BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • Goana după magazin

    Pentru a se promova şi a le da clienţilor sentimentul că au acces la ceea ce puţini pot să cumpere, diverse branduri apelează la magazine temporare, scrie Financial Times.

    Producătorul de încălţăminte Nike, spre exemplu, a deschis luna trecută un magazin temporar la Los Angeles în care se găsesc cele mai noi articole ale sale, la care aveau acces numai cei ce se aflau pe o rază de 100 de metri de el şi primeau notificări pe telefon prin intermediul unei aplicaţii speciale.

    Rapperul Kanye West şi-a vândut o minicolecţie de modă la festivalul muzical Coachella doar către norocoşii care au auzit la timp anunţul şi au fost suficient de iute de picior să ajungă la cortul în care funcţiona magazinul temporar. Producătorul american de cosmetice Milk Makeup a ţinut să marcheze intrarea pe piaţa britanică printr-un magazin temporar care a funcţionat doar 48 de ore, cumpărătorii trebuind să participe la un concurs pentru un loc la coadă.

    Cu cât mai spectaculos e magazinul temporar, cu atât mai bine, lucru pe care pare să-l fi înţeles Pat McGrath, o cunoscută make-up artist americană care are propria gamă de produse de machiaj. Pentru lansarea din Europa, acesta a optat pentru un spaţiu temporar în cadrul marelui magazin londonez Selfridges, spaţiu care-şi întâmpină clienţii cu tejghele din lingouri de aur şi buze uriaşe de aur atârnate pe tavan.

    Magazinul temporar poate să călătorească şi pe ape, ca acela deschis de retailerul online de lux Matches Fashion şi lanţul italian de hoteluri Pellicano, la bordul unui iaht din anii ’30 care se plimbă de-a lungul coastei Mării Tireniene până spre jumătatea lunii iunie. 

  • Cine este femeia care pleacă la cumparaturi cu patru slujitori şi două microbuze pentru a căra cumpărăturile apoi se întoarce la casa ei cu 57 de dormitoare

    Chiar şi Tamarei Ecclestone, fiica fostului proprietar al Formulei 1, îi plac reducerile.
     
    Deşi locuieşte într-o casă în Londra cu 57 de dormitoare, estimată la 70 de milioane de lire sterline, Tamara Ecclestone a petrecut o zi întreagă la Costco, magazin cunoscut pentru preţurile mici.
     
    Plecarea din magazin pare însă să-i fi pus cele mai mari probleme: tânăra de 33 de ani a avut nevoie de patru servitori şi două microbuze pentru a duce acasă lucrurile cumpărate.
     
     
    Tamara este una dintre fiicele lui Bernie Ecclestone, iar averea ei este estimată la 300 de milioane de euro. Bernard Charles ”Bernie“ Ecclestone este un om de afaceri britanic, cunoscut mai ales datorită implicării în Formula 1.
     
    Descris de presa din străinătate ca ”The F1 Supremo“, Ecclestone a fost CEO şi preşedinte al Formula One Management şi Formula One Administration până la începutul anului 2014.
     
    Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, Ecclestone a intrat în comerţul cu piese de schimb pentru motociclete prin compania Comptone & Ecclestone Motorcycle Dealership, fondată alături de Fred Compton. În 1949 a participat pentru prima dată la o cursă de Formula 3. A urmat o perioadă în care a concurat mai ales pe traseul de la Brands Hatch, Marea Britanie, obţinând o serie de victorii şi rezultate pozitive. În urma unor accidentări, a decis să se retragă şi să se concentreze pe afaceri.
     
    A investit în imobiliare timp de şapte ani înainte de a reveni la curse din poziţia de manager al pilotului de Formula 1 Stuart Lewis-Evans. A încercat chiar să piloteze o maşină pe circuitele de la Monaco şi Silverstone, însă nu a reuşit să se califice pe grila de start.
     
    La începutul anului 1972, Bernie Ecclestone a cumpărat echipa de Formula 1 Brabham de la Ron Tauranac, făcându-şi astfel intrarea într-un sport pe care avea să îl schimbe definitiv. Nelson Piquet, pilotul echipei, a ratat cu puţin titlul mondial în 1980, însă şi-a luat revanşa în 1981 şi 1983. Echipa a evoluat până la sfârşitul sezonului 1987, în care Brabham a reuşit să obţină doar opt puncte. Ecclestone a vândut echipa pe care o cumpărase cu doar 120.000 de dolari la un preţ de peste 5 milioane de dolari.
     
    În paralel cu conducerea echipei de Formula 1, Ecclestone a fondat Formula One Constructors Association în 1974 şi a devenit preşedinte al organizaţiei în 1978. Bernie Ecclestone s-a implicat activ în vânzarea drepturilor de televizare, punând bazele unei alte organizaţii, Formula One Promotions and Administration (F.O.P.A.). El a reuşit să negocieze un contract prin care 47% din banii plătiţi de televiziuni ajungeau la echipe, 30% la Federaţia Internaţională de Automobilism iar 23% la F.O.P.A. Administrând ambele organizaţii, Ecclestone a avut controlul absolut asupra Formulei 1, iar averea sa a crescut considerabil.
     
    În anul 2013, omul de afaceri a fost implicat într-o serie de acuzaţii privind darea de mită şi a fost obligat, în februarie 2014, să cedeze funcţiile de conducere pe care le deţinea. ”Nu vă faceţi griji, vom fi aici mereu“, a declarat Bernie Ecclestone atunci când a fost întrebat cum vede viitorul Formulei 1, după ce va părăsi conducerea ”marelui circ“.

     

  • Cum să furi un tablou de 160.000 de euro cu sacoşa de cumpărături. S-a întâmplat la o casă de licitaţii din Viena, cu un tablou de Renoir

    Tabloul fusese estimat de specialişti la suma de 160.000 de euro.
     
    “Cei trei suspecţi au părăsit locul faptei folosind trei ieşiri diferite şi apoi au dispărut”, a transmis poliţia din Viena într-o declaraţie oficială.
     
    Autorităţile au făcut publice imaginile surprinse de camerele de supraveghere luni dimineaţă, cu menţiunea că hoţii erau, “evident, profesionişti”, arată Reuters.
     
    Pictorul impresionist Pierre-Auguste Renoir a trăit între anii 1841 şi 1919, fiind unul dintre cei mai prolifici creatori ai curentului artistic. Este celebru mai ales pentru portrete şi scene în aer liber care surprind viaţa modernă. În 1990, lucrarea sa “Bal du moulin de la Galette” a fost vândută la licitaţie pentru 78 de milioane de dolari. O licitaţie pentru tabloul său “Paysage Bords de Seine” a fost anulată în 2012, după ce s-a dovedit că pictura era furată de la Muzeul de Artă din Baltimore, SUA, de unde dispăruse în 1951.
     

  • Afacere cu luxul altora

    Aceasta are magazin la New York şi-îşi propune să ajute clientele să se despartă de articolele vestimentare sau accesoriile pe care nu le mai poartă produse de marile case de modă, pe care le vinde mai apoi altor doritoare.

    Patroana firmei, Julie Wainwright, se adresează, scrie Financial Times, clientelor de modă de lux, care cumpără lucruri noi şi nu le deranjează nici să cumpere câte ceva la mâna a doua şi consideră că un serviciu aşa cum este cel oferit de TheRealReal ajută de fapt şi casele de modă pentru că, atunci când cineva aduce ceva de vânzare la magazinul său, îşi face de fapt loc în dulap pentru alte produse noi. 

  • Opinie Cătălin Creţu, General Manager pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta în cadrul Visa: “Viitorul plăţilor în transportul public se întâmplă deja. Unde este România”

    Când vine vorba de transportul public, nu contează doar cum, ci şi cât de rapid şi de uşor te deplasezi. Pe măsură ce populaţia urbană creşte, transportul public este supus presiunii de a deplasa cât mai mulţi oameni prin sistem, cât mai rapid cu putinţă. Astăzi, mai bine de jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş şi, până în 2050, se estimează că această proporţie va ajunge la două treimi. Cu o pondere atât de mare a populaţiei unei ţări şi a producţiei economice concentrate în oraşe, există o oportunitate imensă de a spori şi mai mult creşterea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru miliarde de oameni.
    La nivel mondial, oamenii cheltuiesc până la 800 de miliarde de dolari pe an pe biletele de transport public, iar un procent foarte mare din această sumă se plăteşte în numerar. Am văzut cu toţii cozile de la turnichete la orele de vârf sau ne-am scotocit prin buzunare după mărunţiş să cumpărăm bilete. Nu mai este nevoie să trecem printr-o astfel de experienţă. Tehnologia contactless poate contribui la reducerea nevoii de bilete tradiţionale sau carduri inteligente de călătorie şi, astfel, la scăderea costurilor operaţionale cu acceptarea numerarului. În acelaşi timp, permite consumatorilor să călătorească mai rapid şi mai uşor cu transportul public, iar gestionarea reţelei de către operatori de transport devine mai puţin costisitoare.
    Adoptarea pe scară largă a plăţilor digitale ar putea reduce semnificativ costurile asociate transportului în comun şi sistemelor de taxare întreţinute de municipalităţi, potrivit unui studiu care evaluează impactul economic al digitalizării plăţilor în marile oraşe ale lumii, comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab. Studiul a constatat că agenţiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenţi din fiecare dolar încasat fizic, comparativ cu doar 4,2 cenţi pentru fiecare dolar încasat digital.
    Visa, în calitate de lider mondial în tehnologie, îşi propune să transforme modul în care călătorim şi beneficiază de o multitudine de soluţii şi know-how pentru a facilita extinderea tehnologiei contactless în transportul public la nivel mondial. Prin intermediul Centrului nostru de Excelenţă în Transport, lucrăm cu companii din industria transporturilor pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie a consumatorilor, indiferent că aleg să se deplaseze cu maşina, cu trenul sau cu avionul. Astăzi, călătoriile cu cardurile Visa contactless sunt posibile în numeroase oraşe din întreaga lume, prin parteneriate cu operatori de transport public sau autorităţi la nivel internaţional. 
    În România, locuitorii şi turiştii din Sibiu se bucură începând cu anul acesta de posibilitatea de a-şi achita călătoriile cu mijloacele de transport în comun folosind cardul contactless, la fel ca şi cetăţenii din alte metropole, precum Londra. În alte oraşe mari din ţară se folosesc cartele contactless pentru plata transportului în comun, care pot fi încărcate de pe cardul bancar sau prin plata cu numerar. Şi în aceste oraşe se poate introduce tehnologia ce permite plata contactless cu cardul bancar direct în mijloacele de transport. Adoptarea rapidă a tehnologiei contactless din ultimii câţiva ani creează premisele necesare dezvoltării reţelei de plăţi contactless în sectorul transportului, dat fiind că am atins deja masa critică de utilizatori. Mai mult, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă plăţile contactless pentru a încuraja turiştii străini să folosească transportul public, deoarece achiziţionarea biletelor de hârtie poate fi foarte incomodă şi necesită mult timp.
    Pentru o transformare completă a experienţei călătorilor, am dezvoltat o gamă de instrumente şi soluţii care pot ajuta companiile şi operatorii de transport să personalizeze o soluţie potrivită ofertei lor specifice pentru clienţi, cum ar fi Visa Ready for Transit, programul Visa Global Transit Solutions, Platforma Visa Developer şi Visa Token Service. Pentru consumatori, acest lucru ar putea însemna că nu trebuie să îşi mai facă griji în legătură cu achiziţionarea biletelor de tren în avans sau cu scotocitul după mărunţiş pentru a plăti parcarea. În plus, pe măsură ce comportamentul consumatorilor se schimbă, Visa se gândeşte şi la felul în care ar putea arăta viitorul transportului public, în care serviciile de localizare, Bluetooth sau biometria ar putea revoluţiona modul în care ne deplasăm.
    Astfel de programe sunt relevante din perspectiva mai largă a unui oraş inteligent datorită implicaţiilor economice şi sociale. Pe lângă faptul că permite realizarea unor economii, tehnologia contactless îmbunătăţeşte experienţa celor care fac naveta, reducând timpul de aşteptare la automatele de bilete, simplificând procesul de plată şi, astfel, reducând traficul şi aglomeraţia. Îmbunătăţind experienţa pasagerilor din trafic şi ajutând operatorii de transport în comun să îşi reducă costurile, plăţile contactless oferă o experienţă mai bună oricui, oriunde s-ar afla.

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport

  • Un agent de pază dintr-un supermarket a găsit 33.000 euro într-un coş de cumpărături. Ce s-a întâmplat după cinci zile

    Pe 12 septembrie, agentul de pază a găsit un plic sigilat cu suma de 33.780 de euro într-un coş de cumpărături de pe holul de evacuare al supermarketului şi l-a anunţat pe managerul magazinului. Acesta a depus plicul în seiful magazinului.

    Cinci zile mai târziu, oficialii unei bănci i-au spus managerului respectiv că plicul le aparţine, însă bărbatul a predat banii poliţiştilor, ca să se asigure că situaţia este reală.

    Poliţiştii Secţiei 2 din Capitală au stabilit, din primele informaţii, plicul cu bani ar fi fost uitat în magazin de angajaţii cu atribuţii în transportul valorilor monetare, care au ridicat valuta din supermarket pe 12 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce îşi cheltuiesc românii salariile toamna. Rechizitele nu se află pe primul loc

    Suma destinată murăturilor este de 261 de lei, pentru haine şi pantofi, 685 de lei şi pentru dulceţuri şi compot, 202 lei. În acelaşi timp, în satele şi comunele din ţară, românii pun pe primul loc casa – aproape un sfert din cei care au răpuns spun că au în plan să renoveze o cameră sau întregul imobil, iar 12% se gândesc la confort şi optează pentru toate cele necesare încălzirii pe timp de iarnă. Pentru unul din zece respondenţi, tot este important să aibă ceva dulce la îndemână, aşa că banii merg, din nou, pe gemuri şi compoturi. 

    Ca valoare cheltuită, cei mai mulţi bani se duc, în mediul urban, către city break-uri – 1.454 de lei. Pe locul doi, şi foarte aproape ca valoare, sunt sumele cheltuite pentru diverse evenimente, cum ar fi nunţi, botezuri şi aniversări – 1.424 de lei, iar lista este completată de noile modele de telefoane – 1.412 lei.

    Dacă, în mediul urban, oamenii ar aloca aproape 1.200 de lei pentru renovarea unei camere sau a locuinţei, în rural casa primează, din nou, iar suma ce urmează a fi cheltuită este de peste 2.300 de lei, adică aproape dublă.

    Începutul de an şcolar scoate din buzunarele orăşenilor, în medie, 567 de lei, însă doar 30% din respondenţi au în minte această cheltuială. Pe de altă parte, în mediul rural, deşi pregătirile pentru un nou an şcolar sunt mai sus în lista de cheltuieli, doar 8% dintre respondenţi s-au gândit că vor cheltui bani pentru asta.

    4 din 10 români din mediul urban s-au gândit deja că vor cheltui bani pentru cauciucurile de iarnă. Pentru un set de anvelope şi manopera aferentă, respondenţii sunt gata să aloce, în medie, 854 de lei.

