Tag: daune morale

  • Preşedintele CNA le cere celor 6 membri CNA pe care i-a dat în judecată daune morale de 12.000 lei

    Dosarul prin care Laura Georgescu, preşedintele CNA, i-a chemat în judecată pe şase dintre actualii săi colegi – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, dar şi instituţia CNA a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti pe 9 martie, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

    Obiectul procesului este anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată. Nu a fost stabilită încă o dată în acest proces.

    În plus, în acest proces, Laura Georgescu solicită instanţei “obligarea pârâţilor la plata de daune morale în cuantum de 12.000 de lei”. De asemenea, Georgescu cere instanţei “obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”.

    Informaţia privind dosarul depus în instanţă de Laura Georgescu a fost făcută publică de Narcisa Iorga, pe blogul personal, Despre audiovizual. Iorga a fost membru al CNA până în octombrie 2014, când i-a expirat mandatul.

    În documentele depuse la Curtea de Apel Bucureşti, Laura Georgescu spune că, prin punerea în aplicare a noului ROF, din luna septembrie 2014 şi până în prezent, ea nu şi-a mai putut exercita funcţia pentru care a fost învestită de Parlamentul României. “(…) 90 la sută din personalul aparatului tehnic şi de specialitate al CNA nemaifiindu-mi în directa subordonare ierarhică, fapt care a condus la insubordonare şi la imposibilitatea exercitării de către mine a actului de conducere, ceea ce s-a repercutat negativ asupra stării mele psihice şi asupra situaţiei mele sociale, inclusiv în plan familial şi profesional, prin atingerile aduse onoarei şi demnităţii mele”, spune Laura Georgescu în respectivele documente.

    “De aceea, consider că aplicarea acestui ROF a avut ca rezultat un haos total instituţional şi un blocaj fără ieşire şi că prin aplicarea acestuia mi s-au cauzat grave prejudicii aduse onoarei, cinstei, demnităţii, prestigiului şi reputaţiei mele, prejudiciile produse prin insulte, calomnii, defăimări, aprecieri nefavorabile, inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea mea profesională”, mai spune Laura Georgescu, potrivit documentelor publicate de Narcisa Iorga.

    De cealaltă parte, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a declarat, marţi, pentru presa prezentă la şedinţa Consiliului că prin cererea adresată instanţei şi-a exercitat dreptul constituţional de a solicita anularea unui act administrativ.

    “E dreptul oricărui cetăţean. El vine ca urmare a unor diligenţe de şase luni în care nu am reuşit să îi conving pe cei şase colegi că se încalcă nu o lege, nu două, peste cinci legi în acest moment cu ROF-ul care este votat din 11 septembrie 2014. Ceea ce mă sperie şi mă îngrijorează este că nu au înţeles nici măcar mesajul deputaţilor şi mă refer la domnul deputat Marton Arpad, care a spus clar (în timpul unei şedinţe a Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor din 24 martie, n.r.) că se încalcă legile acestei ţări prin ROF şi a dat exemple de trei articole din ROF. Deci cred că nu mai vorbim de o neînţelegere a legilor, ci de cu totul şi cu totul altceva”, a spus Laura Georgescu.

    Ea a precizat că principalii vizaţi în acest proces sunt şase membri ai CNA – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, pentru că au aprobat respectivul ROF fără a solicita şi fără a avea un punct de vedere al Serviciului Juridic şi Reglementări din CNA. Potrivit lui Georgescu, acesta este motivul pentru care instituţia CNA a fost chemată ca parte în acest proces.

    “Instituţia este enumerată exclusiv la nivelul Serviciului Juridic şi Reglementări, întrucât punctul de vedere al acestui serviciu, care este vital pentru orice document într-o instituţie publică, a lipsit. Când a trebuit să semnez decizia de aplicare a acestui ROF, în 16 septembrie, am întrebat şeful Juridicului. Mi-a spus că nu a dat niciodată viză pe ROF, nu i s-a cerut. El a dat viză pe decizia de punere în aplicare (a ROF, n.r.). Ca atare, este extrem de important ca şeful Serviciului Juridic să aibă un punct de vedere. Acesta e motivul pentru care este enumerată şi instituţia (în proces, n.r.). Imediat după ordonatorul principal de credite (în cazul de faţă Laura Georgescu, n.r.), este Juridicul, în orice instituţie. El asigură legalitatea oricărui document emis de Consiliu (…) Pentru mine, CNA este important să fie reprezentat de şeful Juridicului, care să spună că nu i s-a cerut punct de vedere. Stăm de şapte luni cu un ROF ilegal, în condiţiile în care noi suntem plătiţi din bani publici să aplicăm legi, şi nu cerem punctul de vedere al Juridicului”, a spus Laura Georgescu.

