BusinessMagazin

Tag: decontare

  • ATENŢIE! Angajatorul trebuie să plătească salariatului care lucrează de acasă o parte din chirie şi din utilităţi

    Companiile ale căror angajaţi lucrează de acasă ar trebui să le deconteze salariaţiilor lor o parte din chirie şi din utilităţile care acum sunt mai mari, crede Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, managing partner în cadrul casei de avocatură Costel Gîlcă Lawyers.

    „În opinia mea, angajatorul trebuie să plătească angajatului care lucrează de acasă o parte din chirie, o parte din facturile la utilităţi, pentru că în contractul individual de muncă se spune foarte clar că angajatul pune la dispoziţie doar capacitatea de muncă. În acest moment, am pe rolul Tribunalului Bucureşti un dosar în care un angajat cere suportarea cheltuielilor de întreţinere, precum şi a ratei la bancă“, a spus Costel Gîlcă în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Anul 2020 aduce o modificare fundamentală a relaţiilor de muncă pe termen lung şi foarte lung, crede el.

    „Tot ceea ce ştiam noi înainte de anul 2020 din perspectiva relaţiilor de muncă strict industriale se modifică în mod fundamental, o modificare care nu este doar pentru anul 2020, ci o schimbare de paradigmă pe termen foarte lung. Schimbarea de paradigmă în relaţiile de muncă nu a dat-o neapărat COVID-ul, ci tehnologia informaţiilor în primul rând şi apoi inteligenţa artificială.“

    Avocatul specializat în dreptul muncii este de părere că în această perioadă de pandemie asistăm la o întoarcere a relaţiilor de muncă la cele de dinainte de perioada industriali­zării.

    „Înainte de perioada industria­lizării, munca de acasă era regula. În relaţiile de muncă, faptul că muncim de acasă nu este nimic nou. Pandemia nu a făcut altceva decât să arate că avem suficient de multe instrumente astfel încât nu are sens să prestezi activitatea din birou. Întrebarea este dacă legislaţia muncii din România este pregătită pentru relaţiile de muncă din secolul XXI în care sunt două mari provocări, respectiv inteligenţa artificială şi tehnologia informaţiilor. Vor afecta aceste două elemente fundamental relaţiile de muncă, va trebui regândit Codul muncii?“, se întreabă Gîlcă.

    Codul muncii din România nu este adaptat secolului XXI, rămâne unul vechi, ce necesită modificări pentru a se adapta schimbărilor din piaţa muncii din această perioadă.

    „În centrul legislaţiei muncii ce va trebui adaptată rămâne tot interesul şi protecţia individului uman pentru că nici acasă nu poţi să munceşti 24 de ore din 24 pentru un angajator care doreşte doar profit. Astfel, este nevoie să  adaptăm legislaţia la noile pro­vocări. Noile tehnologii vor duce la creşterea locurilor de muncă, însă acestea vor fi diferite faţă de ce am văzut noi până acum.  Inteligenţa artificială va face foarte multe, însă ea va fi supravegheată de individul uman“, explică Costel Gîlcă.
    Avocatul crede că menţinerea programului de opt ore în Codul muncii este fundamental.

    „Pe lângă faptul că avem o prevedere în Codul muncii în acest sens şi pe viitor va trebui ca aceasta să existe pentru a se evita suprasolicitarea psihică a salariaţilor. Acest program de opt ore a apărut pentru protecţia individului şi a întregii societăţi.“
    O altă schimbare adusă de pande­mie este posibilitatea angajaţilor de a lucra de oriunde din lume, spune el.

    „A doua schimbare este posibili­tatea de a lucra de oriunde din lume, iar oamenii vor descoperi că decât să lucreze dintr-un oraş aglomerat, poluat, pot merge să lucreze din vârf de munte, de la ţară sau din ţări exotice. Cred că mulţi salariaţi se vor reorienta şi că şi configuraţia oraşelor va fi schimbată.“

  • Încă un proiect de lege pentru sistemul privat de sănătate: Furnizorii privaţi ar putea să acceseze fără restricţii legislative programele naţionale de sănătate, o piaţă de 250 milioane de euro doar în Bucureşti

    Un proiect aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii prevede că şi furnizorii privaţi pot să acceseze programele naţionale de sănătate, decontate integral de stat, după ce până acum pacienţii ajungeau în privat doar dacă spitalele publice nu le puteau acorda asistenţa medicală. Acest lucru a creat dezbateri aprinse, în contextul în care operatorii privaţi pot să ceară bani în plus pacienţilor pentru servicii suplimentare.

    Este al doilea proiect care schimbă organizarea sistemelor public şi privat din sănătate după ce anul trecut, în 2019, guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind contribuţia personală prin care pacienţii care merg în privat pot plăti diferenţa dintre suma decontată de stat spitalului privat şi tariful intervenţiei în privat.