    Black Friday – locul 4 în top şi 44% din respondenţi din mediul urban – scoate din buzunarele românilor pasionaţi de reduceri, peste 900 de lei. Tot pentru reduceri, de data aceasta pentru articolele de vară, 37% din respondenţi plănuiesc să cheltuiască peste 500 de lei.
    Întrebaţi dacă şi au resursele financiare necesare pentru a îşi face cumpărăturile de toamnă, 45% din respondenţii din mediul urban spun că va trebui să renunţe la alte cheltuieli, 44% au deja banii necesari, iar 11% vor lua în calcul o sursă de finanţare.

    În mediul rural, pe de altă parte, 61% vor renunţa la alte cumpărături pentru a putea acomoda lista toamnei, 18% au deja banii necesari, iar 20% vor contracta o finanţare.
     

  • Mai mult de jumatate dintre romani fac cumparaturi online in timpul orelor de program

    Cei mai mulţi angajaţi (54%) preferă să facă cumpărături pe internet după-amiază, între orele 15:00 şi 18:00, în timp ce 19% dintre respondenţi găsesc timp pentru astfel de cumpărături dimineaţa, între 9:00 şi 11:00. Doar 15% dintre respondenţi spun că fac pauză de la birou pentru cumpărături în jurul pauzei de prânz.

    Unul din doi angajaţi foloseşte cel mai adesea telefonul personal pentru a face cumpărături online în timpul orelor de program, iar 32% folosesc calculatorul sau laptopul de serviciu. Alte dispozitive folosite de către angajaţii românii pentru cumpărături online sunt PC-ul/laptop-ul personal (7%), tableta personală (4%), telefonul de serviciu (2%) sau tableta oferită de companie (1%).

    Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului de către angajaţii români se află produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii (39.8%), produse electronice şi electrocasnice (33%), produse IT&C (28%), cadouri (24.3%), produse cosmetice (15.5%), jucării şi produse pentru copii (9%) şi produse de bricolaj şi amenajări interioare (9.2%).

    Magazinele online cu produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt accesate cel mai des de către angajaţii români. Clasamentul continuă cu platformele de tip marketplace şi magazinele online cu produse electronice şi electrocasnice, cu peste un sfert dintre angajaţi, care fac cel mai des cumpărături online din astfel de magazine.

    Aproape 1 din 5 angajaţi români declară că intră pe site-urile magazinelor online chiar şi atunci când nu au ceva de cumpărat în mod special, profitând de eventualele momentele libere în timpul serviciului pentru a căuta noi produse în magazinele online preferate. Alţi peste 33% dintre angajaţi preferă să folosească pauzele pentru a citi diferite articole online, iar aproximativ 30%, pentru a naviga pe paginile reţelelor de socializare.

  • O femeie a condus DOUĂ SĂPTĂMÂNI maşina altcuiva. Avea aceeaşi culoare

    La sfârşitul lunii iunie, femeia a închiriat un Nissan Sentra, negru, de la o companie din Cornwall, Ontario. A condus până la un supermarket, unde şi-a făcut cumpărăturile şi după s-a întors în parcare. A intrat în maşina deblocată, a apăsat butonul de pornire fără cheie şi a plecat – ignorând faptul că era un vehicul complet diferit faţă de cel pe care îl închiriase. Singura asemănare era culoarea neagră.

    Autovehiculele fără cheie pot fi operate atât timp cât cheia este este în interiorul maşinii, lucru care a fost valabil şi în acest caz.

    Nu după mult timp, un Nissan Infiniti de culoare neagră a fost declarat furat la Poliţia locală. Proprietarul maşinii făcuse şi el cumpărături în acelaşi supermarket, iar când a ajuns în parcare, şi-a dat seama că vehiculul său a dispărut.

    Serviciul de Poliţie Comunitară din Cornwall a avertizat, printr-o postare pe Facebook, şoferii să nu lase cheile în contact când părăsesc autoturismele.

    Timp de două săptămâni, femeia a condus şi a folosit maşina neagră pentru activităţile de zi cu zi şi a realizat că ceva nu este în regulă abia după ce s-a întors la compania de închiriere, pentru a returna maşina.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info