Tag: demersuri

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Două românce au pornit în joacă o afacere în casă, iar acum câştigă peste 100.000 de euro din vânzarea produselor

    Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele.

    „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple – nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare.

    De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

    După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

  • Grindeanu a cerut iniţierea procedurilor de desecretizare a stenogramei şedinţei din 31 ianuarie

    ”Prim-ministrul Sorin Grindeanu a dispus iniţierea demersurilor procedurale pentru desecretizarea stenogramei şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017, având în vedere că, potrivit legii, această decizie se poate lua printr-un Memorandum adoptat în şedinţa Guvernului”, se arată într-un răspuns primit la solicitarea MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, după finalizarea etapelor procedurale, Executivul va face publică stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017.

  • Klaus Iohannis, în război direct cu PSD-ALDE: Voi incepe demersurile pentru un referendum privind modificările din justiţie. Mineriada, auzi aberaţie, cetăţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitură de graţie României

    ”Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu’‘, a spus el.

    Iohannis a subliniat că graţierea şi modificarea legilor privind justiţia nu s-au regăsit în programul de guvernare al PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elcen: Conturile instituţiilor publice sau agenţilor economici nu sunt blocate din cauza Elecen

    Electrocentrale Bucureşti a iniţiat demersurile pentru recuperarea sumelor pe care RADET le datorează, pentru agent termic livrat în mai 2013–decembrie 2014 şi neachitat, fiind iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai regiei, a anunţat marţi Elcen.

    Astfel, prin solicitarea formulată de către executorul judecătoresc, în data de 19 mai, a fost iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai debitoarei RADET.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elcen: Conturile instituţiilor publice sau agenţilor economici nu sunt blocate din cauza Elecen

    Electrocentrale Bucureşti a iniţiat demersurile pentru recuperarea sumelor pe care RADET le datorează, pentru agent termic livrat în mai 2013–decembrie 2014 şi neachitat, fiind iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai regiei, a anunţat marţi Elcen.

    Astfel, prin solicitarea formulată de către executorul judecătoresc, în data de 19 mai, a fost iniţiată executarea silită prin instituirea popririi la terţ poprit, debitori ai debitoarei RADET.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul surprinzător pentru care adolescentele din Australia se apucă de fumat. Este alarmant!

    Un nou fenomen ia amploare în rândul adolescentelor. Este vorba despre tinerele australience care aleg să fumeze dintr-un motiv total surprinzător.

    Aceste date surprinzătoare au apărut în urma unui studiu desfăşurat pe o perioadă de 10 ani, care urmărea obişnuinţele legate de fumat ale australienilor.

    Această situaţie apare ca o ameninţare la adresa tuturor demersurilor făcute de organanismele din domeniul sănătăţii.

    Vezi aici motivul surprinzător pentru care adolescentele din Australia se apucă de fumat. Este alarmant!

  • Ea a dezvoltat „prima platformă de personal branding, care implică demersuri de coaching, de stilistică vestimentară, de scriitură şi de fotografie”

    Teodora Migdalovici a dezvoltat ME.ALCHEMY, despre care spune că este „prima platformă de personal branding, care implică demersuri de coaching, de stilistică vestimentară, de scriitură şi de fotografie, prin care reuşesc să-i ajut pe clienţii mei să devină «cea mai bună versiune a lor», ca indivizi, ca oameni de business“.

    O altă activitate a antreprenoarei este The Alternative School For Creative Thinking, „MBA-ul creativ pe care l-am fondat în 2005 şi unde formez generaţia de până în 30 de ani a industriei de marketing şi comunicare. În 2013 şi 2014 studenţii formaţi aici au câştigat aur la cea mai exigentă competiţie de gândire creativă a planetei, la Cannes Lions, la concursurile de cyber şi design. Au fost, de altfel, singurele medalii de aur câştigate de România la Cannes în ultimii doi ani“.

    Îşi aminteşte că perioada cea mai dificilă din cariera sa a fost pe vremea când era proaspătă ambasadoare a Cannes Lions în România, iar strategia de promovare a festivalului a fost legată de lansarea The Alternative School, proiect pentru care londonezii de la IA au premiat-o ani mai târziu. „La începuturi aveam viziune, instinct pentru pionierat şi ştiam cu certitudine unde trebuie să ajung, dar n-aveam nimic palpabil care să demonstreze că aveam dreptate. Oamenii ar fi trebuit să «mă creadă pe cuvânt». Cei mai mari «sabotori» au fost neîncrederea şi conformismul, pe care îl găseam absolut surprinzător din partea unor oameni care, prin natura muncii lor, celebrează gândirea diferită şi abordările out of the box. Cred că m-au salvat încăpăţânarea şi o dezarmantă încredere în mine. N-aveam resurse, n-aveam un spaţiu dedicat pentru cursuri. Dar cui îi păsa? Pe modelul «ce nu te omoară, te face mai puternic», fără să mă uit în stânga şi-n dreapta prea mult, mi-am văzut de drum. A contat enorm şi faptul că, dincolo de marea de conformişti neîncrezători care nu înţelegeau cum o femeie de 28 de ani face de capul ei un Creative MBA prin care îşi propune să schimbe nu doar industria, ci şi reputaţia României la Cannes, am avut parte de suporteri redutabili, care au înţeles rostul proiectelor, mi-au înţeles viziunea şi m-au susţinut necondiţionat, pe vremea când totul era pus în câteva pagini de PPT.“

    Pe termen lung îşi doreşte să recreeze modelul The Alternative School într-o insulă tropicală, să facă design pentru obiecte de nişă, să îşi pună amprenta pe proiectul unei case, care să-i servească deopotrivă de spaţiu personal şi de teritoriu
    pentru traininguri, întâlniri şi gastronomie creativă.