Tag: Danone

  • Rocada mică în FMCG

    În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depăşind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creştere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de aşteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieţei de bunuri de larg consum.

    „Albalact este deja lider de piaţă”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanţei de iarnă. Am preluat ca atare informaţia, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informaţia nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact şi Danone şi‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan şi Lactag).

    Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezenţa străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziţii puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunţate încă din iulie de compania de cercetare de piaţă Nielsen şi indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major şi a fost văzut de noi clar în creşterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creşterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât şi unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că reţelele mari au înţeles oportunitatea şi au transmis această reducere către consumator. Şi toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
    Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Pâinea şi produsele de panificaţie au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populaţia a cheltuit pe pâine mai puţin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul din industria de morărit şi panificaţie care reuneşte entităţi de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piaţa de morărit şi panificaţie se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

    Î

  • Danone l-a numit pe Adrian Pascu director general pentru Europa de Sud Est

    Adrian Pascu revine acasă în România după o experienţă de aproape doi ani în Danone Rusia, unde a deţinut poziţia de director de vânzări pentru divizia Moscova. Anterior el a deţinut mai multe poziţii în organizaţia de vânzări a Danone România, contribuind semnificativ la dezvoltarea companiei. Ultima poziţie deţinută a fost cea de director comercial.

    “Mă bucur să revin în România după o valoroasă experienţă internaţională, cunosc foarte bine echipa de aici, avem profesionişti excelenţi, cunosc bine specificul local şi sunt convins că Danone poate continua să contribuie la dezvoltarea dinamică a pieţei şi societăţii româneşti, aşa cum a făcut constant în ultimii 16 ani. Prioritatea mea va fi să întăresc poziţia Danone România ca lider puternic pe segmentul de iaurt şi să asigur dezvoltarea sa sustenabilă şi profitabilă,” a declarat Adrian Pascu.

    Adrian Pascu este absolvent al Facultăţii de Fizică, Universitatea Iaşi, şi deţine un titlu MBA ELITEC de la aceeaşi universitate. Şi-a început cariera în business în companii precum Henkel şi Campofrio şi are peste 10 ani de experienţă în Danone, unde a avansat constant pe diferite poziţii.

    Danone România este lider de piaţă pe segmentul iaurturi. Compania are în portofoliu peste 90 de sortimente, realizate în majoritate în fabrica din Bucureşti, cu lapte proaspăt colectat de la fermierii români. Fabrica Danone din Bucureşti a produs local primele iaurturi în 1999, iar în prezent 1 din 2 iaurturi consumate în România poartă marca Danone.

    Compania Danone România face parte din grupul Danone, prezent în 140 de ţări, deţinând locul 1 în lume în fabricaţia de produse lactate proaspete şi locul 2 în lume în domeniul apelor minerale îmbuteliate şi alimentaţiei pentru bebeluşi. Grupul Danone a înregistrat în 2014 vânzări de peste 20 miliarde euro.

    Danone a facut primul pas pe piaţă în Barcelona încă din 1919, când Isaac Carasso a început să vândă primele iaurturi în farmacii, ca leac pentru infecţiile intestinale, care afectau în special copiii.

  • Albalact ameninţă Danone cu pierderea poziţiei de lider de piaţă. Cum ripostează francezii

    Bună dimineaţa“, „lapte bătut“, „sana“ sunt câteva dintre cuvintele rostite în româneşte de Dieter Schulz în ziua în care compania a anunţat noua sa investiţie, de 10 milioane de lei. Dincolo de valoare, investiţia va avea un corespondent cât se poate de vizibil pe rafturile magazinelor, în cel mult o lună.

    ”Piaţa era aglomerată cu foarte multe produse„, argumentează Dieter Schulz ideea de la care a plecat proiectul care înseamnă, de fapt, schimbarea la faţă a circa jumătate din portofoliul de produse, Danone având în acest moment 50% din piaţa iaurturilor, conform datelor companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Concurenţii companiei se plasează la distanţă mare, numărul doi în acest segment având 14%.

    Danone este astfel liderul detaşat al categoriei, iar cifra de afaceri a fost de 481 milioane de lei în 2013, în scădere cu 5% faţă de 2012; rezultatele financiare pentru anul trecut vor fi comunicate la jumătatea lunii mai. În acest context, este interesant de observat care este poziţia în clasamentul producătorilor de lactate, dat fiind că Al-balact, plasată în 2013 pe locul doi, a anunţat rezultatele pentru anul trecut; cifra de afaceri a producătorului controlat de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns la aproape 475 de milioane de lei în 2014, faţă de 423,1 milioane de lei în 2013, în timp ce profitul net a crescut cu 46%, la 12,3 milioane de lei, conform raportului anual al companiei. În plus, Danone se poziţionează, mai nou, drept ”liderul pieţei de iaurturi„, după ce a raportat ani în şir cea mai mare cifră de afaceri din domeniul lactatelor.

