• Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.
• Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
• Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.
• Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.
• Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
• Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.
1. Haver, Croaţia – oferă minuni ale naturii şi o moştenire culturală unică;
2. Burano, Italia – dacă nu aţi ajuns niciodaată la Veneţia, acest loc colorat poate fi alternativa;
3. Kravice, Bosnia şi Herzegovina -există multe lucruri de făcut în această parte a globului, vizitarea unei serii de cascade în miniatură este doar una dintre opţiuni;
4. Dinant, Belgia – este locul naşterii lui Adolphe Sax, inventatorul saxofonului; este totodată un loc excepţional pentru drumeţii;
5. Insula Skye, Scoţia – este un loc uimitor, ce pare a fi desprins dint-un roman de fantezie;
Carte de vizită
¶ Are o diplomă de licenţă în inginerie civilă şi o diplomă de master în ştiinţe sociale obţinute în cadrul Universităţii Catolice din Leuven (Belgia)
¶ Lucrează în cadrul companiei suedeze din anul 2000, fiind ales în funcţia de conducere a subsidiarei locale în urmă cu trei ani
¶ Anul trecut, Ikea România a avut venituri de 586 milioane de lei,
24,2 milioane de lei profit şi 691 de angajaţi, ocupând locul al treilea în topul celor mai mari jucători din industria mobilei
Carte de vizită
¶ Este de profesie inginer, fiind absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti
¶ Cătălin Creţu şi-a început cariera la HSBC Bank în anul 2001, ca project manager responsabil de zona Americii de Nord
¶ A preluat funcţia de manager general al Visa Europe în România în 2004
Când vine vorba de transportul public, nu contează doar cum, ci şi cât de rapid şi de uşor te deplasezi. Pe măsură ce populaţia urbană creşte, transportul public este supus presiunii de a deplasa cât mai mulţi oameni prin sistem, cât mai rapid cu putinţă. Astăzi, mai bine de jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş şi, până în 2050, se estimează că această proporţie va ajunge la două treimi. Cu o pondere atât de mare a populaţiei unei ţări şi a producţiei economice concentrate în oraşe, există o oportunitate imensă de a spori şi mai mult creşterea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru miliarde de oameni.
La nivel mondial, oamenii cheltuiesc până la 800 de miliarde de dolari pe an pe biletele de transport public, iar un procent foarte mare din această sumă se plăteşte în numerar. Am văzut cu toţii cozile de la turnichete la orele de vârf sau ne-am scotocit prin buzunare după mărunţiş să cumpărăm bilete. Nu mai este nevoie să trecem printr-o astfel de experienţă. Tehnologia contactless poate contribui la reducerea nevoii de bilete tradiţionale sau carduri inteligente de călătorie şi, astfel, la scăderea costurilor operaţionale cu acceptarea numerarului. În acelaşi timp, permite consumatorilor să călătorească mai rapid şi mai uşor cu transportul public, iar gestionarea reţelei de către operatori de transport devine mai puţin costisitoare.
Adoptarea pe scară largă a plăţilor digitale ar putea reduce semnificativ costurile asociate transportului în comun şi sistemelor de taxare întreţinute de municipalităţi, potrivit unui studiu care evaluează impactul economic al digitalizării plăţilor în marile oraşe ale lumii, comandat de Visa şi realizat de Roubini ThoughtLab. Studiul a constatat că agenţiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenţi din fiecare dolar încasat fizic, comparativ cu doar 4,2 cenţi pentru fiecare dolar încasat digital.
Visa, în calitate de lider mondial în tehnologie, îşi propune să transforme modul în care călătorim şi beneficiază de o multitudine de soluţii şi know-how pentru a facilita extinderea tehnologiei contactless în transportul public la nivel mondial. Prin intermediul Centrului nostru de Excelenţă în Transport, lucrăm cu companii din industria transporturilor pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie a consumatorilor, indiferent că aleg să se deplaseze cu maşina, cu trenul sau cu avionul. Astăzi, călătoriile cu cardurile Visa contactless sunt posibile în numeroase oraşe din întreaga lume, prin parteneriate cu operatori de transport public sau autorităţi la nivel internaţional.
În România, locuitorii şi turiştii din Sibiu se bucură începând cu anul acesta de posibilitatea de a-şi achita călătoriile cu mijloacele de transport în comun folosind cardul contactless, la fel ca şi cetăţenii din alte metropole, precum Londra. În alte oraşe mari din ţară se folosesc cartele contactless pentru plata transportului în comun, care pot fi încărcate de pe cardul bancar sau prin plata cu numerar. Şi în aceste oraşe se poate introduce tehnologia ce permite plata contactless cu cardul bancar direct în mijloacele de transport. Adoptarea rapidă a tehnologiei contactless din ultimii câţiva ani creează premisele necesare dezvoltării reţelei de plăţi contactless în sectorul transportului, dat fiind că am atins deja masa critică de utilizatori. Mai mult, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă plăţile contactless pentru a încuraja turiştii străini să folosească transportul public, deoarece achiziţionarea biletelor de hârtie poate fi foarte incomodă şi necesită mult timp.
Pentru o transformare completă a experienţei călătorilor, am dezvoltat o gamă de instrumente şi soluţii care pot ajuta companiile şi operatorii de transport să personalizeze o soluţie potrivită ofertei lor specifice pentru clienţi, cum ar fi Visa Ready for Transit, programul Visa Global Transit Solutions, Platforma Visa Developer şi Visa Token Service. Pentru consumatori, acest lucru ar putea însemna că nu trebuie să îşi mai facă griji în legătură cu achiziţionarea biletelor de tren în avans sau cu scotocitul după mărunţiş pentru a plăti parcarea. În plus, pe măsură ce comportamentul consumatorilor se schimbă, Visa se gândeşte şi la felul în care ar putea arăta viitorul transportului public, în care serviciile de localizare, Bluetooth sau biometria ar putea revoluţiona modul în care ne deplasăm.
Astfel de programe sunt relevante din perspectiva mai largă a unui oraş inteligent datorită implicaţiilor economice şi sociale. Pe lângă faptul că permite realizarea unor economii, tehnologia contactless îmbunătăţeşte experienţa celor care fac naveta, reducând timpul de aşteptare la automatele de bilete, simplificând procesul de plată şi, astfel, reducând traficul şi aglomeraţia. Îmbunătăţind experienţa pasagerilor din trafic şi ajutând operatorii de transport în comun să îşi reducă costurile, plăţile contactless oferă o experienţă mai bună oricui, oriunde s-ar afla.
Ţara noastră a fost urmată de Grecia, cu un nivel al deficitului de TVA, deficit care indică diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi suma colectată efectiv, de 29,22%, iar pe a treia poziţie s-a clasat Italia, cu un nivel de 25,90%. Cele mai mici deficite de TVA au fost observate în Luxemburg (0,85%), Suedia (1,08%) şi Croaţia (1,15%).
În plus, spre comparaţie, în 2016, Polonia consemna un deficit de TVA de 20,80%, Bulgaria de 13,56%, Cehia de 14,19%, Ungaria de 13,33% şi Slovacia de 25,68%, în timp ce media de la nivelul UE a fost de 6,78%, mai reiese din studiu CE. În ansamblu, jumătate din statele membre ale UE au înregistrat un deficit de TVA de sub 9,9%, se menţionează în studiu CE.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
A fost atât de impresionat de oameni şi obiceiurile lor, încât a decis să realizeze o serie de fotografii în care să surprindă viaţa de zi cu zi a localnicilor.
Bosnia şi Herţegovina se învecinează cu Croaţia la vest, cu Serbia la est şi Muntenegru la sud. Are ieşire la mare sub forma unei mici fâşii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul oraşului Neum.
Interiorul ţării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea şi cel mai mare oraş.
Cifra raportată de Eurostat este identică cu cea prezentată de Institutul Naţional de Statistică (INS), vineri, pe aceeaşi perioadă. De asemenea, conform Eurostat, România are 386.000 de şomeri.
Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Republica Cehă (2,3%), Germania (3,4%), Polonia (3,5%), Ungaria (3,6%) sau Olanda (3,8%). La polul opus, cu cele mai mari rate ale şomajului, se găsesc Grecia (19,5%), Spania (15,1%), Italia (10,4%), Franţa (9,2%) şi Croaţia (8,8%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În prima fază, produsul este destinat pieţelor din România, Spania şi Croaţia. Pentru realizarea tabletei efervescente, producătorii români au colaborat cu cercetători din Marea Britanie, Croaţia, Ungaria şi Lituania.
„Noul produs utilizează tehnologia BioChain, care permite prezenţa a 4-6 substanţe active într-o tabletă, se dizolvă complet în maximum 60 de secunde, fără depuneri sau reziduuri şi nu prezintă risc de fermentare şi degradare la căldură, cum se întâmplă în cazul majorităţii inputurilor ecologice. Un alt avantaj major al tabletei efervescente constă în eficientizarea transportului în câmp şi reducerea semnificativă a spaţiului de depozitare – un flacon de 1,2 kilograme devine o tabletă efervescentă de 250 de grame. În plus, termenul de valabilitate al produselor poate creşte de la 3-6 luni la 5-7 ani”, se arată în comunicat.
„Gama noastră completă de produse conţine tratament de sămânţă, tratamente fitosanitare, îngrăşământ de sol şi îngrăşăminte foliare şi poate acoperi toate nevoile unei culturi ecologice. Fiecare agricultor care va folosi aceste produse va beneficia de consiliere de la momentul însămânţării şi până la recoltat”, a precizat Vlad Popescu, director general Norofert Organics.