    În ceea ce priveşte daunele morale solicitate prin acest proces, câte 2.000 de lei de la cei şase membri chemaţi în instanţă, Laura Georgescu a spus: “Vă reamintesc că blocajul din iulie era generat de grupul PDL, care nu participa la şedinţe dintr-o scenetă, pe care tot instanţa va dovedi că mi-a fost contrafăcută pe o altă speţă, şi, atâta vreme cât de atunci au existat nenumărate acte de colegialitate ale celor şase membri, îmi rezerv dreptul să cer daune morale dânşilor şi cheltuieli de judecată tot dânşilor”.

    Laura Georgescu a mai spus că, în iulie şi august 2014, trei dintre colegii săi – Narcisa Iorga (care nu mai este în prezent membru al CNA, n.r.), Florin Gabrea şi Valentin Jucan (care au fost numiţi în Consiliu de Parlament, cu susţinerea fostului preşedinte Traian Băsescu, respectiv a PDL, n.r.) – boicotau CNA, încercând să o determine pe Georgescu să renunţe “la ceea ce face cu respectarea legii”.

    Totodată, Laura Georgescu a subliniat că cei şase membri CNA Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda sunt daţi în judecată în acest proces, nefiind vizată direct instituţia CNA. “Membrii sunt daţi în judecată, nu instituţia a modificat ROF”, a spus Laura Georgescu.

    Întrebată la cine s-a referit atunci când a cerut Curţii de Apel Bucureşti “obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”, Laura Georgescu a spus că instanţa va decide acest lucru. “Instanţa îşi va spune cuvântul, instanţa va hotărî ce se întâmplă mai departe. Există varianta să pierd eu, e la fel de posibil, e la fel de corect”, a spus Laura Georgescu, precizând totodată că toate comentariile care sunt făcute până la prima înfăţişare în acest proces “sunt nule şi neavenite”.

    În şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, opt membri ai Consiliului (Viorel Buda, care la momentul respectiv era vicepreşedintele CNA, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea) au votat o decizie care modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Prin acea decizie, care a fost adoptată în absenţa Laurei Georgescu şi împotriva căreia a votat doar membrul CNA Christian Mititelu, atribuţiile lui Georgescu la conducerea CNA au fost reduse. De altfel, în acea şedinţă a Consiliului, membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”.

    Una dintre modificările aduse prin respectiva decizie a CNA a fost aceea că toate direcţiile instituţiei, mai puţin cea de audit, au trecut în subordinea întregului Consiliul şi nu a preşedintelui, ca până la momentul respectiv.

    Potrivit unor alte prevederi ale ROF-ului adoptate la momentul respectiv, şedinţele publice ale CNA sunt conduse de atunci de fiecare membru al Consiliului, în ordine alfabetică, nu doar de preşedintele Laura Georgescu.

    Pe de altă parte, Christian Mititelu – singurul membru al CNA care, în şedinţa din 11 septembrie 2014, a votat împotriva modificării ROF-ului – a declarat pe 13 martie, pentru MEDIAFAX, că modul în care a fost modificat atunci acest document a condus la o situaţie aberantă în CNA. “Nicio instituţie nu poate funcţiona dacă ordonatorul de credit (Laura Georgescu, n.r.) nu are nicio putere asupra angajaţilor instituţiei. Este absolut aberant. Este o chestie care nu stă în picioare. Prin organigrama care s-a votat atunci a fost plasat Consiliul peste preşedinte şi vicepreşedinte. Deci preşedintele era subordonat Consiliului şi nu avea în parohia sa decât auditul, şoferii şi secretariatul. E chiar aberant”, a spus Christian Mititelu, al cărui mandat de membru al CNA s-a încheiat în prima parte a lunii noiembrie 2014.

    Deşi această variantă a ROF a fost adoptată în şedinţa CNA din 11 septembrie 2014, la care Laura Georgescu nu a fost prezentă, aceasta a semnat ulterior, respectiv pe 16 septembrie 2014, acest document.

    În aceeaşi şedinţă din 16 septembrie 2014, Viorel Vasile Buda, care era vicepreşedinte al CNA, a anunţat că demisionează din această funcţie şi că va continua să îşi desfăşoare activitatea ca membru.

    Înainte de acest anunţ, şedinţele CNA fuseseră conduse în general de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA.

    Decizia de modificare a ROF al CNA a venit în urma audierii unor membri ai CNA, pe 27 august 2014, în Comisia de Cultură a Senatului. Audierea a avut loc din cauza neînţelegerilor dintre membrii Consiliului, care cereau demisia Laurei Georgescu pe fondul apariţiei în media a unor înregistrări în care aceasta ar fi folosit un limbaj injurios.

    Mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea în CNA au expirat în octombrie 2014, în timp ce Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu sunt şi în prezent membri ai Consiliului, alături de Laura Georgescu.

    Faptul că mandatele Narcisei Iorga şi Cristinei Trepcea au expirat în octombrie 2014 ar putea fi motivul pentru care acestea nu au fost chemate în instanţă în acest proces.

  • ASF vrea să reducă plafonul maxim al despăgubirilor pentru vătămări corporale

    “Avem o discuţie cu jucătorii din piaţă în privinţa plafonului maxim al despăgubirilor pentru vătămări corporale în baza poliţelor RCA, care este un plafon european, dar unul nerealist, nefezabil şi contraporductiv pentru piaţa din România. Nu am stabilit un alt plafon, am avut consultări pe acest subiect. Vom avea o iniţiativa de modificare a acestui plafon. Trebuie să luăm în calcul istoricul daunelor de acest fel. Iniţiativa legislativă nu încalcă prevederile UE, care cred că sunt indicative şi nu obligatorii. De asemenea, statele membre UE au dreptul să-şi adapteze normele la specificul naţional”, a declarat marţi preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu.

    Asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este un contract prin care persoanele prejudiciate în urma unui accident auto produs din vina conducătorului auto asigurat primesc despăgubiri pentru daunele materiale şi/sau vătămările corporale suferite.

    Scopul poliţei este ca persoanele păgubite să primească obligatoriu despăgubiri pentru daunele suferite, independent de situaţia materială a celui care a produs paguba.

    Legislaţia stabileşte un plafon maxim al despăgubirilor de 5 milioane de euro pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial, produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate.

    Creşterea pragului de despăgubire atât în cazul vătămărilor corporale şi deces, dar şi al daunelor materiale, a afectat rezultatele companiilor de asigurări pe segmentul poliţelor RCA, asigurări obligatorii care au fost utilizate deseori de companii pentru a obţine lichidităţi şi cotă de piaţă, ceea ce a dus la o concurenţă acerbă pe partea de tarife.

    Potrivit datelor ASF, volumul despăgubirilor pentru vătămări corporale şi daune morale a crescut puternic în ultimii şase ani, urcând de la 3% în 2008 la circa 25% din totalul plăţilor la sfârşitul lunii martie a acestui an.

    Evoluţia este şi urmarea faptului că România a armonizat din 2012 cu legislaţia europeană limitele de despăgubiri pe care instanţele le pot acorda victimelor accidentelor sau urmaşilor acestora, dacă nu se ajunge la un acord amiabil.

    Daunele materiale provocate de accidente pot fi despăgubite până la 1 milion de euro, iar cele pentru vătămări corporale şi decese (despăgubiri morale) se pot ridica şi la 5 milioane de euro, cu mult peste pragurile anterioare.

    Asigurătorii încearcă de mai mult timp să impună un ghid de despăgubiri care să reprezinte o referinţă pentru instanţele din România.

  • CNADNR, obligată să dea despăgubiri de un milion de euro tinerei care şi-a pierdut mâna în accident

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis acţiunea Elenei Ghegeliu şi a dispus ca CNADNR să îi plătească despăgubiri de un milion de euro.

    Aceeaşi sumă fusese stabilită ca despăgubire şi de către Tribunalul Bucureşti, în aprilie 2013, însă Curtea de Apel Bucureşti a redus suma la 200.000 de euro, printr-o decizie din 27 noiembrie 2013.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la instanţa supremă, care miercuri a dat o decizie irevocabilă, care urmează să fie pusă în aplicare.

    Georgiana Elena Ghegeliu a dat în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov în aprilie 2012, la Tribunalul Bucureşti, după ce şi-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident rutier petrecut în 2006.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Părinţii şi sora Aurei Ion, audiaţi la Parchetul instanţei supreme

     Familia Aurei Ion, studenta la Medicină decedată în ianuarie, în accidentul aviatic din Apuseni, s-a constituit parte civilă în dosar, nestabilind deocamdată suma pe care o va solicita ca daune morale, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorii le-au pus la dispoziţie dosarul şi le-au solicitat să facă precizări referitoare la datele din anchetă, au precizat sursele citate.

    Mariana Ciucă, sora Aurei Ion, a declarat că în cadrul audierii nu a fost nimic nou. “Tot ce s-a prezentat în presă a fost regăsit şi în declaraţii. Nu este nimic nou, a fost doar o confirmare”, a spus aceasta.

    Întrebată dacă sunt şi nume de miniştri care vor fi traşi la răspundere pentru accidentul din Apuseni, sora Aurei Ion a spus că nu au fost oferite detalii, anchetatorii le-au pus doar dosarul la dispoziţie şi vor trebui să lucreze cu avocaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro