Tag: decoratiuni

  • Fondul Neogen al antreprenorului Călin Fusu a investit 1,5 mil. euro în retailerul de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco

    Vivre Deco, retailer de mobilă şi decoraţiuni care are două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de la Bucureşti, a anunţat că pe 9 februarie acţionarii au aprobat majorarea capitalului social prin investiţia realizată de către acţionarul majoritar Neogen. Valoarea capitalului social majorat este de 7,5 milioane de lei.

    Valoarea totală a investiţiei este în sumă de 7,42 mil. lei, echivalentul sumei de 1,5 mil. euro, calculat la cursul de schimb valutar RON-EUR stabilit de BNR pentru data de 7 februarie 2022.

    Investiţia a fost realizată prin emisiunea unui număr de 27.191 de acţiuni în favoarea Neogen, la valoarea nominală de 10 lei pe acţiune, precum şi prin plata unei prime de emisiuni, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii o stabilesc de comun acord la 40 mil. euro.

    De asemenea, acţionarii au decis să acorde celorlalţi investitori din acţionariat, Adisory Delta SRL şi NAGY VAJDA ANDRAS PETER, opţiunea ca în termen de 12 luni de la data semnării Hotărârii, să participe la majorarea de capital social prin aport în numerar până la limita de 1,5 mil. euro, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii au stabilit-o de comun acord la suma de 41,5 mil. euro.

    Vivre Deco are la BVB o emisiune de 7 mil. euro (listată în iulie 2021 şi cu scadenţa în aprilie 2026) şi una de 3,4 mil. euro (listată în aprilie 2020 şi cu scadenţa în martie 2025). Cele două sunt tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E).

    La finele anului trecut, fondul Neogen, controlat în proporţie de 67% de Călin Fusu, avea o participaţie de 50% la Vivre Deco. În acţionariat mai erau Adisory Delta (45%), companie deţinută indirect de Oliver Cadogan – soţul Monicăi Cadogan, care şi-a anunţat demisia din funcţia de CEO al Vivre pe 26 august, respectiv Nagy Vajda Andras Peter, cu 5% din acţiuni.

    Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.

     

  • Tot felul de simboluri. Antreprenorii români care rescriu povestea mărţişorului

    Din lemn, din ceramică, din sticlă, din lut, din textile, mărţişoarele au trecut de mult graniţa imaginaţiei, aşa că versiunile puse pe piaţă de noile afaceri antreprenoriale depăşesc chiar şi cele mai creative minţi. Luna martie e după colţ, tradiţia merge mai departe, la fel şi mâinile neobosite ale artiştilor antreprenori care lucrează de zor la colecţii întregi de mărţişoare care mai de care mai speciale. Găsiţi mai jos doar câteva poveşti care stau temelie pentru atelierele din care ies cele mai cool mărţişoare din 2022.

     

    Andreea Tölgyi este artist plastic, a studiat la Universitatea de Arte Vizuale şi Design „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia Ceramică, iar Iza Kiss este istoric de artă şi a absolvit Facultatea de Istorie a Artei la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Împreună au creat, în 2010, Atelierul de Murano, unde prelucrează sticla de Murano la lampă, schiţează şi asamblează bijuterii şi mărţişoare. Produsele Atelierului de Murano se găsesc atât în atelierul fizic din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, cât şi online. Partea de online, spun fondatoarele, a ajutat ca bijuteriile lor să ajungă aproape peste tot în ţară. În atelier, cele două tinere produc bijuterii şi mărţişoare unicat şi tocmai din acest motiv ele şi-au propus ca businessul lor să rămână unul de dimensiuni mici.

    Laura Ungureanu este mintea creativă din spatele Ceramiceanu, un atelier din Timişoara care, când nu produce tot felul de accesorii din ceramică, îşi dedică spaţiul mărţişoarelor. Laura a urmat în 2015 cursurile de design ceramic din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara. Îi plăcea ceramica şi era atrasă de bijuterii, astfel că a căutat o modalitate de a le armoniza pe amândouă, cu un strop de emoţie ca liant între ele. De şase ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei. Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei. Semnificaţia lor este însă inestimabilă.

    Andra Tudor a lăsat în 2015 munca de economistă pentru a se dedica propriului business – Didi Craft, un atelier în care poate produce zilnic circa 30 de cărţi educative, adaptate vârstelor de la şapte luni, la şapte ani. În plus, din atelierul Didi Craft din Târgovişte, ies şi jucării din lemn şi mărţişoare. Antreprenoarea a început să cocheteze cu domeniul producţiei când încă avea statutul de angajat, lucrând ca economist pentru un producător. Ulterior, s-a dedicat businessului, atrăgând fonduri prin programe pentru start-up-uri pentru a dezvolta businessul. La realizarea mărţişoarelor, ea începe să lucreze încă din timpul verii, pentru ca stocurile să fie suficiente în februarie.

    Doi Atomi este numele pe care Sandra Grădinaru l-a dat accesoriilor minuţioase pe care le creează, fie ele brelocuri, semne de carte sau, în această perioadă, mărţişoare. Absolventă de Construcţii, Sandra a lucrat un an în domeniu, apoi şi-a dat seama că, mai mult decât să proiecteze, îi place să creeze, aşa că a schimbat macazul şi a pornit propriul business. Şi-a amenajat un mic atelier, unde prelucrează marochinărie, de la semne de carte, suporturi de căşti şi broşe, până la portcarduri, portofele, rucsacuri şi genţi, o gamă largă de accesorii, iar în această perioadă lucrează de regulă sute de mărţişoare.

    Acum şase ani, Nicoleta Nicşan era proaspătă mamă, locuia într-un apartament cu două camere din zona Tineretului din Bucureşti şi îşi transformase balconul în atelier pentru meşterit mărţişoare din lut. Când cererile au tot crescut, iar volumul de muncă a devenit şi el mai mare, s-a mutat în Mogoşoaia, în judeţul Ilfov, şi şi-a amenajat şi un atelier propriu, unde lucrează astăzi la decoraţiunile şi accesoriile sub brandul Fuioru’ Fermecat. „Am început cu mărţişoarele lucrate din lut, mi-a picat o bucată de lut în mână şi am vrut să văd ce pot face cu el. A fost o joacă, apoi am fost selectată de o companie pentru care a trebuit să realizez 700 de mărţişoare. Am continuat cu accesorii pentru diverse ocazii, seturi pentru botez. Încerc să mă extind pe partea de cadouri lucrate manual”, povesteşte Nicoleta Nicşan. După încheierea concediului de maternitate, Nicoleta şi-a dat demisia de la compania la care lucra şi a început să se concentreze exclusiv pe businessul propriu. Colecţia de mărţişoare din acest an include diverse modele cu flori de primăvară pictate pe lemn. Un mărţişor făcut în atelierul Fuioru’ Fermecat costă 15 lei. „Este cea mai aglomerată perioadă, am primit deja comenzi pentru peste 300 de mărţişoare. Lucrez singură în atelier, ajutoare am doar pentru livrări. Vând pe site, pe Facebook, pe Instagram, iar planul este ca după pandemie să deschid un magazin de cadouri în Mogoşoaia, să facem ateliere pentru copii, să creez o comunitate.” În perioada sărbătorilor de iarnă şi a mărţişorului, o parte importantă din clienţi o reprezintă companiile care oferă cadouri angajaţilor. Dincolo de mărţişoare, Nicoleta Nicşan creează şi lumânări de botez pictate manual, cutii de trusouri, căni, puşculiţe, cutii de amintiri sau decoraţiuni.

    Lutul polimeric este materia primă de bază cu care lucrează Simona Pop, o absolventă de Jurnalism din Cluj, care şi-a format un atelier de design şi producţie ce stă sub brandul Lionbox. Face asta de cinci ani deja şi a dezvoltat un portofoliu care tot creşte de la un an la altul. Simona Pop a descoperit lutul polimeric în 2015 şi a găsit, odată cu el, o pasiune pe care nu ştia că o are. Practic, modelele făcute din acest material au devenit o formă de terapie pe care a adoptat-o instantaneu, iar acum, după ce a acumulat experienţă, l-a cooptat în firmă şi pe soţul ei. Primele ei creaţii au fost mici figurine Dollme, sub formă de pandantive sau broşă. Apoi, la scurt timp, Simona a creat prima colecţie de figurine Dollme pe cană, care au fost apreciate. Astăzi, produsele Dollme şi borcănelele decorate cu dulciuri şi biscuiţi sunt cele mai căutate. În portofoliul Lionbox şi-au făcut loc şi câteva accesorii, introduse mai recent în stoc, dar şi mărţişoare, creând sute de astfel de modele.

    Denisa şi Marcel Puşcaşu căutau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoştinţele lor în domeniul artei, iar rezultatul acestei dorinţe a căpătat numele Push Design, un atelier de creaţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează accesorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici. Printre ele, evident şi mărţişoare. Toate produsele au la bază trei materiale care pot fi uşor reciclate – lemnul, pielea şi hârtia. În această perioadă, cei doi lucrează la o serie de obiecte care pot fi oferite ca mărţişor.

    După mai mulţi ani în care a lucrat ca arhitect în cadrul unei companii, Roxana Nicolae s-a reorientat către o afacere proprie în producţia de genţi din piele. Din prima bucată de piele a croit câteva poşete pe care le-a vândut rapid printre prieteni şi pe internet, apoi s-a gândit să transforme pasiunea într-un business. A investit apoi câteva sute de euro pentru materiale, echipamente, vopsea şi accesorii şi a început să lucreze manual, în serii mai mari, poşete tip plic. Pentru a-şi vinde produsele, Roxana Nicolae a deschis un magazin virtual, o pagină de socializare şi a continuat să-şi dezvolte afacerea. Genţile şi mărţişoarele Spicul de grâu sunt făcute într-un apartament din zona Dorobanţi, unde a fost deschis şi un showroom, pentru clientele care vor să le vadă înainte de a le comanda. Pielea este adusă din Italia, vopseaua vine din Statele Unite ale Americii, iar o parte din celelalte materiale – precum accesorii, pânza cu care sunt căptuşite genţile, dantelele şi unele aplicaţii – vin din România.

  • Barul de acasă

    Atenţia mai mare acordată locuinţei de la începutul pandemiei înseamnă pentru unii punerea la punct a barului personal pentru a putea pregăti tot felul de cocteiluri pentru cei ai casei şi, dacă este posibil, pentru musafiri. Barul casnic se numără printre propunerile de mobilier de la diverse companii din industria luxului, iar printre cele mai spectaculoase astfel de piese, selectate de către Telegraph, se înscrie unul realizat de Zelouf & Bell şi inspirat de chimonourile japoneze, confecţionat din lemn de mesteacăn lăcuit şi decorat cu cocori şi foiţă de aur.

    Armani Casa a lansat, în ediţie limitată de doar 88 de exemplare, Royal, un bar acoperit cu un material ţesut din hârtie şi bumbac, iar la interior placat cu un material care aminteşte de marmură şi sidef, cu un preţ de peste 50.000 de euro. Nici Ralph Lauren nu s-a lăsat mai prejos, propunând barul Shotwell din lemn de mahon, cu spaţiu de depozitare pentru sticle şi pahare şi un compartiment cu oglindă, tavă şi sertare pentru ustensile.

     


     

  • Mâncarea din decor. Cum pot servi alimentele în amenajarea casei

    Situaţia din ultimii doi ani a schimbat multe lucruri, printre care şi percepţia oamenilor asupra locuinţei lor. Obligaţi să stea în casă mai mult decât altădată, aceştia au realizat că aceasta li se pare cam goală, chiar dacă anterior doriseră un decor minimalist, şi au decis să o mai umple.

    Pe lângă schimbările în materie de mobilier, care a devenit mai colorat şi mai ornamentat, s-au înregistrat şi schimbări în materie de decoraţiuni, fiind acum la mare căutare cele care amintesc de mâncare şi băutură, scrie The New York Times.

    Se poartă astfel fructe şi legume artificiale confecţionate din plastic sau diverse materiale, lumânări în formă de fructe şi legume ori brânzeturi şi prăjituri, iar un brand american de bijuterii de lux, Mociun, a adăugat în oferta sa decoraţiuni care arată ca nişte pahare de vin vărsate ori îngheţată care se topeşte.

    Mai mult, o artistă japoneză şi-a valorificat experienţa de pe vremea când lucra într-o brutărie, lansând o gamă de lămpi, Pampshade Lamps, confecţionate din pâine şi produse de patiserie, pe care le comercializează în toată lumea.


     

  • Mâncarea din decor. Cum pot servi alimentele în amenajarea casei

    Situaţia din ultimii doi ani a schimbat multe lucruri, printre care şi percepţia oamenilor asupra locuinţei lor. Obligaţi să stea în casă mai mult decât altădată, aceştia au realizat că aceasta li se pare cam goală, chiar dacă anterior doriseră un decor minimalist, şi au decis să o mai umple.

    Pe lângă schimbările în materie de mobilier, care a devenit mai colorat şi mai ornamentat, s-au înregistrat şi schimbări în materie de decoraţiuni, fiind acum la mare căutare cele care amintesc de mâncare şi băutură, scrie The New York Times.

    Se poartă astfel fructe şi legume artificiale confecţionate din plastic sau diverse materiale, lumânări în formă de fructe şi legume ori brânzeturi şi prăjituri, iar un brand american de bijuterii de lux, Mociun, a adăugat în oferta sa decoraţiuni care arată ca nişte pahare de vin vărsate ori îngheţată care se topeşte.

    Mai mult, o artistă japoneză şi-a valorificat experienţa de pe vremea când lucra într-o brutărie, lansând o gamă de lămpi, Pampshade Lamps, confecţionate din pâine şi produse de patiserie, pe care le comercializează în toată lumea.


     

  • WIP Industries, un furnizor al Ikea, face o investiţie de 36 de milioane de euro în România. Jumătate din sumă este ajutor de stat

    WIP Industries, un furnizor de componente pentru industria mobilei, derulează pe piaţa locală o investiţie de 35,9 milioane de euro, sumă din care 17,9 milioane de euro o reprezintă ajutor de stat, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Proiectul este în curs de demarare şi presupune crearea a 187 de locuri de muncă.

    „WIP Industries este deţinută de compania suedeză WIP Holding. Producem şi furnizăm componente pentru sertare pentru mobilier, precum noptiere. Avem două linii de producţie automatizate“, se arată pe site-ul com­pa­niei cu sediul în Apahida, judeţul Cluj.

    Potrivit unui anunţ de recrutare publicat pe plat­forma eJobs, „fabrica (WIP Industries – n. red.) se ex­tinde pe o suprafaţă construită de 6.700 de metri pătraţi, iar domeniul de activitate este de a produce subansamble de mobilier pentru furnizori Ikea“.

    Pe piaţa locală, grupul suedez este prezent din 2013, iar în 2020 a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de lei, în uşoară scădere faţă de anul precedent, conform in­formaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul aceleiaşi companii a fost de 2,6 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi s-a situat la 114.

  • Amenajările interioare, reinventate. Hotelul care apelează la o metodă originală pentru renovarea camerelelor

    Unele hoteluri apelează la artişti pentru picturi şi alte decoraţiuni, altele îi pun să facă toată treaba. Un astfel de hotel este Travelers Hotel din New Orleans, care găzduieşte artişti, dar şi turişti obişnuiţi.

    Artiştii de la Travelers primesc spaţiu de locuit, spaţiu de creaţie şi o sumă de bani lunară făcând în schimb munca pe care ar face-o angajaţii obişnuiţi ai unei unităţi de cazare, printre care oferirea indicaţiilor despre atracţiile turistice din zonă, scrie New York Times. Mai mult, până şi o parte din mobilier este lucrat de artişti. Tot cu artişti s-a rezolvat şi decorarea spaţiului, aceştia primind buget pentru a-şi decora locuinţele temporare puse la dispoziţie, dar contribuind şi la înfrumuseţarea hotelului. Chiar dacă şi lucrează pentru gazdele lor, aceştia au timp suficient pentru creaţie, la Travelers venind pictori, sculptori, scriitori şi nu numai.

    Hotelul poate întreţine până la patru artişti deodată prin programul său de reşedinţă, primindu-i pe toţi cei interesaţi. Pe viitor însă, artiştii care vor dori să vină la Travelers vor trebui să treacă printr-un proces de selecţie care presupune înscrierea online, urmată de o serie de interviuri.

    Hotelul din New Orleans care pune artiştii la treabă este al doilea de acest fel deschis de proprietarii săi după Travelers Clarksdale (Mississippi), iar sursa de inspiraţie a constituit-o o pensiune din New York, 3B, care s-a închis însă în 2016 după ce clădirea în care funcţiona şi-a schimbat proprietarul.

  • Cum să transformi într-o afacere un lucru pe care pe vremuri îl făceau mai ales bunicile şi să îl vinzi online pe Instagram

    Dana Barascu şi Gabriela Moise au avut, ca mulţi dintre noi, mai mult timp în pandemie pentru pasiuni insuficient exploatate în trecut. Spre deosebire de mulţi antreprenori, în cazul lor nu ideea a fost înainte de business, ci mai degrabă spiritul antreprenorial a precedat ideea de afacere. Au căutat pe Pinterest tot felul de idei care să le inspire, până când au găsit-o pe cea câştigătoare: obiectele decorative din macrame. Şi atunci a luat naştere DaGa Macrame.

    Cele două tinere s-au cunoscut în urmă cu trei ani, când au început să lucreze împreună la o instituţie financiară nebancară. Au avut însă, mereu o aplecare spre ideile decorative şi au decis s-o valorifice în comun. „Am început cu o investiţie minimă, de aproximativ 1.000 de lei, pentru că am început să facem aceste decoraţiuni pentru noi şi pentru prieteni. Am vrut mai întâi să vedem dacă le putem realiza şi dacă într-adevăr produsele vor fi plăcute de cei din jurul nostru. Abia când am primit aprecieri, iar noi am fost mulţumite de rezultatele pe care le-am obţinut, am luat decizia să facem o mică afacere din asta”, povestesc Dana şi Gabriela.

    În micul lor atelier din Bucureşti, ele lucrează la decoraţiunile din macrame de obicei seara, când termină programul de la job. Vând pe Instagram deocamdată, dar lucrează la un site care va fi gata în curând, astfel încât, spun ele, totul va fi mai uşor atât pentru ele, cât şi pentru clienţi. „Nu avem un singur produs în portofoliu. Asta ne-am dorit de la început, să putem face orice. Şi ne-am mai dorit ca oricine intră pe pagina noastră să aibă măcar un produs care să fie pe gustul lui. Realizăm de la mărturii – cel mai mic obiect din macrame – până la paravane din macrame şi corturi.” Iar asta nu e tot, pentru că Dana Barascu şi Gabriela Moise vor să introducă noi produse în portofoliu.


    Preţurile produselor DaGa Macrame diferă în funcţie de produs, astfel că există obiecte care nu depăşesc 100 de lei, dar şi unele care costă peste 1.000 de lei.


    „Anul acesta, dacă pandemia ne lasă, avem în plan să începem un nou proiect cu rochii din macrame, special pentru plajă, festival sau diferite evenimente. Ne dorim să lucrăm mai mult şi în ceea ce priveşte partea de evenimente, vrem ca cei care iubesc stilul boho să se poată bucura de un cadru inedit la evenimentele lor. Avem în proiect şi câteva tipuri de mărturii care se adresează publicului larg.”

    Anul 2021 a început bine pentru DaGa Macrame, astfel că cele două tinere nu au avut nicio săptămână fără câteva comenzi, iar în februarie au realizat 62 de decoraţiuni pentru un spaţiu de birouri din Bucureşti. „Ne-am dorit mereu ca produsele noastre să ajungă în vizorul tuturor şi să aducem acest tip de decoraţiuni în casele românilor. Noi ne bucurăm când vedem că tot mai multe persoane sunt interesate, aşa că am realizat atât produse mici, care se potrivesc oriunde, cât şi obiecte mari, care pot fi folosite ca decor la evenimente.”

    Dana şi Gabriela vor, de asemenea, să colaboreze cu cât mai mulţi designeri de interior, pentru a avea acces la un public şi mai larg. Preţurile produselor DaGa Macrame diferă în funcţie de produs, astfel că există obiecte care nu depăşesc 100 de lei, dar şi unele care costă peste 1.000 de lei. „Noi spunem că anul 2020, pentru noi, a fost rampa de pornire, ne-am dezvoltat şi ne-am format. A fost un an dificil şi, cel mai probabil, fără pandemie, lucrurile ar fi stat mult mai bine, atât pentru noi, cât şi pentru alte firme micuţe, cum este a noastră.” Cu optimism însă, Dana Barascu şi Gabriela Moise merg înainte cu idei noi de a pune macrameul în lumină.

    Dana Barascu şi Gabriela Moise, fondatoare DaGa Macrame:„Nu avem un singur produs în portofoliu. Asta ne-am dorit de la început, să putem face orice. Şi ne-am mai dorit ca oricine intră pe pagina noastră să aibă măcar un produs care să fie pe gustul lui. Realizăm de la mărturii – cel mai mic obiect din macrame – până la paravane din macrame şi corturi.”



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Dichis Events – firmă de evenimente (Bucureşti)

    Fondator: Paul Marinescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 1 milion de lei (208.000 de euro)

    Prezenţă: naţională, Grecia


    Lavandă din Dumbravă – brand de produse cu lavandă (jud. Mureş)

    Fondatoare: Ana Maria German

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    ABA Masters – cursuri de terapie pentru copiii cu tulburări de dezvoltare (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Dumitrescu

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000 de lei (62.500 de euro)

    Prezenţă: online


    Verlinne – brand de modă sustenabilă (Alba Iulia)

    Fondatoare: Andreea Trandafir

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 131.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Giumbo – cofetărie (Constanţa)

    Fondator: Dan Revici

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: Constanţa


     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Simbol de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei

    Simbol  de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei, tapiseriile cât tot peretele revin în atenţia publicului într-o interpretare modernă, scrie New York Times.

    Astfel, producătorul de textile decorative Maharam, în colaborare cu studioul de design 2X4 a lansat o serie de tapiserii care, de la distanţă, seamănă cu cele expuse astăzi în muzee, dar de aproape sunt, de fapt, colaje de imagini ale unor tapiserii din secolele XIV-XVI pe un suport special care permite aplicarea pe perete.

  • Primăvara în mobilă şi decoraţiuni

    Primăvara nu e departe, dar cei care nu mai au răbdare se pot bucura de ea înfrumuseţându-şi casa cu piese de mobilier şi decoraţiuni florale, scrie Financial Times.

    Printre acestea se numără fotoliile cu flori din gama Tanya Petit Accent create de compania americană Anthropologie, pături, abajururi de lămpi sau pernuţe cu aplicaţii şi broderii florale create de artista Lora Avedian.

    Un alt produs primăvăratic este covorul-grădină creat de artista italiană de origine irlandeză Nuala Goodman din smocuri şi ciucuri de lână colorată care dau impresia de tridimensionalitate. Gândit să fie atârnat pe perete, covorul lucrat manual în Nepal se poate achiziţiona contra sumei de circa 8.000 de euro.