    Victor Costache, ministrul sănătăţii, a organizat ieri o conferinţă de presă la care a abordat subiectul privatizării programelor de sănătate, spunând că va regândi programele, însă nu a precizat soluţii clare pentru ca pacienţii să nu plătească în plus pentru servicii suplimentare la privat.

    De altfel, întrebat dacă faptul că vine din sistemul privat, de la spitalul MedLife din Sibiu, poate fi conflict de interese, având în vedere ordonanţele pentru furnizorii privaţi, ministrul Costache a spus că este conferenţiar la universitatea din Sibiu, iar „sistemul public şi cel privat coexistă“.

    „Spitalele private sunt incluse în programele naţionale curative din 2014, sunt programe mai noi, decontul pe pacient este realist şi sunt programe care rulează de peste 10 ani în care decontul nu acoperă decât un sfert din intervenţie. Restul era acoperit de pacient prin coplată. Din aprilie cu noul contract-cadru regândim programele de sănătate. Sunt situaţii anormale şi trebuie rezolvate, intervenţiile trebuie decontate la costurile reale. Costul real este calculat de specialiştii CNAS. Se lucrează împreună cu comisiile de specialitate pentru costurile reale“, a spus Victor Costache.

    Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (CNAS).

    Urgenţa în cazul programelor naţionale este că la 31 martie se încheie con­tractul-cadru cu furnizorii de servicii publici şi privaţi, iar pentru a pune în apli­care această schimbare, proiectul ar trebui să treacă până la finalul lui martie.

    Un calcul pentru Bucureşti al de­con­tărilor programelor naţionale arată că totalul decontării a fost de 250 mil. euro (1,2 mld. lei), din care 86 mil. euro a fost decontarea pentru furni­zorii privaţi de sănătate (circa 412 mil. lei).

    Cei mai mulţi bani ajung în oraşele mari, acolo unde sistemul spitalicesc public şi privat este mai bine dezvoltat decât în alte zone.

    De asemenea, situaţia decontărilor pentru programele naţionale mai arată că furnizorii privaţi accesează programele unde se acordă cei mai mulţi bani de la Casa Naţională de Asigurări, cum ar fi programele de oncologie, dializă, cardiologie.

    Ce se schimbă la lege?

    În prezent, legea sănătăţii prevede că implementarea programelor naţio­nale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate, iar acestea sunt instituţiile publice, furni­zo­rii publici de servicii medicale şi furni­zorii privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacitatea furnizorilor pu­blici. Schim­barea propusă de Ministerul Sănătăţii este că se scoate din lege sintagma „pentru serviciile me­dicale care exce­dează capacităţii furnizorilor publici“.

     

    Legătură cu coplata la privat

    Proiectul de lege privind accesarea programelor naţionale şi de către spitalele private în mod legal vine după ce în 2019 a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă pentru a scoate din ilegalitate coplata la privat. Astfel, o operaţie de apendicită cu bilet de trimitere într-un spital privat din Bucureşti ajunge până la 6.800 de lei, sumă ce include decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate de circa 2.000 de lei, iar restul sunt costuri supli­mentare de la pacient pentru investigaţii preoperatorii şi spitalizare, potrivit unui calcul realizat de ZF.

    Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apendicită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

    Întrebarea este care e costul real al unei investigaţii şi de ce nu ar dori şi spitalele publice să ceară bani supli­mentări pacienţilor.

  • Boloş: Autostrada Braşov-Comarnic poate fi decontantă din fonduri europene

    Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat că Autostrada Braşov-Comarnic, a cărei valoare va ajunge la un miliard de euro, va putea fi decontată din fonduri europene dacă se vor respecta procedurile de achiziţie publică şi implementare.

    „Din 1968, de 52 de ani se discută despre realizarea acestui tronson autostradă care are 58 de kilometri şi o valoare de aproximativ un miliard de euro. Discuţia despre aceste parteneriate public-private sunt o poveste fără sfârşit. Comarnic-Braşov pentru orice studiază reţelele de transport trans-european este vede foarte uşor că este parte din reţeaua TNT Comprehensive. Din acest punct de vedere, ca şi eligibilitate nu este o problemă pe fonduri europene. Dar chiar dacă ea până la urmă se va realiza din sursele bugetului de stat, nu are foarte mare relevanţă sursa de finanţare, noi, ulterior, dacă respectăm regulile Uniunii Europene în ceea ce priveşte eligibilitatea, putem să o decontăm ulterior s-o decontăm ulterior din fonduri eruopene, atâta timp cât respectăm procedura de achiziţie publică şi procedura de implementare a proiectului”, a spus ministrul, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

    Acesta a mai punctat că succesul avansării proiectelor de infrastructură îl reprezintă stabilitatea politică şi decizională, dar şi realizarea corectă a documentaţiei.

