulie de senatorul PPDD Valer Marian, fost membru PSD, în care l-a acuzat pe vicepremierul Liviu Dragnea de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Alexandrescu a făcut plângere penală pentru denunţ calomnios în cazul lui Ioan Bendei

     Avocatul lui Sorin Alexandrescu, Gheorghiţă Mateuţ, a declarat că directorul general al Antena TV Group a depus luni o plângere penală la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5, în care îl acuză pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei de “denunţ calomnios simplu, dar şi cu consecinţe deosebit de grave”.

    Mateuţ a precizat că argumentele plângerii penale formulate de Sorin Alexandrescu sunt acelea că Ioan Bendei, martor denunţător în dosarul în care directorul general al Antena TV Group este acuzat de şantaj, ar fi folosit “date eronate şi mincinoase” în denunţul său, fapte dovedite inclusiv de acte ale procurorilor sau ale instanţei.

    Avocatul a mai spus că rezoluţia de începere a urmăririi penale din 19 aprilie emisă pe numele lui Sorin Alexandrescu în baza denunţului făcut de Bendei la aceeaşi dată ar fi fost infirmată de către un procuror ierarhic superior din DNA în 10 mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administratorul Hidroelectrica a denunţat un contract de 71,5 mil. euro

    Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, com­panie aflată în insolvenţă, a denunţat actele adiţionale la un contract de 71,5 milioane euro cu firma austriacă Andritz Hydro, care viza retehnologizarea hidrocentralei Gogoşu de pe Dunăre. Contractul pentru retehnologizarea centralei, adică pentru creşterea puterii instalate, a fost atribuit direct în 2003, având la acea vreme o valoare de 54,5 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Euro Insol. Administratorul Hidroelectrica precizează că valoarea contractului a fost majorată la 71,5 mil. euro prin acte adiţionale, “în baza unui artificiu de calcul contractual care nu ţine cont de evoluţia preţurilor la nivel mondial pentru astfel de servicii, care în ultimii 10 ani au scăzut, nu au crescut”. Lucrările urma să înceapă în 2013, dar Hidro­elec­trica a achitat către An­dritz în avans 13,6 mil. euro. Potrivit Euro Insol, Andritz Hydro, prin asociere cu firma germană Voith, a obţinut din 1997 contracte în valoare de 900 milioane de euro pentru retehnologizarea unor hidrocentrale de pe Dunăre, inclusiv unităţi din centralele Porţile de Fier I şi II. Contractele au fost atribuite prin hotărâre de gu­vern, fără licitaţie, autorităţile susţinând că sărirea acestui pas se impunea din cauza caracterului de urgenţă al necesităţii retehnologizării. Consorţiul germano-austriac a mai obţinut, de data aceasta prin licitaţie, un contract de 89 milioane de euro pentru lucrări similare la hidrocentrala Lotru.

    Mai multe pe zf.ro