Tag: demolare

  • Primăria, REPETENTĂ la refacerea şcolii cu tavanul căzut. Unitatea care a ars a fost DEMOLATĂ. Peste 1.000 de elevi sunt afectaţi

    Elevii şcolii 124 din cartierul Rahova, care a luat foc în primăvara acestui an, au început anul şcolar la alte unităţi de învăţământ.

    Şcoala 124 a fost demolată, iar din luna iunie a acestui an, primăria Sectorului 5 a demarat lucrările de construire a unei noi clădiri. Potrivit proiectului, data finalizării construcţiei este luna iulie a anului viitor, astfel că elevii au şanse ca anul viitor, în septembrie, să se întoarcă la şcoala 124.

    Elevii şcolii 124 din cartierul Rahova, care a luat foc în primăvara acestui an, au început anul şcolar la alte unităţi de învăţământ.

    Şcoala 124 a fost demolată, iar din luna iunie a acestui an, primăria Sectorului 5 a demarat lucrările de construire a unei noi clădiri. Potrivit proiectului, data finalizării construcţiei este luna iulie a anului viitor, astfel că elevii au şanse ca anul viitor, în septembrie, să se întoarcă la şcoala 124.

    Între timp, conducerea unităţii de învăţământ a improvizat un nou secretariat în sala de sport, care nu a ars în urma incendiului din primăvară şi nici nu a fost demolată.

    Pentru refacerea şcolii, Primăria Sectorului 5 a alocat suma de 8 milioane de lei.

    Dacă în cazul şcolii 124 lucrările au început deja, la şcoala 141, tot din Rahova, al cărei tavan s-a prăbuşit în 2017, lucrările trenează. Mai exact, primarul sectorului 5, Daniel Florea, anunţa încă din septembrie anul trecut că această şcoală, denumită şi “Ion I. C. Brătianu”, va fi demolată şi se va construi o altă clădire, dar în realitate, unitatea nici măcar nu a fost demolată.

    Tot primarul sectorul 5 anunţa, pe Facebook, în luna martie a acestui an, că şcoala 141 „va fi un etalon la nivel naţional”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Pariu de 5 milioane de euro: Investitorii olandezi au început lucrările la cunoscutul Magazin Bucureşti

    „La interior vom demola mare parte din clădire şi o vom reconstrui. Va fi o clădire nouă, dar cu o faţadă identică cu cea iniţială“, spune Radu Moldoveanu, reprezentantul acţionarilor olandezi.
     
    Sub noua structură, clădirea va avea un subsol care va avea parţial destinaţie comercială, parterul şi primele trei etaje vor fi destinate tot comercialului, etajele 4 şi 5 vor fi pentru birouri, iar ultimul va fi închiriat unui operator de restaurante sau baruri.
     
    „Vrem ca această clădire să aibă în special destinaţie comercială, aşa cum a fost şi istoric. De fapt, magazinul Bucureşti este format din două clădiri identice, una construită în 1929 şi o alta cu zece ani mai tânără.“
     
  • Un proiect construit de Ion Tiriac poate fi DEMOLAT de autoritati

    Patinoarul despre care vorbeşte omul de afaceri face parte din Ţiriac Collection, care mai are în componenţă un campus sportiv, un stadion de fotbal, o piscină olimpică, o sală de gimnastică şi 25 de terenuri de tenis.

    Prezent la expoziţia proprie, în care a prezentat patru noi modele Porsche 911, Ion Ţiriac a adus o informaţie ireală: „Se pare însă că avem o problemă ‘mititică’. Ştiţi că vine un Campionat European de Fotbal şi că România găzduieşte trei meciuri. Ei bine se pare că vom avea o linie de tren care vrea să treacă prin patinoar! Mă gândesc însă că ar putea trece mai prin stânga sau prin dreapta. Să nu-mi bage trenul în patinoar că ar putea supăra câteva mii de copii (n.n. – cei care vin la patinoar)”, a declarat Ţiriac conform capital.ro.