    „Eu cred că urgent aceste documentaţii tehnico-economice care trebuie actualizate, fiindcă discutăm chiar din 1968 despre acest tronson de autostradă, trebuie actualizate aceste documentaţii, şi ieşit din zona aceasta de instabilitate decizională, pentru că secretul altor state, care au proiecte mult mai avansate de infrastructură decât noi, acesta a fost: şi-au făcut documentaţiile tehnico-economice şi au avut stabilitate atât în zona politicului, cât şi în zona de specialişti care au implementat aceste proiecte”, a explicat Marcel Boloş.

  • Peste 300.000 de români au plătit 90 lei în plus la poliţa RCA pentru clauza de decontare directă care le permite repararea maşinii pe propria asigurare

    Achiziţia poliţei RCA cu decontare directă le permite şoferilor păgubiţi să solicite plata despăgubirii propriului asigurător RCA şi nu asigurătorului şoferului care a provocat dauna. 
     
    Asigu­rătorul care a plătit dauna îşi recu­perează apoi prejudiciul de la asigu­rătorul RCA al şoferului vinovat. Decontarea directă este permisă din iulie 2017, fiind prevăzută în noua lege a RCA. La finalul lui 2018 un număr de 235.605 clauze de decontare directă mai erau în vigoare.
     
    Numărul persoanelor care au achiziţionat clauza de decontare directă este foarte mic raportat la numărul total de persoane care încheie anual poliţa RCA. În 2018 asigurătorii au emis 5,8 milioane de poliţe RCA, iar dintre acestea doar 5% aveau inclus serviciul de decon­tare directă.
     

  • Ce investigaţii îşi pot deconta pacienţii unei reţele de clinici private româneşti prin CASMB

    Astfel, în cadrul Departamentului de Medicină Nucleară al Centrului Oncologic Sanador se pot efectua următoarele tipuri de scintigrafii decontate prin CASMB: scintigrafie osoasă localizată/completă, scintigrafie tiroidiană, scintigrafie paratiroidiană şi scintigrafie renală.

    Scintigrafia reprezintă un examen non-invaziv de medicină nucleară, cu ajutorul căruia se pot diagnostica şi evalua, încă din primele stadii, afecţiuni grave, precum cele din sfera oncologică, endocrinologică, neurologică, dar nu numai. Investigaţia permite obţinerea unui diagnostic de precizie, informaţiile fiind mult mai complexe, morfologice şi de metabolism, uneori nedetectabile la alte examene imagistice, explică reprezentanţii Sanador.

    Departamentului de Medicina Nucleară al Centrului Oncologic Sanador funcţionează după recomandările şi ghidul procedurilor Societăţii Europene de Medicină Nucleară.

    Centrul Oncologic Sanador asigură pacienţilor o gamă de servicii de diagnostic, tratament al cancerului şi urmărire post-terapeutică, pornind de la ambulator integrat, spitalizare de zi şi continuă, oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, medicină nucleară, SPECT CT şi terapie izotopică, împreună cu cele mai performante echipamente şi tehnologii medicale, aplicate de medici cu o bogată experienţă în domeniu. Integrat Spitalului Clinic Sanador, noul centru oncologic dispune astfel de bloc operator la standarde internaţionale, anestezie şi terapie intensivă, compartiment de primiri urgenţe (24/24H) cu 18 linii de gardă şi flotă proprie de ambulanţe.

     

  • Cât costă să-ţi repari maşina pe propriul RCA

    Decontarea directă este permisă din iulie 2017, fiind prevăzută în noua lege RCA. Achiziţia unei poliţe cu decontare directă le permite şoferilor păgubiţi să solicite plata despăgubirii propriului asigurător RCA şi nu asigurătorului şoferului care a provocat dauna. Asigurătorul care a plătit dauna îşi recuperează apoi prejudiciul de la asigurătorul RCA al şoferului vinovat.

    În baza acestor clauze companiile de asigurări au plătit despăgubiri de circa 8,2 mil. lei pentru circa 1.500 de dosare de daune, ceea ce înseamnă că dauna medie s-a situat la circa 5.481 de lei. Pe lângă daunele deja plătite, asigurătorii au mai pus deoparte 4,4 milioane de lei în contul unui număr de 756 de dosare de daună avizate.
     
    În prezent nu mai sunt probleme cu recuperarea regreselor, despăgubirile ce trebuie recuperate de asigurătorii care au emis clauza de decontare directă pe RCA sau poliţa Casco de la asigurătorii şoferilor vinovaţi. În trecut, recuperarea acestor regrese era dificilă şi avea un impact puternic negativ asupra fluxului de numerar şi lichidităţii companiilor. Tocmai din cauza experienţei din trecut cu recuperarea regreselor asigurătorii erau reticenţi în acceptarea propunerii legislativului de a introduce decontarea directă. În final, decontarea directă a rămas opţională pentru clienţi, însă asigurătorii sunt obligaţi să o oferteze.
     

  • Este oficial: Primăria Capitalei va deconta combustibilul pentru cei care folosesc în comun o singură maşină

    În şedinţa din luna octombrie, proiectul a fost respins la limită, la diferenţă de un vot, însă, la şedinţa de joi a fost aprobat, cu ajutorul voturilor consilierilor Partidului Mişcarea Populară.
     
    Potrivit proiectului de hotărâre aprobat în şedinţa de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), Primăria Capitalei va deconta combustibilul folosit de cetăţeni până la valoarea de 500 de lei lunar, dacă mai multe persoane folosesc în comun un autoturism proprietate personală pentru deplasarea în aceeaşi direcţie, către Bucureşti.
     
    Măsura este propusă pentru decongestionarea traficului din oraş.
     

  • Reactia lui Marian Godina dupa ce Politia Rutiera a confiscat numerele anti-PSD

    “Dacă aş fi poliţist de frontieră sau rutier şi aş fi controlat celebra maşină în trafic, anterior întocmirii dosarului penal de către alţi colegi, nu m-aş simţi prea confortabil acum şi m-aş aştepta la vreo citaţie. Pentru că ori colegii mei greşesc acum, ori eu am greşit când l-am lăsat pe şofer să plece. Cert e că, din păcate, urmările acestui “război” prostesc vor fi acum decontate de Poliţia Rutieră”, scrie Marian Godină, pe Facebook.

    Brigada Rutieră transmite că a fost întocmit dosar penal pe numele lui Răzvan Ştefănescu, românul care conduce maşina M…E PSD, pe motiv că automobilul nu are drept de circulaţie în ţară cu acele plăcuţe, iar Biroul Interpol Stockholm a anunţat că numerele sunt valabile doar pe teritoriul Suediei.

    Pe de altă parte, românul, care a rămas luni fără permis şi plăcuţe, susţine că a mai fost oprit de patru ori de Poliţie, dar a fost lăsat să plece fără probleme. Omul cataloghează gestul ca fiind hărţuire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reactia lui Marian Godina dupa ce Politia Rutiera a confiscat numerele anti-PSD

    “Dacă aş fi poliţist de frontieră sau rutier şi aş fi controlat celebra maşină în trafic, anterior întocmirii dosarului penal de către alţi colegi, nu m-aş simţi prea confortabil acum şi m-aş aştepta la vreo citaţie. Pentru că ori colegii mei greşesc acum, ori eu am greşit când l-am lăsat pe şofer să plece. Cert e că, din păcate, urmările acestui “război” prostesc vor fi acum decontate de Poliţia Rutieră”, scrie Marian Godină, pe Facebook.

    Brigada Rutieră transmite că a fost întocmit dosar penal pe numele lui Răzvan Ştefănescu, românul care conduce maşina M…E PSD, pe motiv că automobilul nu are drept de circulaţie în ţară cu acele plăcuţe, iar Biroul Interpol Stockholm a anunţat că numerele sunt valabile doar pe teritoriul Suediei.

    Pe de altă parte, românul, care a rămas luni fără permis şi plăcuţe, susţine că a mai fost oprit de patru ori de Poliţie, dar a fost lăsat să plece fără probleme. Omul cataloghează gestul ca fiind hărţuire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii de familie protestează: De astăzi, nu se mai dau trimiteri şi reţete compensate

    Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că nu consideră „etic şi normal” ca medicii de familie care protestează faţă de birocraţia din sistemul de sănătate să folosească pacienţii în negocieri, precizând că „există loc de mai bine la finanţare”.

    „90% din medicii de familie din Bucureşti au semnat actul adiţional la contractul cadru pentru următoarele trei luni. Noi am avut întâlniri săptămâna trecută – am participat şi eu la prima parte a întâlnirii şedinţă de guvern. Am identificat soluţiile la problemele pe care le mai aveau domniile lor în ceea ce priveşte debirocratizarea. Dar aşa cum se întâmplă de obicei, noi cum începem să discutăm despre debirocratizare şi despre accesul pacientului, ajungem la bani. Cu toate ca am suplimentat bugetul pentru medicina primară, domniile lor sunt nemulţumiţi. Eu sunt convins că exista loc de mai bine la finanţare, dar nu consider că este etic şi nici normal să ne folosim de pacienţi în negocieri”, a explicat Bodog.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro