BusinessMagazin

Tag: CSR 2021

  • CSR 2021: Auchan Retail România: Zero Risipă

    Motivaţie: Potrivit studiilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Studiile din domeniu arată că alimentele pierdute sau risipite contribuie direct şi la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale.

    De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor.  Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

     

    Descrierea proiectului: Implementat în luna iunie a anului 2020, programul „Zero Risipă” reprezintă una dintre acţiunile majore ale companiei Auchan Retail România cu scopul de a reduce risipa alimentară.

    Obiectivul programului este salvarea de la risipă a minimum 800 de tone de alimente din comerţ în fiecare an. De asemenea, retailerul şi-a propus ca, pe termen lung, în magazinele sale să nu se risipească niciun aliment, iar pubelele să fie goale. În plus, în 8 dintre hipermarketuri a fost implementat sistemul de inteligenţă artificială cu scopul de a contribui la diminuarea risipei fără intervenţie umană.

    Ţelul acestui program este sensibilizarea consumatorilor în ceea ce priveşte magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului înconjurător, dar şi asupra economiei şi a costurilor de pe întreg lanţul de distribuţie: de la producător, până la clientul final. De asemenea, prin „Zero Risipă”, retailerul şi-a propus creşterea nivelului de conştientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni şi de a combate risipa alimentară.

     

    Rezultate: În primele şase luni de la începerea programului „Zero Risipă” (august 2020 – ianuarie 2021), retailerul, împreună cu clienţii săi, a economisit peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse şi peste 812.000 de mese complete, evitând producţia de 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.  Astfel, obiectivul companiei de a reduce risipa de alimente cu cel puţin 800 de tone anual este atins, ţinând cont că în primele 6 luni de activitate, obiectivul este pe jumătate atins.

    „Zero Risipă” a devenit acum parte din ritualul operaţional al angajatului ce are ca scop siguranţa şi securitatea alimentară, aspect care se perpetuează în fiecare dimineaţă de către fiecare angajat din fiecare perimetru al magazinelor. Numărul de angajaţi implicaţi în acest proiect este de peste 1.000, iar perioada efectivă de pregătire şi implementare a proiectului a fost de şapte luni.

  • CSR 2021: Programul de reciclare a uleiului

    Auchan Retail România

     

    Motivaţie: Programul răspunde la iniţiativa organizaţiilor ecologiste alertate de efectele negative asupra mediului: un singur litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează un milion de litri de apă, aceasta reprezentând cantitatea necesară pentru ca 1.370 de adulţi să supravieţuiască timp de un an. Scopul companiei este de a motiva oamenii să adopte un stil de viaţă mai responsabil şi mai ecologic, oferind o modalitate simplă de colectare şi reciclare, în loc să polueze mediul prin aruncarea uleiului uzat în chiuvetă, una dintre cele mai comune obiceiuri în rândul românilor. Uleiul acoperă suprafaţa lacurilor, mărilor şi oceanelor, formând un film pe suprafaţa apei care împiedică oxigenul să ajungă la plantele acvatice şi la vieţuitoare. Drept urmare, mor din lipsă de oxigen. Aceste consecinţe merg mai departe, în timp, în reducerea biodiversităţii şi a insecurităţii alimentare a omenirii. De aceea, colectarea uleiului într-un mediu supravegheat şi reciclarea acestuia în biocombustibil reduc efectele grave asupra mediului.

     

    Descrierea proiectului: Pentru a contribui la un viitor sustenabil, Auchan România, împreună cu partenerii săi, au extins programul de reciclare a uleiului uzat început în octombrie 2019 pe termen nelimitat, astfel toate cele 33 de hipermarketuri Auchan devenind puncte de colectare pentru consumatorii casnici. Prin această iniţiativă de responsabilizare, Auchan invită consumatorii casnici să aducă în hipermarketurile sale uleiul alimentar folosit în propriile gospodării, evitând aruncarea acestuia pe canalizare. În felul acesta, se elimină şi efectele dăunătoare pe care uleiul le are asupra solului şi apelor, precum şi apariţia unor costuri suplimentare pentru întreţinerea şi curăţarea staţiilor de epurare.

    Din punct de vedere tehnic, uleiul folosit se colectează, după răcire, într-un recipient transparent de plastic. Recipientele din plastic sunt, de asemenea, colectate pentru reciclare. În funcţie de cantitatea predată, clienţii sunt recompensaţi cu produse din partea furnizorilor parteneri Auchan. Uleiul colectat este predat companiei Respiră Verde, lider naţional în materie de colectare, valorificare şi eliminare finală a uleiurilor şi grăsimilor comestibile uzate, pentru a fi condiţionat printr-o serie de procese de încălzire, decantare şi filtrare.

     

    Rezultate: Până la 31 august 2021, s-au colectat 236.000 de litri de ulei, iar 236 milioane de litri de apă au fost astfel salvaţi. Implicarea a peste 160.000 de clienţi dovedeşte impactul puternic pe care acest program l-a avut în rândul clienţilor Auchan România. Efectele depozitării necorespunzătoare a deşeului de ulei de gătit uzat au fost înţelese de comunitatea clienţilor Auchan, aceştia fiind dispuşi, în număr mare, să-şi schimbe comportamentul de consum într-un mod mai responsabil şi mai ecologic. Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele au depăşit aşteptările iniţiale încă din primele săptămâni ale programului, iar numerele continuă să crească.

  • CSR 2021: Natura unui MULŢUMESC!

    NEPI Rockcastle

     

    Motivaţie: Prin intermediul acestui proiect, NEPI Rockcastle îşi consolidează angajamentul faţă de un viitor durabil şi vrea să îşi îmbunătăţească performanţa în zona de sustenabilitate. Compania îşi propune să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2030 şi să ajungă la zero deşeuri depozitate la groapa de gunoi până în 2025. În ceea ce priveşte strategia zero deşeuri, aceasta constă în aplicarea unor proceduri stricte de colectare selectivă, crearea unor fluxuri eficiente pentru creşterea ponderii deşeurilor reciclabile, ajustarea şi modernizarea rampelor de deşeuri şi implementarea unui sistem de transformare a deşeurilor organice din zonele de food court ale centrelor comerciale în compost. Un alt obiectiv setat este cel de educare a publicului pentru un stil de viaţă prietenos cu natura.

     

    Descrierea proiectului: În 2020, NEPI Rockcastle a introdus în premieră pentru întreg lanţul de centre comerciale atât din România, dar şi în cele nouă ţări în care grupul este prezent, un proiect de colectare selectivă şi administrare a deşeurilor la sursă. Implementarea campaniei de conştientizare şi educare a consumatorului a fost gândită în două etape, sub conceptul „Natura unui MULŢUMESC”, adresată atât clienţilor, cât şi retailerilor din centrele comerciale. Campania are drept scop educarea publicului pentru un stil de viaţă prietenos cu natura şi răspunde pilonului de sustenabilitate al NEPI Rockcastle la nivel de grup.

    52 de centre comerciale, dintre care 20 la nivel local, încurajează şi recompensează cu un mesaj de mulţumire din partea naturii vizitatorii care adoptă un comportament responsabil, o politică ambiţioasă care să garanteze o reciclare selectivă de calitate şi de durată.

    „Natura unui MULTUMESC” îşi propune educarea publicului pentru un stil de viaţă prietenos cu natura. În acest sens, sunt vizate colectarea selectivă la nivel de galerie centru comercial prin instalarea de coşuri de gunoi cu compartimente pentru fiecare tip de deşeu (plastic, hârtie şi deşeu menajer) şi amplasarea unor debarasatoare în zona de food court pentru a facilita reducerea risipei alimentare şi a consumului de materiale din plastic. În ceea ce priveşte implementarea unui sistem de compostare a deşeurilor organice, datele statistice indică faptul că peste 70% din masa organică conţinută de deşeuri provine din foodcourt. Astfel, soluţia identificată permite reducerea masei totale de deşeuri nevalorificabile (cele care se transferă la depozitele de deşeuri) cu peste 85%, rezultatul fiind un îngrăşământ conform legii compostului ce poate fi utilizat în agricultură sau la amenajări peisagistice.

    Proiectul a început în luna noiembrie a anului trecut şi se află încă în desfăşurare. Investiţia în proiect, între anii 2020 şi 2021, se plasează la 2,1 milioane de euro, sumă care se va amortiza în următorii 3 ani, valoare compusă din: echipamente compost pentru 19 proprietăţi din România şi Bulgaria, modernizare rampe deşeuri, amenajare şi dotare camere selectare deşeuri, coşuri şi colectoare tăvi food court.