    Cum România e deja presată de UEFA în privinţa organizării Campionatului European din 2020 (n.r. – ţara noastră va găzdui câteva meciuri), iar ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a vorbit despre planul autorităţilor: „Tren vom avea cu siguranţă; metrou, foarte probabil nu”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Schimbare de ultim moment! O megaconstrucţie de zeci de milioane de euro apare în mijlocul Bucureştiului

    Lucrările vor demara în martie 2019 şi vor fi gata la începutul lui 2020 (martie), an în care Capitala va organiza patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal, una dintre gazde fiind stadionul din Ghencea. Capacitatea arenei va fi de 30.500 de locuri. Valoarea estimată, care include TVA, taxe, avize precum şi costul demolării, conform studiului fezabilitate, este de 301.771.470 lei inclusiv TVA (64.877.557 euro).

    O noutate o reprezintă locul unde va fi amplasat stadionul, care va fi mutat spre bulevard, astfel încât în spate, unde e actuala tabelă electronică, să fie mai mare spaţiul pentru evacuarea spectatorilor. De asemenea, în acel loc se va construi şi un stadion de atletism: “Conform caietului de sarcini, stadionul va avea minimum 30 de mii locuri, va fi o arenă UEFA categoria 4.

    La el se adaugă muzeul, spaţii de cazare, comerciale. Noi sperăm să fie un stadion ca cel de la Craiova, care să aibă “viaţă” tot timpul anului, nu un stadion care să stea închis şi să fie deschis doar la un eveniment sportiv”, a declarat directorul de investiţii CNI, Adrian Cefălan.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cum „s-a evaporat” una dintre cele mai cunoscute fabrici din perioada comunistă – VIDEO

    Operaţiunea a avut loc, luni după-amiază, în zona Gării de Nord. Trei clădiri au fost programate să fie demolate prin explozie, dar doar una a fost doborâtă în totalitate la pământ; elemente din celelalte două hale au rămas în picioare. Nu se va mai interveni pentru o nouă demolare cu explozibil, deoarece este periculos. În continuare se va demola printr-un procedeu mecanic. S-ar putea ca elementele celor două foste hale de producţie de la Elba care au rămas în picioare să cadă singure.

    „O explozie controlată. O demolare propriu-zisă cu exploziv. În proporţie de 90% o lucrare bine reuşită. Sunt mulţumit de ceea ce s-a făcut, mai puţin de partea de pregătire mecanică a lucrării. A fost o cantitate de 28 de kilograme de exploziv, dinamită şi 280 de capse electrice, de iniţiere. Pentru clădirile care nu au picat în totalitate va fi aplicat un procedeu mecanic, mai exact o fărâmare cu cleştele pneumatic. Vor fi dărâmate. Există şi posibilitatea să cadă de la sine, dacă cedează susţinerea mecanică a casei liftului. Practic, toată rezistenţa este pe casa liftului”, a spus artificierul Muraru Petronel.

     

    Cititi mai multe pe www.aradon.ro

  • Alba Iulia: 60 de familii de romi, evacuate cu scandal dintr-un bloc care urmează să fie demolat

    Blocul G2 din Alba Iulia, cunoscut în comunitate sub numele de ”Turturica”, în care se află 105 garsoniere, urmează să fie demolat, iar în locul său se va construi o parcare supraterană.

    Aproximativ 60 de familii care locuiesc în acest imobil, fără drept de proprietate, au fost evacuate, marţi, în cadrul unei acţiuni la care au participat zeci de jandarmi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România e posibil să dărâmi un castel pentru a construi un supermarket

    Protestul, anunţat pe facebook, va avea loc marţi, începând cu ora 13.00. Cei care vor să salveze castelul, considerat emblema oraşului, solicită autorităţilor locale să nu elibereze autorizaţia de demolare. Primarul Gheorghe Richea susţine protestul şi că va face demersuri la Ministerul Culturii pentru ca acest castel să rămână în picioare.

    Clădirea în discuţie se află în centrul localităţii Breaza, vis a vis de sediul Primăriei şi se află în proprietatea SC Uzin Internaţional, care a cumpărat castelul şi terenul aferent la începutul anilor 2000 de la descendenţii familiei Brâncoveanu.

    “SC Uzin Grup deţine o suprafaţă mare de tern în centrul localităţii, iar pe acest teren se află şi conacul respectiv, acum într-o avansată stare de degradare. Este emblema oraşului şi ar fi păcat să se piardă. Cetăţenii solicită să-l introducem în patrimoniul naţional. Cred că şi noi ar trebui să facem nişte demersuri.  Poate chiar încercăm să-l cumpărăm, dar pentru aceasta trebuie mai întâi evaluat. Am avut discuţii pe tema aceasta. Din câte ştiu eu, o importantă societate privată, care deţine un lanţ de supermarket-uri în România, ar fi făcut o solicitare către SC Uzin în vederea achiziţionării unei suprafeţe de 5000 de metri pătraţi pentru construirea unui magazin. Terenul solicitat se află undeva în faţa castelului Brâncoveanu. ” a declarat Gheporghe Richea.

    Cititi mai multe pe www.observatorulph.ro

  • Doar în România e posibil să dărâmi un castel pentru a construi un supermarket

    Protestul, anunţat pe facebook, va avea loc marţi, începând cu ora 13.00. Cei care vor să salveze castelul, considerat emblema oraşului, solicită autorităţilor locale să nu elibereze autorizaţia de demolare. Primarul Gheorghe Richea susţine protestul şi că va face demersuri la Ministerul Culturii pentru ca acest castel să rămână în picioare.

    Clădirea în discuţie se află în centrul localităţii Breaza, vis a vis de sediul Primăriei şi se află în proprietatea SC Uzin Internaţional, care a cumpărat castelul şi terenul aferent la începutul anilor 2000 de la descendenţii familiei Brâncoveanu.

    “SC Uzin Grup deţine o suprafaţă mare de tern în centrul localităţii, iar pe acest teren se află şi conacul respectiv, acum într-o avansată stare de degradare. Este emblema oraşului şi ar fi păcat să se piardă. Cetăţenii solicită să-l introducem în patrimoniul naţional. Cred că şi noi ar trebui să facem nişte demersuri.  Poate chiar încercăm să-l cumpărăm, dar pentru aceasta trebuie mai întâi evaluat. Am avut discuţii pe tema aceasta. Din câte ştiu eu, o importantă societate privată, care deţine un lanţ de supermarket-uri în România, ar fi făcut o solicitare către SC Uzin în vederea achiziţionării unei suprafeţe de 5000 de metri pătraţi pentru construirea unui magazin. Terenul solicitat se află undeva în faţa castelului Brâncoveanu. ” a declarat Gheporghe Richea.

    Cititi mai multe pe www.observatorulph.ro

  • Locurile uitate din unul dintre cele mai mari oraşe din lume.”Uneori suntem ultimele persoane care intră in acestea”

    Un grup de tineri dornici de adrenalină vor să imortalizeze locuri uitate din Hong Kong, fie că vorbim despre teatre abandonate sau la mine subterane, potrivit BBC.
     
    Intitulat HK Urbex (Hong Kong Urban Exploration) încearcă să demonstreze că Hong Kong nu înseamnă doar zgârie nori şi malluri. ”Uneori suntem ultimele persoane care intră într-o clădire înainte ca aceasta să fie demolată”, spune Pripyat, un membru al grupului.
     
    În cadrul acestor clădiri, exploratorii regăsesc deseori artefacte personale – portrete, vederi, haine şi albume foto. Fiecare dintre acestea spune o poveste diferită, despre o altă eră, o altă experienţă.
     
    ”În mod inevitabil ajung să faci o muncă de detectiv. În ultimul loc în care am fost, am găsit radiografia unui bărbat care avea o umbră îngrijorătoare în zona pieptului. Încerci să pui cap la cap acele vieţi”, spune tânărul.
    Grupul a fost fondat în 2013 şi este format în prezent dintr-o echipă de opt exploratori anonimi. 
    Majoritatea dintre ei sunt jurnalişti, cameramani şi fotografi care preferă să îşi ţină identităţile ascunse pentru a atrage atenţia asupra locurilor, nu asupra lor. 
     
    ”Nu oricine consideră că să escaladezi un gard pentru a face câteva fotografii este legal, aşa că ne ajută să ne păstrăm ascunse identităţile.(…) Ceea ce facem nu este despre noi, este despre mult mai mult de atât.”
  • Noua paradigmă: Încă o fabrică va fi DEMOLATĂ pentru a construi un magazin

    Dedeman, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de bricolaj, dar şi unul dintre cei mai mari la nivel regional, cumpără un teren de aproape 2,5 hectare de la Cemacon, cu circa 2 milioane de euro, potrivit unui raport de pe bursă al producătorului de cărămizi.

