BusinessMagazin

Tag: deficit

  • PSD face bilanţul Guvernului Orban, după o lună de guvernare: Au ajuns la 4,4% deficit şi anunţă 3,5% pentru 2020

    „Ne-au acuzat în fiecare an că vom depăşi ţinta de deficit de 3%. Nu am depăşit-o niciodată. Ei însă au ajuns la 4,4% după prima rectificare bugetară şi anunţă 3,5% pentru anul viitor. Ne-au acuzat că ne împrumutăm prea mult şi la dobânzi prea mari. Ei se împrumută acum la valori duble şi cu dobânzi mai mari decât în guvernarea #PSD. 8 miliarde de lei împrumutaţi doar în noiembrie! Ne-au acuzat de devalorizarea monedei naţionale în raport cu euro. De la venirea lor la guvernare, cursul valutar atinge record după record. Se anunţă 5 lei pentru 1 euro până la finalul anului. În noiembrie, BNR a cheltuit 1,2 mld. euro pentru a apăra leul de declaraţiile catastrofice ale noului ministru al Finanţelor”, arată social-democraţii, luni, pe pagina de Facebook a PSD.

    Sursa citată vorbeşte şi despre programele desfiinţate deja de PNL şi despre majorarea bugetului pentru serviciile de informaţii.

    „Au desfiinţat Programul „Prima casă” („O casă, o familie”) şi Casa de comerţ „Unirea”. Urmează să fie tăiate de pe listă Programul „Tomate româneşti” şi „Start-up Nation”. Au redus bugetul pentru extinderea sistemului de irigaţii, au tăiat de la autostrăzi şi de la educaţie, dar au majorat bugetul de pensii speciale pentru lucrătorii din serviciile secrete. Acesta este bilanţul primei luni de guvernare PNL. Mai sunt încă 11!”, a conchis sursa menţionată.

    Guvernul a adoptat, joi, rectificarea bugetară, deficitul bugetar fiind estimat la 4,3% dn PIB.

  • Mugur Isărescu, despre deficitul bugetar şi deprecierea leului: Este un moment greu

    “Eu cred, o spun de la început, apropo de ce am văzut ieri pe la televiziuni şi aşa mai departe, cum cred eu că s-au distorsionat unele mesaje, că abordarea Guvernului este corectă. Nu putem să le luăm pe toate să le discutăm. Mai întâi şi întâi trebuie să vedem care este situaţia clară a bugetului. Sprijin cu toate forţele ideea de a se termina cu arieratele create de buget pentru că orice întârziere a plăţilor făcute de către buget creează un lanţ de arierate. Scrie asta şi în teorie. Atunci când într-o societate apar arierate uitaţi-vă şi la buget, să nu fie el sursa acestor arierate, acestor întârzieri. Şi apoi dacă din întârzierile acestea mai omori pe câte unul, de unde să îşi ia bugetul resurse? Sau influenţezi creşterea economică”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a notat că discuţiile despre deprecierea monedei naţionale nu îşi au rostul dacă deficitul la finalul anului este de 4,4% la finalul anului, aşa cum se estimează.

    “După care, dacă cifra (deficitului) este 4,4%, terminăm discuţia cu cursul de schimb. Păi ce rost are să o porţi, nu? Să echilibrezi contul extern când 80% din dezechilibrul extern vine din deficitul fiscal. Orice depreciere a cursului nu face decât rău. Bineînţeles că o să apară cineva să spună: guvernatorul ajută Guvernul. Nu? Păi ajutăm Guvernul, ajutăm ţara. Banca Naţională lucrează cu orice guvern îl dă ţara. Avem acest guvern şi îl ajutăm. Nu este ceva anormal”, a afirmat Isărescu.

    El a mai spus că în primul rând trebuie rezolvate problema deficitului şi cea a finanţării acestuia în finalul anului şi că la un moment dat va urma şi dezbaterea despre legea pensiilor.

    “După care la ce trebuie să ne gândim? Într-adevăr avem acum o problemă. Pe asta o rezolvăm întâi şi după ce ne lămurim şi cât e deficitul şi rezolvăm şi problema care se numeşte finanţarea deficitului pentru acest sfârşit de an, ajungem şi la dezbaterea despre pensii. Dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care iese este că Banca Naţională a României sau economistul şef, nu era nici Banca Naţională, cere prorogarea legii pensiilor, amânarea, nu am făcut nimic. Nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva, şi nici noi. E o decizie politică. Valentin Lazea, înţeleg, a făcut nişte analize de cifre. Dar uitaţi unde s-a dus dezbaterea, încotro a luat-o, în altă parte”, a spus Mugur Isărescu.

    Guvernatorul a mai notat că până la legea pensiilor mai sunt multe lucruri de lămurit şi că Guvernul are bufferul încă aproape întreg. Totodată, el a spus că nu e de bun augur să-l folosească, în condiţiile în care există exces de lichiditate în piaţă, iar cheltuirea lui ar aduce costuri pentru bancheri şi pentru banca centrală.

    Isărescu a mai notat că guvernul nu trebuie “jupuit” prin dobânzi mai mari, pentru că nu ar fi timpul “de pedepse în momentul actual”.

    “Presiuni de accentuare a dezechilibrului, asta ne trebuie? Avem resurse? Păi cum să nu avem dacă există exces de lichiditate. Toată chestiunea e să stăpânim lucrurile. Să nu pornim numai de la ideea (că) guvernul are deficit mai mare, haideţi să-l jupuim acuma, să luăm dobânzi mai mari, să-l pedepsim. Nu cred că e timp de pedepse în momentul actual. Pur şi simplu trebuie să înţelegem că trecem printr-un moment mai greu dar controlabil, administrabil”.

    Isărescu a reiterat că momentul prin care trecem este unul greu, dar controlabil.

    “Apoi trebuie să ne aşezăm, cu calm, după ce lămurim şi sfârşitul ăsta de an, să construim bugetul pentru la anul care este şi mai greu de făcut. Dar cu calm, responsabilitate, profesionalism”, a încheiat guvernatorul.
     

    Isărescu: Dacă vrem reducerea deficitului extern trebuie redus deficitul bugetar

    “Probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment al percepţiei (n.r. investitorilor şi a pieţelor internaţionale), inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente din această piaţă, inclusiv în context regional, sunt relevante. Eu spun relevante şi nu am spus niciodată alarmante. (…) Noi, la banca centrală, ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern, necesară, când se va întâmpla, nu se va putea face doar prin deprecierea cursului de schimb. Şi nici nu cred că e bine, dacă vedem exact din ce e făcut deficitul de cont curent”, a spus Isărescu.

    El a explicat că dacă avem deficit fiscal de 4,4% dintr-un deficit extern de 5,5%, corecţia prin cursul de schimb nu poate acoperi decât ce rămâne din deficitul extern, adică deficitul de 1% reprezentat de deficitul privat neguvernamental. Totodată, Isărescu a spus că o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul bugetar.

    “Trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă vrem reducerea deficitului extern, iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental. Încarcă povara finanţării deficitului. Avem povară mare a finanţării deficitului. La fel ca şi o majorare a dobânzilor. Noi la banca centrală ne menţinem opinia că corecţia deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecţia deficitului public. Iar acest lucru nu se poate face dintr-odată”, a adăugat guvernatorul.

    Isărescu a spus că deprecierile moderate ale cursului de schimb, consemnate în ultimii ani, de 2-3%, au mai degrabă rolul de a tempera presiunile de pe piaţă şi de a evita formarea şi alimentarea altor dezechilibre, precum şi readucerea competitivităţii la un nivel acceptabil după creşterea costurilor cu energia şi forţa de muncă.

    El a reiterat că majorările de taxe în timpul unei scăderi economice ar accentua numai ciclul negativ şi că dacăautorităţile nu vor face corecţiile la vremea potrivită pieţele le vor obliga să le facă ulterior.
     

  • Oros: Anul acesta am putea ajunge la un deficit de două miliarde de euro. Exportăm subvenţii

    Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat, la ieşirea de la o conferinţă privind risipa alimentară, că România ar putea ajunge la un deficit de 2 miliarde de euro în comerţul cu produse agricole. “În traducere liberă exportăm subvenţii”, a spus ministrul.

    “Dacă am înlocui exportul de animale vii cu exportul de carne ar fi mult mai bine pentru industria alimentară românească, pentru crescători şi în general pentru economia românească, pentru că noi avem un deficit comercial care creşte în fiecare an, iar anul acesta am putea, eu sper să nu ajungem, la două miliarde de euro. Adică noi să avem deficitul comercial egal cu subvenţiile pe care le acordăm. În traducere liberă exportăm subvenţii”, a declarat Adrian Oros.

    Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare, în primele opt luni ale anului, este de 1,14 miliarde euro, conform datelor anunţate recent de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Se înregistrează deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, preparate pe bază de cereale şi se înregistrează excedente comercialenla exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

     

  • Comisia Europeană avertizează Guvernul Orban. Legea care riscă să arunce România în haos

    Noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pentru deficitul bugetar în 2020 şi în anii viitori, punctează Comisia Europeană în raportul privind constatările misiunii sale de supraveghere desfăşurată în ţara noastră în 25 septembrie.

    Raportul, publicat de Comisia Europeană miercuri, scoate în evidenţă că legea pensiilor, în vigoare din iunie 2019, conţine majorări importante anuale ale punctului de pensie în perioada 2019-2021, inclusiv o creştere de 40% în septembrie 2020. Actul normativ va creşte cheltuielile publice cu 0,8% din PIB în 2019, cu 2,3% în 2020 şi 4,9% din PIB în 2021 în comparaţie cu nivelul nominal al produsului intern brut din 2018, potrivit calculelor realizate de Ministerul de Finanţe condus de Eugen Teodorovici şi citate de Comisie.

    Oficialii Ministerului de Finanţe au argumentat la întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei că strategia fiscală a Guvernului pentru următorii ani oferă suficient spaţiu fiscal pentru a suporta cheltuielile în plus cu aceste majorări, pe fondul îmbunătăţirii colectării la buget şi îngheţării cheltuielilor.

    Membrii misiunii Comisiei subliniat că nu este clar modul în care noua lege a pensiilor (în special majorarea cu 40% din septembrie 2020) poate fi acomodată fără modificarea calendaruli de implementare a majorărilor. Raportul publicat miercuri notează că, potrivit Băncii Naţionale a României şi Consiliului Fiscal, implementarea legii pensiilor in calendarul legiferat nu este compatibilă cu menţinerea deficitului în ţinta de 3% din PIB din tratatul comunitar.

    Potrivit constatărilor misiunii, autorităţile române nu intenţionau să acţioneze în conformitate cu recomandările procedurii de corecţie a abaterii semnificative, publicate în iunie şi în care ECOFIN recomanda României ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7% în 2020.

    „Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au explicat că Guvernul nu planifică o ajustare structurală în 2019 sau 2020. Autorităţile române continuă să se concentreze pe menţinerea deficitului principal sub 3% din PIB”, se arată în raport.

    Ministerul nu a pus la dispoziţia Comisiei ţintele de deficit structural pe următorii ani, dar a explicat că ţintele de deficit bugetar pentru până în 2023 (2,92% în 2020, 2,99% în 2021, 2,74% în 2022, 2,4% în 2023) sugerează că o ajustare structurală ar începe de abia în 2022. Comisia mai spune că autorităţile române au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 iar ministerele au început configurarea planurilor de cheltuieli în linie cu plafonul respectiv.

    Comisia mai notează că există riscul ratării ţintei de deficit din bugetul pe 2019 în condiţiile în care în intervalul ianuarie – august 2019 deficitul bugetar în termeni nominali a fost cu 0,6% din PIB mai mare în comparaţie cu perioada similară din anul anterior.

    „Potrivit Consiliului Fiscal, există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit pe 2019 şi chiar a limitei de 3% din PIB. Acest lucru se datorează supraestimării veniturilor (în special venituri din TVA şi contribuţii sociale) şi subestimării cheltuielilor cu asistenţa socială şi achiziţia de bunuri şi servicii. Consiliul Fiscal estimează că, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare de corecţie, deficitul bugetar ar putea să se situeze între 3,4% şi 3,7% din PIB în 2019″, punctează Comisia în raport.

    Misiunea de supraveghere a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, iar reprezentanţii Comisiei s-au întâlnit în cadrul vizitei cu Daniela Pescaru şi Tiberiu Valentin Mavrodin, secretari de stat la Ministerul Finanţelor Publice, Mirela Călugăreanu, şeful ANAF, cu Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naţionale a României şi Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal al României.

    Ca şi în cazul misiunilor similare anterioare, scopul a fost să discute despre măsurile fiscale planificate de autorităţi, pentru a sublinia existenţa riscurilor fiscale şi încuraja respectarea recomandării procedurii de abatere semnificativă, mai punctează Comisia.

  • Nu mai speriaţi România: Economia nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei! Suntem într-o situaţie controlabilă

    Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că economia României nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei, respin­gând declaraţiile alarmiste le­gate de situaţia economică a României, lăsată moştenire de PSD.

    Într-adevăr, suntem într-o situaţie mai di­ficilă, prociclică, dar, cred eu, con­tro­labilă dacă avem înţelepciunea să găsim formule adecvate de control, a spus el.

    Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, creşterea nesustenabilă a consumului şi piaţa ten­sio­nată a muncii sunt vulnerabilităţile eco­nomice actuale, dar situaţia nu este scăpată de sub control şi, prin măsuri de corecţie, se poate re­veni la un echilibru macro.

    El spune că discută cu noul gu­vern, cu noul ministru de finanţe pentru a găsi ce­le mai bune metode de a controla situa­ţia. El a reafirmat că nu va folosi cursul valutar, în sen­sul deprecierii leului, pentru a corecta deficitul extern.

    Isărescu a afirmat că nu este împotriva creş­te­rii salariilor şi a salariului minim, dar dis­cu­ţia ţine de în cât timp se fac aceste creşteri şi cum pot companiile şi economia să le gestioneze. 

    El a remarcat dinamizarea investiţiilor în construcţii, sector care are o perspectivă favorabilă, dar la polul opus există semnale de temperare a investiţiilor tehnologice.

    În ultimii ani, România şi-a bazat cea mai mare parte a creşterii economice pe consum şi mai puţin pe producţie, mai ales că Europa începe să se confrunte cu o stagnare şi o recesiune economică.

    În privinţa deficitului bugetar, care sigur va depăşi 3% din PIB în acest an, Isărescu respinge ideea că România poate să ajungă la un deficit bugetar de 6% în 2021, estimat de Comisia Europeană.

    „Nu cred că putem să discutăm în mod serios despre un asemenea deficit, nu te iartă pieţele şi noi avem nevoie de o finanţare majoră şi de pe piaţa internă, şi de pe piaţa externă.“

    România este deja într-o perioadă destul de lungă de alegeri şi campanie electorală – prezidenţiale, locale şi parlamentare – ceea ce va face greu de implementat măsuri de austeritate.

    „Eu ştiu cât de greu este într-un an electoral, pentru că am fost prim-ministru“, a menţionat guvernatorul.

  • Găurile negre din bugetul de pensii. Asigurările de stat la şase luni au o gaură de 3,2 miliarde de lei: Deficitul bugetului de pensii a ajuns la 1,4 mld. lei, cel al Casei de Asigurări de Sănătate, la 1,8 miliarde de lei

    Deficitul bugetului de pensii a ajuns, la şase luni, la 1,4 mld. lei. Bugetul de stat şi nu bugetul de asi­gurări plăteşte şi pensiile speciale (militari, poliţişti, judecători etc) – în total 9 mld. lei, sume care, la rându-le, pot fi socotite drept deficit al sis­te­­mului public de pensii. Şi acesta este doar înce­pu­tul: de la 1 septembrie curent pensiile au fost ma­jorate, iar efortul, doar pentru această creş­te­re, în ultimele patru luni din an este socotit la 8 mld. lei.

    Ministerul de Finanţe nu a acordat bugetului asigurărilor sociale de stat (pensiile) niciun leu în primele şase luni din an, un lucru care nu s-a mai întâmplat din vremea în care bugetul de pensii era pe excedent. Ultimul an în care pensiile nu au solicitat sprijinul bugetului de stat este 2009. Acest lucru nu înseamnă că bugetul de pensii este din nou echilibrat sau pe excedent.

    Deficitul bugetului de pensii a ajuns, la şase luni, la 1,4 miliarde de lei (8,5% din veniturile bugetului de pensii), bani pe care, până la final, Ministerul Finanţelor trebuie să-i acopere din fondurile bugetului de stat. Bugetul de stat plăteşte, prin intermediul ministerelor de resort şi pensiile speciale (militari, poliţişti, judecători etc.) – în total 9 mld. lei.

    Aşadar, bugetul de stat nu a subvenţionat bugetul asigurărilor de pensii publice în primele şase luni, faţă de o subvenţie de 2,3 mld. lei acordată în primele şase luni din 2018. Veniturile pensiilor au fost la şase luni de 33,1 mld. lei, în creştere cu 17,4% faţă de primele şase luni din an din 2018. În aceeaşi vreme, cheltuielile au crescut de la 31,5 mld. lei în primele şase luni din 2018 la 34,7 mld. lei, un plus de 10,5%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O întrebare deloc liniştitoare: Cât va mai dura până când deficitele externe în creştere puternică ale României vor lovi în cursul valutar şi implicit în business şi în economie?

     BNR va publica vineri datele despre contul curent al balanţei de plăţi, dar este limpede că el se accentuează, de vreme ce deficitul comercial este principala sursă a deteriorării deficitului de cont curent. Şi totuşi de la începutul anului leul s-a depreciat nesemnificativ faţă de euro.

    „Factorii fundamentali pledează pentru o depreciere de curs. Factorii conjuncturali, în primul rând apetitul străinilor de a cumpăra titluri de stat româneşti, graţie dobânzilor ridicate, menţin cursul“, comentează econo­mis­tul-şef al Raiffeisen Bank Ionuţ Dumitru.

    Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, arată: „Împrumturile guvernului au ţinut pe loc cursul. Dobânzile minime din UE şi dobânzile nominale mai mari de aici i-au determinat pe unii investitori să vină pe piaţa românească şi acest lucru a însemnat intrări de valută care au ţinut cursul stabil. Dar dezechilibrele cresc şi la un şoc extern ele se vor devoala investitorilor şi nu va fi bine“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană: România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană

    România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană.

    Ţările din UE au pierdut 137 de miliarde de euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA.

    Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare. Acest deficit important de încasare a TVA evidenţiază din nou necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE în materie de TVA, astfel cum a fost propusă în 2017 de către Comisie, precum şi necesitatea unei cooperări sporite între statele membre pentru a combate fraudele în materie de TVA şi pentru a face ca normele să funcţioneze pentru întreprinderile şi comercianţii care respectă legislaţia.

    Deficitul de încasare a TVA măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de TVA şi de asigurare a conformităţii în fiecare stat membru, deoarece oferă o estimare a pierderilor de venituri din cauza fraudelor şi a evaziunii fiscale, a evitării obligaţiilor fiscale, a falimentelor, a insolvenţelor financiare, precum şi a erorilor de calcul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Radu Berceanu, fost ministru al transporturilor, a adus încă 45 de vietnamezi să lucreze la compania AVI, ce produce piscine în Craiova

    Tot mai multe companii din sectorul producţiei şi din turism de pe piaţa locală au recrutat angajaţi din statele asiatice pentru a compensa deficitul de forţă de muncă din România.

    Radu Berceanu, fostul ministru al transporturilor, a adus 45 de vietnamezi să lucreze la firma AVI Piscine, care produce anual 300 de piscine, după ce, la finalul anului trecut angajase alte 45 de persoane din aceeaşi ţară în fabrica AVI din Craiova, activă în domeniul materialelor compozite, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă.

    „Am adus vietnamezi şi la compania care produce piscine, în total am ajuns în Craiova la 90 de angajaţi din Vietnam. Am dat anunţuri de angajare peste tot pentru AVI Piscine, dar locurile au rămas neocupate, nu a venit ni­meni“, a spus pentru ZF Radu Berceanu, fostul ministru al transporturilor.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

  • În primele şase luni exporturile şi importurile au crescut faţă de 2018, deficitul s-a majorat

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.VI 2019 a fost de 7,692 miliarde de euro, mai mare cu 1,376 miliarde de euro decât cel înregistrat în primele şase luni din 2018.

    În luna iunie 2019, exporturile FOB au însumat 5,559 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 6,690 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,130 miliarde euro.

    Faţă de luna iunie 2018, exporturile din luna iunie 2019 au scăzut cu 5,5%, iar importurile au scăzut cu 6,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro