BusinessMagazin

Tag: criteriu

  • Guvern: România nu e obligată de dreptul european să constituie regiuni în funcţie de criteriul etnic

     Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Guvern un răspuns la proclamaţia adoptată de manifestanţii care au participat la “marşul secuiesc” din 10 martie, de la Târgu Mureş, care ceruseră ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, precum şi garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

    Potrivit răspunsului Executivului, reglementările în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România se aplică în mod egal şi nediscriminatoriu faţă de membrii oricăreia dintre ele, dar nu există nicio obligaţie legată de drepturi colective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mai sunt multe lucruri de făcut ca şcoala superioară să atingă nivelul de performanţă dorit

    În mesajul transmis la începutul noului an universitar, şeful Guvernului arată că învăţământul superior face eforturi pentru a se conecta cât mai clar la dezvoltările din plan european şi internaţional şi pentru a deveni mai competitiv pe o piaţă tot mai concurenţială, în care capacitatea de adaptare şi de inovaţie a devenit criteriu de departajare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În regatul preţului cât mai mic

    DIFERENŢA DE PREŢ A LOVIT ÎN PRIMUL RÂND ÎN VENITURI. Când trebuie să supravieţuieşti înveţi să-ţi conduci afacerea altfel. Trăim într-o lume în care obiceiurile de afaceri s-au schimbat„, spune astăzi Alexandru Dobrescu, şeful filialei locale a companiei aeriene Air France KLM. Potrivit managerului, cauzele reducerii tarifelor sunt multiple: au avut de suferit corporaţiile care şi-au redus cheltuielile cu deplasări – „un element foarte important„ -, competiţia a devenit mai agresivă odată cu dezvoltarea jucătorilor low-cost – „este unul dintre elemente, dar nu principalul factor„.

     Absurdul bagajelor la Wizz Air: dacă plăteşti bagaj de mână mare, nu-l mai poţi lua deloc pe cel mic gratuit

    Privind retrospectiv, Dobrescu se întreabă cum a reuşit să coboare preţurile. „Nu pot să controlez ce se întâmplă din punct de vedere macroeconomic, dar pot să anticipez„. Astfel, managerul s-a focusat pe identificarea fluxurilor de pasageri către destinaţii specifice în anumite perioade de timp ale anului, ceea ce permite o mai bună identificare a obiceiurilor de consum. Apoi, a redimensionat compania pentru a fi mai flexibilă.

     Aeroporturile ruşinii: oraşul din România unde zboară un singur pasager pe zi

    Asta înseamnă o serie de contracte part-time cu angajaţii pentru a controla mai bine costurile. „Eu experimentez deja de ceva vreme lucrul ăsta. E o greşeală să-ţi propui cifre şi să reduci astfel personalul„. Air France KLM are în România 29 de angajaţi, faţă de 40 în 2006.

    INCEPÂND DIN 2010, NE-AM PROPUS SĂ FIM COMPETITIVI PE PIAŢA DIN ROMÂNIA„, mai spune Alexandru Dobrescu. Cele două direcţii pe care am marşat au fost găsirea de servicii care să atragă noi pasageri şi o viteză mai mare de reacţie – „când un competitor pune pe piaţă ceva ce ar putea să-ţi altereze rezultatele îţi schimbi strategia„. Meciul preţurilor este prima măsură în astfel de cazuri. Atenţia Air France KLM înspre mişcările concurenţei a crescut – „reprezintă un element important în strategia pe care o gândesc„.

    După Dobrescu, în momentul rezervării unei călătorii pe un zbor lung-curier tariful nu este singurul care contează, ci un cumul între numărul de conexiuni, tipul aeronavei şi intervalul de timp dintre zboruri – „nu mă arunc să cobor un preţ dacă văd că acela care vine cu oferta nu are şanse de câştig„. În momentul de faţă, Air France KLM transportă în sau din România cei mai mulţi pasageri către Paris, Asia-China şi Canada în comparaţie cu rivalii de la Lufthansa, British Airways sau Turkish Airlines. Este un element important pentru rezultatele pe care Dobrescu le trimite la headquarterul AFKLM, deoarece zborurile lung-curier sunt principala miză a prezenţei operatorilor aerieni peste tot în lume. 

    PONDEREA PASAGERILOR DE TRANZIT PRIN HUBURILE COMPANIEI A RĂMAS LA NIVEL CONSTANT ÎN ULTIMII ANI, DE 60% PRIN PARIS ŞI 80% PRIN AMSTERDAM. Dobrescu face trimitere şi la condiţiile din aeroporturile principale din Franţa şi Olanda ca urmare a investiţiilor făcute în ultimii ani, mai ales în Charles de Gaulle din Paris. Apoi, aeroportul Schiphol din Amsterdam a fost votat, la concursul World Airport Awards, cel mai bun aeroport al Europei în 2013, marcând astfel al doilea an consecutiv în care Schiphol primeşte acest premiu.

  • Muzeul Ţăranului Român a primit certificatul de excelenţă din partea TripAdvisor: “Muzeul este foarte bine situat în preferinţele turiştilor”

     “Premiul atestă imaginea foarte bună pe care o are instituţia muzeală la nivel naţional şi internaţional şi se acordă numai pe baza opiniilor utilizatorilor TripAdvisor, ceea ce face ca distincţia să confirme că muzeul este foarte bine situat în preferinţele turiştilor”, se spune în comunicatul de presă.

    Cu o medie de 3.500 de turişti lunar, Muzeul Ţăranului Român s-a situat, anul trecut, printre cele mai bune destinaţii turistice, conform TripAdvisor, datorită plasării între primele 10% organizaţii afiliate la acest site, criteriu pe baza căruia se acordă certificatul de excelenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muzeul Ţăranului Român a primit certificatul de excelenţă din partea TripAdvisor: “Muzeul este foarte bine situat în preferinţele turiştilor”

     “Premiul atestă imaginea foarte bună pe care o are instituţia muzeală la nivel naţional şi internaţional şi se acordă numai pe baza opiniilor utilizatorilor TripAdvisor, ceea ce face ca distincţia să confirme că muzeul este foarte bine situat în preferinţele turiştilor”, se spune în comunicatul de presă.

    Cu o medie de 3.500 de turişti lunar, Muzeul Ţăranului Român s-a situat, anul trecut, printre cele mai bune destinaţii turistice, conform TripAdvisor, datorită plasării între primele 10% organizaţii afiliate la acest site, criteriu pe baza căruia se acordă certificatul de excelenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comitetul Executiv al FRF va lua în discuţie rămânerea unui număr de 18 echipe în Liga I – surse

     “E pe ordinea de zi a Comitetului Executiv solicitarea ligii de a rămâne 18 echipe în Liga I. Cu un pomelnic în opt pagini făcut de ligă. Dacă se va vota vom vedea. Să vedem şi cum o să se voteze. Sunt multe lucruri care trebuie să se voteze astăzi, şi omologarea rezultatelor ligilor, care sunt încheiate, dar nu sunt încheiate. Noi ne strângem să omologăm clasamentele, dar care clasamente? Că nu avem încă o comunicare de la TAS. Cel mult omologhezi rezultatele, aşa cum s-a încheiat campionatul, dar nu poţi decide cum se va disputa viitoarea ediţie de campionat”, a declarat sursa citată.

    Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a declarat, în urmă cu o săptămână, agenţiei MEDIAFAX, că CSMS Iaşi şi Concordia Chiajna “pot obţine şi şapte licenţe nu numai una”, dar tot nu au dreptul de a evolua în sezonul viitor al Ligii I după ce au retrogradat sportiv. Oficialul FRF se consideră adeptul aplicării criteriului sportiv şi menţionează că există un interes pentru ca astfel de informaţii privind o eventuală rămânere în Liga I a celor două echipe să se vehiculeze în mass-media. “E vorba de un interes al cuiva. Eu am vorbit la Adunarea Generală despre criteriul după care se produce sistemul de promovare şi retrogradarea, adică cel sportiv. Deci patru au retrogradat, patru trebuie să promoveze. De asemenea cele care nu au obţinut licenţă (n.r. – Rapid şi U Cluj) nu au loc în Liga I. Cele care au obţinut licenţă au loc în Liga I, dar ţinând cont de criteriul sportiv. Cele două nume despre care s-a vorbit ( n.r. – CSMS Iaşi şi Concordia Chiajna ) din punct de vedere sportiv nu au obţinut acest drept. Mai departe pot obţine şi şapte licenţe nu numai una”, a declarat Sandu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: “Optăm între 8 sau 9 regiuni”. Care este cel mai important criteriu pentru delimitarea acestora

    Vicepremierul a reiterat faptul că în prezent se află în discuţii două variante în ceea ce priveşte numărul viitoarelor regiuni, fie opt, fie nouă astfel de entităţi administrative.

    “Criteriile pe care le-am avut în vedere sunt în principal criterii funcţionale. Am spus de la început, nu intenţionez să propun (…) un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice, pentru că ţinta principală pentru care vrem să înfiinţăm aceste regiuni o reprezintă dezvoltarea echilibrată a României. Dacă punem o hartă a dezvoltării actuale se vede foarte clar care sunt diferenţele de dezvoltare între judeţe…asta înseamnă că dacă noi vom continua cu sistemul administrativ actual, riscăm să transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.