O echipă compusă din argeologi egipteni şi francezi a descoperit mai multe depozite în care erau păstrate mari cantităţi de resturi animale şi vegetale, unelte de piatră şi produse de olărit, a anunţat duminică ministrul vestigiilor istorice din Egipt.
Potrivit oficialului, noile descoperiri arată că zona Tell al-Samara, din provincia nordică El-Dakahlia este locuită încă din al cincilea mileniu î.e.n., cu mult înaintea celor mai vechi piramide din Egipt.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În fiecare concediu mergem pe unde nu am mai fost, sau unde nu au mai fost copiii. Anul ăsta am fost la Roma, Veneţia şi Londra. Mă plimb foarte mult prin muzee. Am o pasiune foarte mare pentru cetăţile şi bisericile fortificate, şi tot ce ţine de colecţii vechi. Sunt un colecţionar de monede şi de obiecte meşteşugăreşti, din diverse bresle. Mă găsiţi prin Saschiz, Hărman, căutând lucruri vechi. Şi prin târgurile de antichităţi.
Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. În toate concediile? aveţi întotdeauna în concedii?
Slipii sau schiurile, depinde de sezon.
Cât de „conectat” sunteţi în vacanţe?
Nu pot să spun că închid tot. Am avut şi vacanţe în care nu am avut semnal, pentru că navighez. Nu prea stau fără mail mai mult de o zi–două. Intră în fişa postului. Călătoresc mult, dar rămân conectat.
Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
Îmi place bucătăria de deltă. Storceagul sau borşul. Îmi plac vinurile, în schimb bere nu am băut niciodată, nu sunt băutor de bere. Îmi place foarte mult şi mâncarea grecească, dar şi cea românească, din Ardeal sau Sighişoara.
Ce părere aveţi de litoralul românesc?
Litoralul românesc cred că trebuie să se reinventeze un pic, să se redescopere un liant. O să devină saturat de cluburi. Deşi nu sunt un consumator de cluburi, am văzut că cele din State, din Miami, sunt sub Mamaia. Lumea ar trebui să înceapă să facă sporturi nautice, să redescopere vestigiile, precum Tomis şi Callatis.
De acum încolo mai plănuim doar câteva zile în Bran, pentru că restul de timp este blocat deja, fiind dedicat unor acţiuni în plan profesional pentru fiecare dintre noi. Felurile de mâncare preferate în vacanţele de vară sunt cele specifice zonei în care ne ducem. De exemplu peşte în Delta Dunării, bulzul la Bran, cam orice în Italia şi aşa mai departe. Aproape la orice, vara merge un vin roze local, dacă este răcit bine.
În concediu rămân destul de conectat, poate chiar mai mult ca de obicei, la reţelele sociale şi la ştiri. Gadgeturile în mod cert au un rol crescut, pentru că am mai mult timp pentru ele.
Lista destinaţiilor de vacanţă în care ne-am propus să ajungem e foarte lungă şi tare eterogenă: un tur de distilerii în Scoţia, o insulă mică nelocuită pe cine ştie unde, ţările nordice, Japonia, bisericile fortificate din Transilvania, Dunărea la intrarea în ţară, Peru, o traversare est-vest a SUA, alta nord-sud, vreo două săptămâni de turism montan în Piatra Craiului, Iezer – Păpuşa şi Apuseni şi mai am destule.
Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
Cărţi. Multe. Cu dialog. Şi care (mă) relaxează. De câţiva ani le descarc în format electronic pe iPad şi economisesc mult loc în bagaje.
Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
Nu aş sta acasă.
Agenţii poliţiei şi grănicerii ucrainei au descoperit la începutul lunii august, pe o insulă de pe raza satului Câşliţa din regiunea Izmail, în partea ucraineană a Deltei Dunării o plantaţie de canabis întinsă pe 2 hectare, potrivit Dumskaia.
Când au intervenit poliţiştii, pe câmp era un tractor care strângea recolta, dar şi un paznic înarmat.
Plantele deja cultivate au fost distruse de poliţie. Se estimează că pe plantaţie erau în jur de 75.000 de plante de canabis.
Terenul aparţinea unei cooperative agricole, condusă de un politician local din Ucraina. Este vorba despre Anatolii Cerednicenko, reprezentant al partidului „Blocul Opoziţiei” (pro-rus, succesorul Partidului Regiunilor al lui Ianukovici) în Consiliul Regional al regiunii Odessa.
Pe un teren al aceleiaşi cooperative a fost găsită şi în septembrie 2017 o plantaţie de canabis, întinsă pe 1 hectar şi jumătate. Ancheta în dosarul respectiv nu a fost încă finalizată. Cei găsiţi vinovaţi riscă de la 3 la 7 ani după gratii pentru producţie şi trafic de droguri.
„Estimările arată că până la finalul sezonului am putea avea cel puţin o dublare a numărului de înnoptări, faţă de anul 2017. Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării consideră că promovarea corectă a destinaţiei şi numărul mare de evenimente care au atras atenţia asupra ofertei turistice pe care o reprezintă Delta Dunării şi Dobrogea de nord vor aduce rezultatele scontate, la finalul acestui an, adică dublarea numărului de turişti faţă de anul precedent, după o perioadă în care s-au înregistrat scăderi, de la un an la altul”, spune Asociaţia.
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017.
„Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.
Fac plimbări lungi pe malul apei, ajung şi privesc locul unde, efectiv, se varsă Dunărea în Marea Neagră şi asta mă ajută să găsesc soluţii pentru problemele de la birou, mă ajută să iau decizii şi, foarte des, îmi vin idei noi de business sau de îmbunătăţire a unor situaţii care aşteptau şi ele să le vină rândul. Delta este destinaţia mea favorită în România şi, imediat după ea, urmează Transilvania.
Telefonul şi laptopul, revistele de specialitate, cărţile şi costumul de înot sunt lucrurile care nu îmi lipsesc în concedii. Cât despre amintiri preferate, mi s-a lipit de suflet Key West. Am fost acolo când eram foarte tânăr şi încă îmi amintesc de acel loc ca de unul dintre cele mai frumoase de pe pământ. Are nişte culori excepţionale.
Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
Japonia. Îmi doresc şi încă nu a devenit prioritară pe listă. De asemenea, vreau să ajung în Noua Zeelandă şi Australia.
Unde nu aţi merge sau ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
Hm, greu de spus că nu aş merge undeva. Siria şi Irak nu mă atrag, totuşi. Cred că nu aş bea cafea. Dar asta nu fac oricum.
Statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017. „Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea. Dacă vom continua să promovăm împreună destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de nord, vom reuşi, în foarte scurt timp, să garantăm prosperitatea acestei zone, pe care doar astfel o vom putea dezvolta, pentru a le oferi turiştilor ceea ce îşi doresc de la o vacanţă într-un astfel de loc unic în lume. Chiar dacă în Delta Dunării nu se poate face turism de masă, ci doar un turism responsabil, fără a depăşi un anumit număr de spaţii de cazare, respectiv de turişti care se pot afla simultan în Rezervaţia Biosferei, avem cele mai mari şanse de a creşte câştigurile din industria ospitalităţii în întregul judeţ, astfel încât să crească calitatea serviciilor, dar şi numărul afacerilor prospere, al locurilor de muncă, al veniturilor tulcenilor şi, în final, nivelul de trai al locuitorilor acestui judeţ. Doar prin ”unitate prin comunitate” – şi nu dezbinaţi – putem reuşi. Tocmai de aceea am şi constituit Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, în care sperăm să-i aducem pe toţi cei care îşi doresc acelaşi lucru pentru judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.
Reprezentanţii AMDTDD spune că şi programul guvernamental prin care li s-au acordat vouchere de vacanţă celor peste 1,2 milioane de bugetari din întreaga ţară a fost o iniţiativă bună. În acest context, s-a obsetvat şi o creştere semnificativă a numărului de vizitatori români care au ales ca destinaţie de vacanţă Delta Dunării, în special în luna iunie a acestui an, când s-a înregistrat un număr de 19.542 de turişti români, faţă de numai 10.903, în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Din analiza preliminară a datelor furnizate de INS, reiese că această creştere a fost generată în special de posibilitatea de a se achita contravaloarea cazării cu voucherele de vacanţă. Având în vedere faptul că multe dintre pensiunile mici din Delta Dunării şi Dobrogea de nord nu au reuşit să intre în acest program naţional care deja a generat creşteri substanţiale în turismul românesc, AMDTDD încearcă să identifice soluţiile cele mai eficiente pentru a-i sprijini pe proprietarii de pensiuni, astfel încât aceştia să poată intra în program. Din primele rezultate ale analizei situaţiei, făcute de AMDTDD, reiese că cei mai mulţi proprietari de pensiuni cu număr mic de camere nu au fost informaţi corect şi nu au reuşit să rezolve problemele birocratice, astfel încât au nevoie de sprijin, pentru a-şi creşte cifra de afaceri în viitor.
De acum încolo mai plănuim doar câteva zile în Bran, pentru că restul de timp este blocat deja, fiind dedicat unor acţiuni în plan profesional pentru fiecare dintre noi. Felurile de mâncare preferate în vacanţele de vară sunt cele specifice zonei în care ne ducem. De exemplu peşte în Delta Dunării, bulzul la Bran, cam orice în Italia şi aşa mai departe. Aproape la orice, vara merge un vin roze local, dacă este răcit bine.
În concediu rămân destul de conectat, poate chiar mai mult ca de obicei, la reţelele sociale şi la ştiri. Gadgeturile în mod cert au un rol crescut, pentru că am mai mult timp pentru ele.
Lista destinaţiilor de vacanţă în care ne-am propus să ajungem e foarte lungă şi tare eterogenă: un tur de distilerii în Scoţia, o insulă mică nelocuită pe cine ştie unde, ţările nordice, Japonia, bisericile fortificate din Transilvania, Dunărea la intrarea în ţară, Peru, o traversare est-vest a SUA, alta nord-sud, vreo două săptămâni de turism montan în Piatra Craiului, Iezer – Păpuşa şi Apuseni şi mai am destule.
Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
Cărţi. Multe. Cu dialog. Şi care (mă) relaxează. De câţiva ani le descarc în format electronic pe iPad şi economisesc mult loc în bagaje.
Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
Nu aş sta acasă.
Din punct de vedere al localizării geografice, Valea Fizeşului este situată în nord-estul Câmpiei Transilvaniei. De-a lungul Văii Fizeşului este şoseaua Gherla-Ţaga-Cămăraşu, pe care se poate intra şi dinspre şoseaua Cluj-Dej şi Cluj-Reghin. În zonă se ajunge deci, relativ uşor şi practic există numeroase posibilităţi de oprire pentru observarea şi fotografierea păsărilor. Mai mult decât atât, de pe toate şoselele şi drumurile din apropiere se poate merge până la ţărmul lacurilor din acest complex.
Pârâul Fizeşului a fost supus unor lucrări de baraj încă din Evul Mediu, iar în urma acestor lucrări, în lungul văii au apărut mai multe lacuri care până în preajma anului 1970 aveau aspectul unor bazine naturale, cu întinderi de stufăriş, nuferi şi mlaştini, bazine care ofereau un habitat perfect pentur numeroase vieţuitoare, în special pentru speciile de păsări de apă, clocitoare sau în tranzit. Ulterior anului 1970, bazinele naturale au fost amenajate şi sunt astăzi transformate aproape integral în iazuri piscicole.