    Cemacon Real Estate a aprobat vânzarea către Dedeman a două terenuri, unul de 22.600 mp şi un al doilea de 3.104 mp, potrivit raportului. Terenurile sunt am­pla­sate pe Str. Fabricii, nr. 1 în Zalău, judeţul Sălaj. Pe terenul mai mic se va păstra o ser­vi­tute pentru accesul către terenurile păstrate de Cema­con. Magazinul Dedeman va fi amplasat vizavi de Sala Sporturilor din Zalău.

    Cemacon este unul dintre cei mai mari producători de cărămidă pe piaţa locală, având 18% din piaţa de profil. Anul trecut comapania a avut venituri totale de 106,4 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de anul precedent şi un profit net extraordinar de 9 mil. lei, după o pierdere de 1,5 mil. lei în 2014.

    Vânzarea terenului de către Cemacon se va face după îndeplinirea condiţiilor agre­ate de către părţi şi obţi­nerea acor­du­lui creditoarei ipo­te­care, Banca Co­mer­­cială Română (BCR), la un preţ de 62,5 euro me­trul pătrat plus TVA, echiva­len­tul a aproape 1,6 mil. euro fără TVA pentru în­trea­ga suprafaţă.

    Suprafaţa de teren ce face obiectul contractului cu Dedeman va fi vândută liberă de construcţii, demolarea fiind realizată până la cota zero, fără fundaţii, pe cheltuiala Cemacon Real Estate, posturile trafo urmând a fi desfiinţate ori mutate.

    Zalău este cel de-al treilea oraş din Transilvania unde Dedeman a anunţat încă de anul trecut construirea unui magazin, iar aprobarea de la primărie a fost obţinută din 2015. Anul acesta retailerul a deschis unul la Satu Mare, inaugurat la finalul lunii iulie, iar la Oradea va fi deschis în următoarele săptămâni. De asemenea, Dedeman vizează extinderea la nivel regional, iar planurile includ cel puţin un magazin în Chişinău.

    Dedeman, la fel ca reţelele de magazine alimentare Kaufland sau Lidl, cumpără terenurile unor foste sau actuale fabrici pentru că acestea sunt bine poziţionate în interiorul oraşelor. Astfel, retailerii sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari pentru aceste achiziţii în comparaţie cu un teren la periferie.

    Printre fabricile înlocuite de magazine Dede­man se numără Industria Iutei din Bucu­reşti, fabrica de mobilă Elbac din Ba­cău, fabrica de piele sintetică şi încăl­ţă­minte Dermatina din Timişoara.

    Dedeman a ajuns la sfârşitul lunii iulie la 43 de magazine pe piaţa locală prin deschiderea magazinului din Satu Mare, contra unei investiţii de 11 mil. euro.

    Dedeman Bacău a fost anul trecut pentru al doilea an consecutiv cea mai mare com­panie antreprenorială din România, dar s-a oprit puţin sub pragul de vânzări de un miliard de euro.

    Retailerul de bricolaj, controlat de Dragoş şi Adrian Pavăl, şi-a bugetat pentru acest an afaceri de 4,53 mili­arde de lei, adică 1,01 miliarde de euro, deve­nind astfel prima companie controlată de un român care trece pragul psihologic de un miliard de euro, potrivit datelor furnizate de firmă.

    Anul trecut Dedeman şi-a majorat businessul cu 28%, la 4,36 miliarde de lei (980 milioane de euro), apropiindu-se astfel de pragul de un miliard, fără să-l depăşească. În ultimul deceniu compania şi-a majorat afacerile de circa 11 ori, fiind în prezent cea mai mare reţea de bricolaj din România, dar şi printre cele mai mari din regiune. Businessul a fost susţinut în 2015 de investiţii de 270 de milioane de lei, în creştere de la 267 de milioane de lei în 2014. Numărul angajaţilor Dedeman va urca în acest an la 8.916 salariaţi, faţă de 8.259 de angajaţi în 2015 şi mai puţin de 7.500 în 2014.