    În prima etapă a proiectului, implementată în centrele comerciale şi zonele exterioare acestora, s-au instalat recipiente de colectare selectivă compartimentate după tipul de deşeu. În următoarea etapă a proiectului, lansată în prima parte a anului 2021, în zona de food court a mall-urilor a fost implementat un sistem de colectare selectivă pentru reciclarea corectă a deşeului menajer şi reducerea plasticului, o strategie proactivă de colectare a deşeurilor la sursă. Bazată pe regula celor 4R: Refoloseşte, Redu, Reciclează, Repetă!, iniţiativa este un exemplu de economie circulară şi un mod eficient de a proteja mediul prin reducerea plasticului din zona de food court şi colectarea selectivă a deşeului alimentar.

    În centrele comerciale din România, campania „Natura unui MULŢUMESC” este ilustrată printr-o serie de materiale de comunicare şi vizualuri care atrag atenţia asupra coşurilor de colectare selectivă şi încurajează folosirea corectă a lor. Mai mult, grupul a realizat o animaţie video care explică traseul deşeului la sursă, material care rulează pe suporturile digitale din centrele comerciale, dar şi pe canelele de social media.Totodată, în luna iulie, 2021, a avut loc inaugurarea primei lucrări de artă murală din Timişoara, realizată integral din vopsea purificatoare de aer, Airlite. Iniţiativa este parte a campaniei de responsabilitate socială „Natura unui MULŢUMESC!” desfăşurată la nivel local de Shopping City Timişoara, lucrare care contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului prin vopseaua Airlite. Astfel, peretele devine un  purificator natural, reducând nivelul de poluare al aerului la fel de eficient ca o pădure de 80 mp. Vopseaua specială transformă substanţele poluante din aer, precum oxizii de azot şi de sulf, în nitraţi şi nitriţi inofensivi, care sunt depozitaţi pe suprafaţa vopsită, până când sunt eliminaţi de apa de ploaie sau de umiditatea din aer.

    Rezultate: Rezultatele campaniei vizează creşterea progresivă a procentului de colectare selectivă în următorii patru ani. Ca prim rezultat al măsurilor implementate anul acesta până în prezent (ianuarie-august 2021), raportat la 2019, grupul NEPI Rockcastle a generat cu 25% mai puţine deseuri, a reciclat cu 72% mai mult consumând cu 16% mai puţină energie. Astfel, emisiile de carbon au fost reduse cu 32%. Toate proiectele de responsabilitate socială ale grupului NEPI Rockcastle din cele nouă ţări, inclusiv România, sunt comunicate sub umbrela #ResponsiblyTogether (Responsabili, Împreună), platforma de responsabilitate socială a grupului.

  • CSR 2021: PepsiCo România. rPET

    Motivaţie: Acest proiect face parte din angajamentul PepsiCo de a crea un sistem alimentar mai sustenabil şi de a susţine planul Green Deal al Uniunii Europene. PepsiCo lucrează la construirea unei economii circulare care să asigure o reducere a ambalajelor folosite, limitând astfel amprenta de carbon a ambalajelor sale. Compania şi-a propus, la nivel global, ca până în 2030 aproximativ 50% dintre ambalajele utilizate pentru produsele din Uniunea Europeană să fie de tip rPET. În România, compania urmează să înlocuiască toate ambalajele cu rPET-uri pentru tot portofoliul de băuturi, până în 2022. Viziunea PepsiCo asupra  plasticului se bazează pe trei strategii interconectate: reducerea cantităţii de plastic pe care o foloseşte, reciclarea unui volum mai mare de plastic şi reinventarea ambalajului din plastic folosit. Proiectul este dezvoltat la nivel global şi continuă eforturile de a contribui la construirea unei lumi în care ambalajele nu devin niciodată deşeuri, prin oferirea de produse realizate din 100% rPET pe 22 de pieţe din întreaga lume.

     

    Descrierea proiectului: PepsiCo a lansat în 2020 la nivel european, inclusiv în România, rPET, sticla obţinută din PET 100% reciclat. PET-ul 100% reciclat este un tip de plastic alimentar de înaltă calitate, utilizat pe scară largă la fabricarea sticlelor şi a ambalajelor şi care poate reduce cu până la 40% emisiile de gaze cu efect de seră faţă de plasticul virgin. Investiţia iniţială în proiect este de 4 milioane de dolari. PepsiCo va investi anual 16,4 milioane de lei pentru a face tranziţia către plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, însă contribuie la îndeplinirea obiectivului declarat, acela ca plasticul să nu mai ajungă niciodată deşeu.

    Astfel, compania continuă eforturile începute în urmă cu mulţi ani în zona reciclării şi reutilizării ambalajelor şi îşi propune crearea unui ecosistem în care sticlele de plastic sunt colectate şi transformate din nou în sticle. Acum, în România, doar 40% din sticlele din plastic sunt colectate pentru reciclare. PET-ul are cea mai mică amprentă de carbon, deoarece energia necesară pentru fabricarea acestuia este mult mai mică decât cea necesară pentru sticlă sau aluminiu.

    Compania susţine o serie de măsuri în această privinţă, precum reducerea cantităţii de plastic pe care o foloseşte. De asemenea, foloseşte  ambalaje mai uşoare si înlocuieşte treptat PET-ul cu rPET-ul. Totodată, pentru a se asigura că are materia primă pentru rPET, businessul susţine colectarea selectivă prin sistemul răspunderii extinse a producătorului şi încurajează adoptarea prin lege a sistemului de garanţie – returnare (SGR).

     

    Rezultate: PepsiCo România a introdus iniţial, în luna august a anului trecut, ambalajul 100% reciclat pentru toate produsele din portofoliul Lipton IceTea, urmând să înlocuiască toate ambalajele Pepsi şi Mirinda cu rPET-uri în 2021.

  • CSR 2021: Eco-Bon. Sistemul Coca-Cola România

    Motivaţie: Ca răspuns la nevoia de a proteja mediul înconjurător şi a contribui cât mai mult la principiile unei economii circulare, compania Coca-Cola HBC România, parte a Sistemului Coca-Cola în România şi lider al industriei locale de băuturi, în parteneriat cu lanţul de magazine PENNY şi GreenPoint Management, companie ce activează în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje, au lansat, la sfârşitul anului 2020, campania „ECO-BON”, un proiect de colectare separată menit să crească nivelul de conştientizare a importanţei colectării separate în rândul consumatorilor. Iniţiativa a încurajat consumatorii să aibă un comportament responsabil faţă de natură, le-a pus la dispoziţie infrastructură dedicată pentru a facilita colectarea separată şi a recompensat gestul lor de responsabilitate socială.

     

    Descrierea proiectului: Sub îndemnul „Colectăm. Reciclăm. RePETăm”, consumatorii din Braşov au fost aşteptaţi, în intervalul 27 noiembrie 2020 – 10 ianuarie 2021, la punctele de colectare separată din cele trei magazine PENNY partenere, acolo unde, în schimbul a zece ambalaje din plastic de tip PET, au primit apă minerală naturală Dorna în ambalaj din 100% PET reciclat (rPET) şi tichete pentru cumpărături în plus la PENNY. Campania a făcut parte din platforma de protejare a mediului a Sistemului Coca-Cola România, „După noi, strângem tot noi”. Mecanica a fost menită pe de o parte să atragă către principiile colectării separate acea categorie de consumatori care nu îşi formaseră încă un obicei din a colecta separat deşeurile generate – şi, pe de altă parte, să ofere infrastructură de colectare suplimentară braşovenilor.

     

    Rezultate: Consumatorii din Braşov au răspuns pozitiv îndemnului campaniei ECO-BON într-o proporţie foarte mare. Pe toată perioada campaniei au fost colectate 14.000 de PET-uri, adică aproape 400 de kilograme de plastic care au fost salvate, astfel, de la groapa de gunoi şi introduse în sistemul de reciclare, pentru a fi transformate în noi resurse. Mai mult, campania de educare în vederea colectării separate s-a bucurat de o vizibilitate crescută în mediul online, ajungând în doar 45 de zile la aproximativ 1,3 milioane de persoane şi generând peste 33.600 de interacţiuni.


     

  • CSR 2021: Azi pentru Mâine

    Sistemul Coca-Cola România

     

    Motivaţie: Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai curat, cu un obicei simplu, în fiecare zi: colectarea separată a deşeurilor. Acesta este şi mesajul platformei naţionale „Azi pentru Mâine”, iniţiată de Asociaţia CSR Nest şi finanţată de Fundaţia Coca-Cola, care îşi propune educarea şi implicarea persoanelor fizice şi juridice în colectarea separată a deşeurilor, cu scopul de a face din acest lucru un obicei, ca verigă importantă în vederea îndeplinirii principiilor economiei circulare.

     

    Descrierea proiectului: „Azi pentru Mâine” s-a lansat în vara lui 2019 cu proiecte de educare şi implicare a publicului în diferite zone de acţiune – precum cele de colectarea separată a deşeurilor pe litoral sau cele adresate elevilor din sudul ţării. Proiectul intervine concret, pe două direcţii – educare şi asigurarea de infrastructură de colectare separată – prin trei componente: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine pe Plajă” şi „Azi pentru Mâine în Şcoală”. Prin componenta „Azi pentru Mâine în Comunitate”, platforma aduce împreună toţi actorii relevanţi care pot conlucra pentru implementarea sistemului de colectare separată, oferindu-le persoanelor fizice şi juridice posibilitatea de a crea parteneriate cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate, pentru a conlucra în sectorul colectării separate a deşeurilor. La rândul său, „Azi pentru Mâine în Şcoală” este un proiect de educaţie derulat în rândul elevilor din ciclul gimanzial, din mediul urban, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere a importanţei colectării separate a deşeurilor şi reciclării acestora. La acest pilon se adaugă şi montarea de infrastructură de colectare separată în fiecare şcoală din proiect. Iar pentru a avea plaje curate şi ape limpezi, „Azi pentru Mâine pe Plajă” înseamnă acţiuni de susţinere a colectării separate pe litoralul românesc, precum şi informarea turiştilor şi a operatorilor economici de pe litoral cu privire la beneficiile colectării şi reciclării pentru mediu şi oameni.

     

    Rezultate: În cadrul „Azi pentru Mâine în Comunitate”, a fost lansat un ghid complex şi documentat pentru implementarea colectării separate, care cuprinde un plan concret de acţiune pentru cetăţeni şi o serie de studii de caz, unde au fost organizate în total 24 de întâlniri şi dezbateri cu actori relevanţi (autorităţi locale, organizaţii relevante), cu scopul de a îmbunătăţi colaborarea şi intervenţia în domeniul colectării separate a deşeurilor la nivel local. Pentru că adulţii responsabili, cu drag de natură şi grijă faţă de ceea ce îi înconjoară, se formează încă de pe băncile şcolii, în cadrul proiectului „Azi pentru Mâine în Şcoală”, desfăşurat în perioada 2020-2021, copiii din 64 de şcoli au învăţat despre reciclare şi au colectat separat peste 41 de tone de deşeuri. De asemenea, ediţia din 2020 a proiectului desfăşurat pe litoral, „Azi pentru Mâine pe Plajă”, s-a încheiat cu performanţe importante: peste 23.500 de kilograme de deşeuri colectate separat, cu sprijinul a 60 de parteneri HoReCa implicaţi în proiect şi amplasarea, pe plaje, a 120 de containere de colectare a deşeurilor, pe trei fracţii. Proiectul a acoperit 17 kilometri de plajă, aproape 50% din litoralul românesc, şi a continuat şi anul acesta.

  • CSR 2021: Nestlé for a Waste Free World

    Nestlé România

     

    Motivaţie: La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025. Compania abordează problema deşeurilor de ambalaje în comunităţile în care operează peste tot în lume şi îşi bazează strategia de lucru pe trei piloni: dezvoltarea de noi ambalaje, modelarea unui viitor fără deşeuri şi campanii de conştientizare. Compania derulează o serie de acţiuni de transformare a ambalajelor sale în ambalaje 100% reciclabile sau reutilizabile şi de reducere a utilizării materialelor plastice noi cu o treime, până în 2025. De asemenea, cercetătorii de la Nestlé Institute of Packaging Sciences, primul institut de acest gen din industria alimentară, dezvoltă soluţii inovatoare pentru ambalajele celor peste 2.000 de branduri Nestlé la nivel global. Sub umbrela pilonului de sustenabilitate „Nestlé for a Waste Free World”, Nestlé a pornit, în noiembrie 2020, campania „POPAS 2020”, în cadrul căreia a lansat primul studiu de biodiversitate pentru Parcul Naţional Cozia, concentrându-se pe arealele ecologizate în 2019, când peste 500 de voluntari Nestlé, administraţia Parcului şi membri ai comunităţii locale au colectat peste 40 de tone de deşeuri trimise către reciclare sau valorificare, în cadrul aceluiaşi proiect având loc şi o acţiune de plantare a 30.000 de puieţi de salcâm.

    Descrierea proiectului: Raportul de biodiversitate realizat de către o echipă de ingineri de mediu şi ecologi vine în completarea acţiunilor de ecologizare din anii trecuţi. Acesta conţine o prezentare a parcului, o secţiune dedicată ameninţării reprezentate de deşeuri, măsurile de conservare a Parcului Naţional Cozia, dar mai ales modul în care au fost prezervate habitatele din parc, în urma acţiunii de ecologizare desfăşurate anul trecut. Specialiştii propun şi o serie de măsuri de conservare, cum ar fi: instituirea unui sistem de evacuare a deşeurilor din parc şi realizarea de coşuri de gunoi antiurs, care să evite atragerea animalelor sălbatice şi dependenţa lor de resturi menajere. Administraţia Parcului Naţional Cozia a luat în considerare parteneriate cu autorităţile publice locale, proprietarii şi administratorii de terenuri. Fiind în plină perioadă de pandemie, campania „POPAS 2020” s-a desfăşurat cu ajutorul voluntarilor de la Administraţia Parcului Naţional Cozia, a voluntarilor locali şi a celor de la Manager de Mediu. Campania a avut trei componente, care s-au derulat pe parcursul lunilor martie – noiembrie. Prima a constat în observarea habitatelor din Parcul Naţional Cozia şi redactarea raportului de sustenabilitate şi a broşurii, a doua a presupus activitatea de plantare, iar a treia a inclus campania de comunicare şi conştientizare realizată pe canalele de comunicare Nestlé şi în alte medii online.

     

    Rezultate: Puieţii, plantaţi pe o suprafaţă de 20 hectare, vor ajuta la extinderea arealului de hrănire pentru albine, favorizarea polenizării speciilor autohtone, precum şi remedierea vegetativă a solului în anumite zone din parc. Puieţii de salcâm au fost aleşi special atât pentru a răspunde necesităţilor solului din zonele vizate care au nevoie de remediere vegetativă, dar şi pentru sprijinirea activităţii melifere din zonă, apicultorii putându-şi dezvolta afacerile cu circa 80 de familii de albine care vor produce pentru comunitatea locală peste 35 de tone de miere până în 2050.

     

     


     

  • CSR 2021: Oraşul Viitorului, EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraş sustenabil din România

    Grupul Engie România

     

     

    Motivaţie: Efectele încălzirii globale au devenit tot mai vizibile, fiind necesar un efort colectiv pentru a le contracara şi a reduce emisiile de dioxid de carbon. În viitor, 70% din populaţie va trăi în aglomerări urbane, acestea fiind şi cele mai mari generatoare de emisii de CO2, estimate la aproximativ 70%. Astfel, spaţiile urbane, aşa cum le cunoaştem noi astăzi, trebuie să fie redefinite pentru a se adapta cerinţelor şi contextului de mâine. Amenajarea urbană a oraşului viitorului va fi cheie pentru tranziţia la o economie cu emisii reduse de CO2. Construcţia pe scară largă de locuinţe pasive energetic, utilizarea de energie regenerabilă produsă local şi cât mai aproape de locul de consum, iluminatul public solar, alături de soluţiile de mobilitate cu emisii reduse sunt tot atâtea răspunsuri care pot contribui la conturarea oraşelor de mâine. De aceea, împreună cu partenerul tradiţional al Grupului ENGIE România, EFdeN, au lansat „Oraşul Viitorului”, primul prototip de oraş sustenabil din România, cu scopul de a inspira proiectele şi iniţiativele inovatoare care fac viaţa urbană mai bună şi care încurajează oamenii către un comportament mai responsabil faţă de mediu.

     

    Descrierea proiectului: EFdeN Sustainable City reuneşte case independente energetic, device-uri inteligente conectate între ele, soluţii de producţie autonomă de energie verde şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. „Ne bucurăm să susţinem primul prototip de oraş sustenabil din România, ce regrupează soluţii sustenabile de locuire, de producere a energiei şi de mobilitate. Ne propunem, în acest fel, să facem cunoscute publicului larg, decidenţilor şi comunităţilor tehnologiile şi soluţiile pe care partenerii de la EFdeN le dezvoltă astfel încât, împreună, să începem să construim oraşul viitorului”, a declarat Eric Stab, preşedinte director general al ENGIE Romania, la evenimentul de lansare a proiectului.

    Echipa EFdeN care a lucrat la implementarea proiectului este formată din 40 de studenţi. Aceştia au lucrat din 2019, de la începutul proiectului, aproximativ 70.000 de ore. Proiectul s-a bucurat de atenţia media şi a autorităţilor, care au vizitat şi apreciat proiectul.

    Proiectul este realizat sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

    Rezultate: Proiectul este situat în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor din Bucureşti. Peste 40 de puncte de interes vor fi proiectate şi executate în cele opt zone tematice ale EFdeN Sustainable City:

    1. Case sustenabile: include cele două case solare, EFdeN 4C şi EFdeN Signature, premiate naţional şi internaţional, finanţate şi cu sprijinul ENGIE, care au reprezentat România la ediţiile din 2014 şi 2018 ale prestigioasei competiţii mondiale Solar Decathlon;

    2. Energie: un spaţiu interactiv ce promovează atât consumul eficient de energie, cât şi producţia de energie curată, plecând de la panouri solare, fotovoltaice şi până la pompe geotermale şi stocare gravitaţională;

    3. Educaţie: un spaţiu de studiu şi de experimente şi ateliere de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică;

    4. Mobilitate: include o staţie multifuncţională pentru biciclete şi trotinete electrice, staţii de încărcat maşini electrice, o staţie
    smart-bus;

    5. Agricultură urbană: include o producţie locală de legume în seră interioară şi seră hidroponică exterioară;

    6. Sănătate: zone de şah, basket, tenis, badminton, dar şi de yoga;

    7. Resurse: spaţii informative şi interactive de reducere, reutilizare şi reciclare;

    8. Artă: un spaţiu expoziţional, instalaţii senzoriale, sustainable fashion şi o scenă pentru piese de teatru. În acest moment, EFdeN Sustainable City reuneşte 11 dintre cele 40 de puncte de interes care vor fi executate: Casele EFdeN 4C şi Signature, Copaci fotovoltaici, Staţii încărcat maşini electrice, Staţie biciclete şi trotinete, Eoliene urbane, Zone studiu, Sistem hidroponic Agricultură urbană, Fresh bar şi zone în care se poate juca şah, basket sau tenis de masă. Cei interesaţi pot vizita Oraşul Viitorului în fiecare duminică, între orele 12:00 şi 16:00.

  • CSR 2021: Reţeaua „Banca pentru Alimente”

    Lidl România

     

    Motivaţie: Risipa alimentară este o problemă majoră ce are consecinţe atât asupra economiei, cât şi asupra mediului. Conform unui studiu realizat de Food Waste Combat, citat de companie, România aruncă anual 5 milioane de tone de alimente la gunoi, ocupând astfel locul 9 în clasamentul risipei, la nivelul Uniunii Europene. Individual, un român aruncă anual aproximativ 250 kg de alimente, cantitate echivalentă cu alimentele consumate de o persoană timp de un an. Pentru a contribui activ la reducerea risipei alimentare, Lidl a adoptat o serie de măsuri interne, precum planificarea cu atenţie a stocurilor în vederea diminuării volumului de produse alimentare care poate deveni deşeu, şi donarea constantă de produse alimentare comestibile şi nonalimentare care din diverse motive şi-au pierdut valoarea economică de piaţă. Produsele sunt donate către reţeaua „Banca pentru Alimente”, care îşi propune să reducă risipa alimentară prin colectarea surplusului alimentar de la agenţii economici parteneri, pe care ulterior să îl redistribuie către diferite ONG-uri ce oferă sprijin persoanelor defavorizate. Lidl este partener al reţelei de Bănci pentru Alimente din România încă de la fondarea primei astfel de organizaţii, în Bucureşti, în 2016. De atunci, a susţinut financiar inaugurarea a încă opt centre regionale – în Cluj-Napoca, Roman, Oradea, Braşov, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi. În prezent, acestea fac parte din Federaţia Băncilor pentru Alimente din România. Printre obiectivele Federaţiei se numără înfiinţarea a câte unui punct de lucru local în fiecare „Bancă pentru Alimente” regională, care să se alăture structurii naţionale: au fost deja înfiinţate puncte de lucru la Iaşi şi Baia Mare.

     

    Descrierea proiectului: Principiul de bază după care funcţionează „Banca pentru Alimente” este acela că produsele primite gratuit sunt distribuite tot gratuit, printr-un proces corect şi transparent. Pentru a implica şi clienţii în acţiunile de sprijinire ale persoanelor vulnerabile, beneficiari ai partenerilor Băncilor pentru Alimente, Lidl România organizează periodic, în preajma sărbătorilor de iarnă şi cu ocazia Paştelui, campanii de colectare a alimentelor, în magazinele sale. Campaniile de donare sunt lansate la nivel naţional, la ultima ediţie, în perioada 19 aprilie – 16 mai 2021, fiind implementate în 120 de magazine din reţea. Implicarea clienţilor într-o astfel de acţiune creşte gradul de conştientizare asupra problemei risipei alimentare şi efectelor sale asupra persoanelor din medii vulnerabile. Lidl a sprijinit financiar dezvoltarea reţelei „Banca pentru Alimente” cu peste 4,15 milioane de lei, de la înfiinţarea „Băncii pentru Alimente” din Bucureşti în 2016 şi până în prezent.

     

    Rezultate: În 5 ani, reţeaua „Banca pentru Alimente” a colectat peste 6.100 de tone de alimente de la peste 100 de companii şi le-a donat spre mai mult de 480 de organizaţii, cu un potenţial de peste 130.000 de beneficiari. Numai în 2020, Lidl a donat către reţea aproape 400 tone de produse. Din decembrie 2019, prin intermediul a trei campanii de colectare din magazine, cu ajutorul clienţilor săi, Lidl a donat 58,7 tone de alimente, care au ajuns la 22.000 de beneficiari. La ultima campanie, în aprilie – mai 2021, Lidl a donat peste 31 tone de alimente, cea mai mare cantitate colectată până acum într-o astfel de campanie organizată de retailer.
     

  • CSR 2021: Cu apele curate

    Lidl România

     

     

    Motivaţie: Un studiu al Universităţii din Viena, citat de companie, arată că Dunărea transportă în Marea Neagră 4,2 tone de plastic în fiecare zi, adică 1.533 de tone pe an. Aceste deşeuri au o rată de descompunere foarte mare – între 50 şi 600 de ani, în funcţie de material, reprezentând o ameninţare serioasă nu doar pentru biodiversitatea fluviului, dar şi pentru calitatea vieţii omului. Drept răspuns la această problemă care se răsfrânge deopotrivă asupra mediului şi comunităţilor, Lidl România investeşte constant în aplicarea de măsuri interne de reducere a plasticului pus în circulaţie, dar şi în susţinerea proiectelor care au scopul de a diminua cantitatea de plastic ajunsă în natură. Toate măsurile luate de Lidl România pentru combaterea poluării cu plastic sunt în linie cu „REset Plastic”, strategia în domeniul plasticului a grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Unul dintre programele strategice de reducere a poluării cu plastic a apelor, în care Lidl investeşte, este „Cu apele curate”, implementat împreună cu Asociaţia MaiMultVerde (MMV), în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) şi Bloc0.

     

    Descrierea proiectului: Programul „Cu apele curate” luptă pe termen mediu şi lung împotriva poluării cu plastic a apelor Dunării, prin activităţi de colectare a deşeurilor deja existente în albia fluviului şi prin identificarea şi implementarea unor soluţii de diminuare a deversărilor în viitor. Întrucât aproape toate râurile din România se varsă în Dunăre, programul are impact la nivel naţional, vizând zona fluviului Dunărea şi a afluenţilor săi, cu acţiuni de reducere a poluării cu plastic a apelor Dunării, adaptate la nevoile reale ale celor care sunt afectaţi în mod direct de această problemă. În completarea acestui proiect, a fost creat programul de granturi „Cu apele curate”, finanţat de Lidl şi administrat de ARC. Acesta se concentrează pe extinderea demersurilor de a proteja mediul înconjurător, de a responsabiliza comunităţile dunărene pentru binele comun şi de a dezvolta infrastructura locală de protejare a biodiversităţii.

     

    Rezultate: În urma acţiunilor de igienizare realizate cu ajutorul voluntarilor şi a soluţiilor tehnologice (Waste Shark, Trash Catcher şi Flotation Boom), în cadrul proiectului au fost colectate 26 de tone de plastic, alte 150 tone deşeuri din plastic au fost colectate în spaţiile amenajate prin proiect, peste 62.500 de locuitori din oraşele de pe Dunăre şi afluenţi au fost informaţi despre colectarea separată corectă a deşeurilor, aproximativ 53.000 de turişti au fost expuşi mesajului #cuapelecurate, şi aproximativ 3.000 de persoane au participat la cele 40 de evenimente comunitare de conştientizare din proiect. De implementarea programelor de reducere a poluării cu plastic a apelor Dunării s-au ocupat zece grupuri de iniţiativă locală, în acţiunile de igienizare fiind implicaţi peste 2.000 de voluntari din ONG-uri şi comunităţi locale şi 25 de licee. Lidl a finanţat proiectul „Cu apele curate” cu peste 4,2 milioane de lei până în prezent, iar programul de granturi „Cu Apele Curate” cu peste 3,3 milioane de lei. În cadrul programului de granturi, în urma procesului de selecţie, în 2020 au fost alese şi implementate zece proiecte câştigătoare, precum „ZeroPlastic e FUNtastic”, implementat de un grup local de iniţiativă din Giurgiu sau „Patrula Zero Plastic”, implementat de WWF România.