    Dieter Schulz este foarte entuziasmat de noul anunţ şi povesteşte că tehnologia pe care fabrica din Bucureşti o pune acum în funcţiune nu mai este folosită în această regiune a continentului, că a fost inventată în urmă cu trei ani, iar acum mai este folosită doar în Spania şi Franţa. În funcţie de diverşi factori, de pildă categoriile în care sunt plasate produsele, gradul de maturitate al pieţelor şi bugetele de promovare, noul tip de ambalaje s-a tradus, în alte pieţe, în creşteri de vânzări între 5% şi 20%, spune Anca Stroe, director de marketing SEE la Danone. Punerea în practică a noii tehnologii este anevoioasă, în proiect fiind implicate în jur de 50 de persoane din fabrică şi alte 20 de la birouri, în condiţiile în care pe plan local compania are 450 de angajaţi.

    Danone şi-a început activitatea pe plan local în 1999, iar investiţiile totale au ajuns la 340 de milioane de lei. Anul trecut producătorul a investit jumătate de milion de euro pen-tru activităţi de producţie şi alte câteva milioane de euro pentru sistemele informatice.

    Dincolo de aşteptările pe care le are de la creşterile de vânzări pe piaţa locală, Schulz se aşteaptă ca şi exporturile să fie impulsionate. 90% din vânzările de pe piaţa românească sunt produse fabricate local, iar peste hotare merg 12% din producţia fabricii de la Bucureşti, unde de pe liniile de fabricaţie ies zilnic 1 milion de iaurturi. ”Anul trecut, ex-porturile au crescut cu 15%,„ declară Schulz, care conduce afacerea la nivelul întregii regiuni, fiind responsabil de România, Bulgaria, Grecia şi ţările adriatice. Iaurturile produse în Capitală ajung pe pieţe ca Ungaria, Franţa, Polonia, Marea Britanie şi Moldova, iar ponderea vânzărilor de peste hotare ar putea creşte în viitorul apropiat.

    ”Am avut un început de an bun, vedem în piaţă un optimism care cred că se leagă deopotrivă de schimbările din mediul politic dar şi de veştile referitoare la scăderea TVA, care mă aştept să aibă un impact însemnat. Cred că 2015 va fi un an bun pentru România în general„, afirmă Schulz. Pe de altă parte, adaugă tot el, se resimt şi efectele creşterii înregistrate de valute, cum sunt francul elveţian şi dolarul american. În ce priveşte vânzările de iaurturi, con-sumul per capita se plasează la 6-7 kg pe an, de două ori mai puţin decât alte ţări din regiune, ca Ungaria sau Polonia, şi la distanţă însemnată de pieţe ca Franţa sau Germania, unde media anuală de consum se află la 27-30 de kg pe an.

    ”Iaurtul nu a avut o tradiţie de consum în România. În urmă cu 16 ani consumul era mult mai redus. În plus, este şi o problemă de acces a consumatorilor la acest tip de produs, iar faptul că TVA-ul va scădea de la 1 iunie ar putea să facă această categorie mai accesibilă pentru o plajă mai largă de consumatori„, este de părere reprezentantul Danone, care are în portofoliu circa 90 de produse, majoritatea produse local. Preferinţele consumatorilor se îndreaptă în prin-cipal către iaurtul simplu, care deţine jumătate din piaţă, urmat de cel cu fructe (27%), pentru copii (5%, în creştere cu 28% în 2014 faţă de 2013, conform Nielsen) şi segmentul numit ”sănătate activă„ (17%), în care este inclus, de pildă, Activia.

  • Directorul comercial al Danone conduce o echipă de 100 de oameni angajaţi în activităţi de vânzări

    “Personal, eu nu m-am simţit vreodată frustrată de lipsa de putere sau de bariere care mi-ar fi putut stânjeni dezvol-tarea. Aş putea spune chiar că bărbaţii care mi-au fost şefi de-a lungul carierei m-au ajutat mult, au văzut în mine potenţialul şi m-au împins să fac mai rapid unii paşi – fără ei probabil mi-ar fi luat mult mai mult timp ca să ajung, profe-sional, în acelaşi loc“, spune Roxana Tisăianu.

    Ea completează că în privinţa conducătorilor, femei sau bărbaţi, este vorba de stiluri manageriale diferite, fiecare cu plusurile şi minusurile sale: „Despre femei se spune de obicei că sunt mai determinate, minuţioase şi au un spirit matern; despre bărbaţi se spune că sunt mai curajoşi, mai pragmatici şi cer o viziune, o direcţie clară. Vorbim în general, evident există exemple care ies din tipar de ambele părţi. Cred însă că mai importante decât diferenţele sunt completările, situaţiile în care cele două părţi se echilibrează şi se potenţează reciproc: când ai şi viziune, şi curaj, dar şi conştiinciozitate şi empatie“.

    Roxana Tisăianu coordonează de aproximativ un an activităţile comerciale ale Danone pentru România, Moldova şi ţările adriatice, revenind în ţară după o experienţă internaţională la sediul central al companiei franceze. Coordonează o echipă de peste 100 de oameni angajaţi în activităţi de vânzări, la care se adaugă distribuitori şi colaboratori pentru activităţile de mercantizare.

    La 38 de ani, ea are deja o experienţă de 11 ani în cadrul Danone, companie care are 500 de angajaţi în România, iar în 2013 a înregistrat o cifră de afaceri de 481 milioane de lei. Anterior, Roxana Tisăianu a lucrat la Orkla Foods şi Mercury Promotions şi este licenţiată a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică din cadrul ASE.

  • Danone distribuie brânza Leerdammer

    “Alături de reprezentanţii Bel Group, cu care suntem parteneri încă din 2011, anunţăm lansarea în România a unui alt brand Bel: Leerdammer, lider pe segmentul brânzeturilor feliate în Europa”, spune Roxana Tisăianu, director comercial al Danone PDPA.

    Brânza Leerdammer este un produs pe bază de lapte de vacă, are un conţinut de grăsime de 45%, fiind bogată în calciu. Leerdammer nu are adaos de conservanţi şi conţine mai puţin de 0,1% lactoză.

    „Produsul este vândut în felii pre-ambalate, în pachet resigilabil. Leerdammer este disponibilă în 4 arome: Original, Light life, o variantă mai uşoară care are cu 38% mai puţină grăsime decât varianta Original, Delacrème, cu o textură mai cremoasă, şi Caractère care oferă un gust mai puternic, datorită perioadei mai lungi de maturare”, a declarat Boyan Neytchev, managing director al Bel Central Europe.

    În 2013 grupul Bel a înregistrat vânzări de 2,7 miliarde euro, având în portofoliu mărci ca La Vache Qui Rit, Kiri, BabyBel, Leerdammer, Boursin, precum şi 20 de branduri locale.

    Produsele Bel se fabrică în 28 de centre de producţie şi se distribuie în peste 120 de ţări.

    În 2011, Bel Group şi Danone au încheiat un parteneriat strategic prin care liderul mondial pe piaţa iaurturilor a devenit distribuitor oficial în România a mai multor branduri de brânzeturi Bel.

  • Danone negociază vânzarea diviziei de nutriţie, pentru 3 miliarde de euro, cu un grup german

    Încheierea tranzacţiei ar putea fi anunţată oficial în următoarele două săptămâni, conform surselor Financial Times.

    Vânzarea diviziei de nutriţie ar permite Danone să iasă de pe o piaţă pe care a întâmpinat dificultăţi, pentru a se concentra asupra competiţiei cu rivalul Nestle în domeniul nutriţiei infantile.

    De altfel, anterior, Nestle s-a aflat în discuţii cu Danone pentru preluarea diviziei de nutriţie medicală. De asemenea, grupul farmaceutic american Hospira a purtat negocieri cu Danone pentru această unitate.

    Danone a obţinut această divizie în urma cumpărării companiei olandeze Royal Numico în 2007, pentru 12,3 miliarde de euro. Grupul francez a încheiat respectiva tranzacţie pentru a câştiga control asupra afacerii din domeniul nutriţiei pentru copii a companiei din Olanda.

    Astfel, Danone încearcă, în prezent, să scape de unitatea de nutriţie medicală, cea mai mică afacere a companiei franceze.

    De cealaltă parte, Fresenius, care are o capitalizare de piaţă de 20,9 miliarde de euro, deţine o afacere stabilă în domeniul nutriţiei, astfel că preluarea diviziei Danone i-ar consolida prezenţa în acest sector.

    Divizia de nutriţie a adus companiei franceze un venit de 1,3 miliarde de euro anul trecut, ceea cea reprezintă 6% din venituirle totale ale grupului.

    Negocierile pentru vânzarea afacerii din domeniul nutriţiei vin pe fondul unor condiţii economice nefavorabile pentru Danone, care are o capitalizare de piaţă de 33,1 miliarde de euro. Compania franceză a fost afectată de ritmul încet al revenirii economiei europene, dat fiind că grupul vinde în Europa peste un sfert din producţia de lactate proaspete.

    În România, Danone a înregistrat anul trecut venituri de 481 milioane lei (109 milioane euro), în scădere cu 5% comparativ cu anul anterior, compania arătând că se aştepta la această evoluţie din cauza stagnării consumului şi a preţurilor la materiile prime.

  • Un fond de investiţii a cumpărat sediul Danone din Bucureşti pentru aproape 6 milioane de euro

    Clădirea EOS Business Park, construită de Primavera Development din România, are o suprafaţă de 3.386 de metri pătraţi şi 90 de locuri de parcare. Totodată, proprietatea generează un venit operaţional net anual de 600.000 de euro, se arată într-un comunicat al SPDI.

    Firma Primavera Development este deţinută oamenii de afaceri Daniel Adrian Tanăsoiu, Emil Tanăsoiu, care controlează împreună 62,66 din acţiuni. În acţionariat figurează şi Shortway Re, firmă înregistrată în Olanda.

    Clădirea de birouri a fost închiriată companiei franceze Danone până în 2026 şi se află, de altfel, în apropierea fabricii Danone, în nord-estul Capitalei.

    “Pe măsură ce strângem fonduri de la investitorii noştri, intenţionăm să cumpărăm proprietăţi similare, în perspectiva generării unui venit substanţial şi a dobândirii statutului de lider regional în sud-estul Europei”, a afirmat CEO-ul SPDI, Lambros Anagnostopoulos.

    EOS Business Park este a doua proprietate imobiliară pe care SPDI o cumpără în România, după ce în luna mai a preluat parcul logistic Innovations din Clinceni, care este închiriat în proporţie de 60% de către compania elveţiană Nestle.

    Achiziţiile SPDI în România urmează strategia companiei, care vizează extinderea portofoliului de proprietăţi deţinute în regiunea de sud-est a Europei.

    SPDI a fost înfiinţată în iunie 2005 şi a vizat, iniţial, investiţiile pe piaţa imobiliară din Ucraina. În urma recapitalizării, în 2011, compania şi-a extins activitatea la nivel regional, prin investiţii în România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. De altfel, SPDI şi-a deschis un birou în Bucureşti în 2013.

  • Danone negociază vânzarea diviziei de nutriţie medicală, evaluată la 3 miliarde euro

     Companiile continuă negocierile privind acordul pentru tranzacţie, au arătat sursele, citate de Bloomberg.

    Potrivit Bloomberg, divizia este scoasă la vânzare din luna mai, tranzacţia fiind evaluată la peste 3 miliarde euro (4 miliarde dolari). Danone a purtat discuţii pentru vânzarea diviziei şi cu grupul elveţian Nestle şi compania germană Fresenius.

    Vânzarea acestei divizii ar ajuta Danone să se concentreze pe brandurile de produse alimentare şi de larg consum.

    Conform surselor citate de Bloomberg, Hospira este cel mai probabil cumpărător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea şefului Coca-Cola HBC România: ce planuri are gigantul băuturilor răcoritoare pe piaţa locală

    Stephane Batoux zâmbeşte tot timpul. Nu doar la şedinţa foto pentru coperta Business Magazin, ci şi când s-a oprit pentru a-şi întâmpina personal invitaţii la Meet the CEO.

    Zâmbeşte când face schimb de cărţi de vizită cu toată lumea, dar şi când povesteşte traseul său agitat către poziţia de management în care se află astăzi. Şi, nu în ultimul rând, zâmbeşte atunci când puţini dintre invitaţii la eveniment au ridicat mâna când Batoux a întrebat dacă cineva ar fi dispus să îi urmeze traseul de 25 de ani de carieră pentru a ajunge într-una dintre cele mai râvnite poziţii din FMCG în România.

    „Cred că motivul pentru care mă aflu în România în acest moment este că am luat nişte decizii foarte îndrăzneţe încă de la începutul carierei şi mi-am asumat nişte riscuri“, şi-a început Batoux povestea carierei. Născut în Annecy, la 50 km de cunoscuta staţiune de schi Chamonix din Franţa, a început să îşi asume riscuri încă din perioada universităţii.

    Primul risc asumat, care venea la pachet cu perspectiva dezvoltării unei cariere europene, a fost să aplice pentru a studia prin programul Erasmus la Universitatea Kent din Canterbury (Anglia), chiar dacă atunci nivelul de engleză al lui Batoux nu era foarte bun. „Eram destul de emoţionat când au sosit examinatorii, dar, pentru că în carieră trebuie să ai şi puţin noroc, eu am avut norocul ca programul să ofere 12 locuri pentru cinci candidaţi“, glumeşte el. După încheierea studiilor de la Universitatea Kent, la 22 de ani, Batoux a luat „o altă decizie curajoasă“, după cum descrie francezul hotărârea de a urma un MBA în domeniul „procurement“ când majoritatea se înscria la MBA-uri în domeniul vânzărilor sau finanţelor.

    „Procurement este un domeniu nou, competiţia este scăzută şi oferă perspective diferite asupra companiilor“, explică motivaţia de atunci Batoux. Educaţia primită l-a ajutat să obţină primul job în cadrul companiei farmaceutice franceze Laboratoarele Fournier din Dijon.

    A lucrat în cadrul acesteia timp de patru ani şi probabil ar fi rămas acolo până la sfârşitul carierei, dacă un amic nu i-ar fi pus o întrebare care să îi schimbe viaţa: „Ai studiat în Anglia pentru a rămâne într-o companie franţuzească din Dijon?“. Răspunsul evident a determinat o turnură în cariera lui Batoux, care s-a angajat în cadrul multinaţionalei din industria bunurilor de larg consum Reckitt Benckiser la Londra, fiind mutat la Paris şi apoi în Italia. Experienţa în Italia a început cu un curs intensiv de limbă italiană în Florenţa, despre care francezul îşi aminteşte că a fost una dintre cele mai frumoase perioade ale vieţii sale. A evoluat treptat în cadrul grupului Reckitt Benckiser ajungând pe una dintre poziţiile de top în companie, ca purchasing director al filialei italiene a companiei.

    Totuşi, directorul general al Coca-Cola HBC simţea la acea vreme că potenţialul său este mai mare şi că poate conduce echipe, nu doar în procurement, ci la nivelul unei întregi afaceri. „Are legătură mai mult cu motive emoţionale şi nu este neapărat o legătură raţională pentru care credeam acest lucru“, îşi descrie Batoux raţiunea de atunci. Senzaţia lui poate avea legătură cu un element cheie din dezvoltarea sa, după cum îşi aminteşte executivul: la 22 de ani, ca cetăţean francez, trebuia să urmeze timp de un an stagiul militar. Deşi credea că este o pierdere de timp, a ales să folosească în avantajul lui anul petrecut în armată şi a aplicat pentru un departament de training pentru ofiţeri (special commando training for officers). A trecut testul, astfel că din prima zi în armată a început să conducă o echipă formată din 20 de persoane.

    Este una dintre experienţele avute la o vârstă când se afla în plin proces de construcţie a propriei persoane şi despre care Stephane Batoux crede că i-a determinat conturarea visului de a ocupa o poziţie de conducere în cadrul unei companii. Prin urmare, după ce a avansat în cadrul companiei din Italia până la funcţia de purchasing director, 
s-a întâlnit cu man-agerul companiei şi i-a spus: „Vreau să devin general manager“. Batoux îşi aminteşte cu exactitate discuţia care avea să îi schimbe din nou traseul carierei.

  • Profitul Danone, cel mai mare producător de iaurturi din lume, a scăzut în 2013 pentru prima dată în ultimii 10 ani

     Proftul net al Danone a coborât anul trecut cu 10%, de la 1,81 la 1,63 miliarde euro.

    Profitul net ajustat pe acţiune a coborât cu 7,6%, la 2,78 euro, sub estimările analiştilor, de 2,84 euro, potrivit Bloomberg.

    Danone a precizat că, pentru acest an, se aşteaptă la o evoluţie slabă a cererii din partea consumatorilor, de continuarea creşterii preţurilor la lapte şi de volatlitatea cursurilor de schimb valutar pe pieţele emergente.

    Vânzările grupului au crescut anul trecut cu 4,8%, la 21,3 miliarde euro.

    Danone anticipează că va reveni la o creştere puternică a profitului în cea de-a doua jumătate a acestui an. Compania estimează o creştere a veniturilor de până la 5,5% pentru acest an.

    Directorul financiar al companiei, Pierre-Andre Terisse, a declarat că preţul mediu al laptelui a crescut cu peste 10% în acest an faţă de 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro