BusinessMagazin

Tag: criterii

  • Combustibil pentru viitorii unicorni

    În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.

    În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.

    Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).

    Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”

    ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.

    „În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.

    Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
    În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.

    „Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.

    În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.

    „Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
    ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
    „În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.

    Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”

    Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Raiffeisen Asset Management lansează un nou fond de investiţii care ţine cont şi de criteriile de sustenabilitate pentru companii

    Raiffeisen Asset Management lansează un nou fond de investiţii, Raiffeisen Global Equity, legat de ratingul ESG, investiţiile noului fond urmând să ţină cont de criteriile de sustenabilitate pentru companii.

    Fondul va investi în fonduri de acţiuni şi va avea diversificare la nivel global, iar investiţiile vor ţine cont, pe lângă criteriile de randament, şi de cele de rating  ESG, publicate de companii.

    ESG (Environmental, Social, Governance) reprezintă un set de standarde pe care investitorii le urmăresc atunci când analizează companiile în care investesc.

     “Incurajam dintotdeauna comportamentul responsabil faţă de clienţi, angajaţi, furnizori, parteneri sau autorităţi. Ne gândim de mai mult timp la ideea de a lansa în România un fond de investiţii care să ţină cont de criteriile de sustenabilitate: faţă de mediu, comunitate, societate, în general” a spus Steven van Groningen, presedinte şi CEO al Raiffeisen Bank.

    Potrivit Global Sustainable Investment Alliance, la nivelul anului 2018 aproximativ 40% din totalul activelor globale ajunseseră să fie administrate în baza unor criterii ESG, existând fonduri totale de peste 31.000 de miliarde dolari plasate în active sustenabile. Aceste valori reprezentau o creştere cu 34% fata de nivelul anului 2016, iar tendinta de crestere s-a mentinut si la nivelul anului trecut.

    ”Suntem bucurosi sa anuntam lansarea acestui  fond, dedicat investitiilor sustenabile si responsabile. In lume exista un interes tot mai mare pentru acest tip de investitii, interes manifestat si de catre clientii Raiffeisen.  Managementul responsabil duce la o mai buna gestionare a riscurilor si la obtinerea unor performante mai bune, pe termen lung” , a declarat Razvan Szilagyi, CEO Raiffeisen Asset Management.

    Raiffeisen Asset Management ocupă locul doi în topul companiilor de administrare a fondurilor de investiţii din România, administrând active în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro. Compania administreaza in total 15 fonduri mutuale (incluzand noul fond de actiuni ESG) si un fond de pensii facultative, Pilonul III.

     

  • Vreţi să aveţi propria cafenea? De câţi bani aveţi nevoie pentru a dezvolta o cafenea 5 to go şi ce criterii trebuie să îndepliniţi pentru a prelua o astfel de afacere

    După inaugurarea unei prime cafenele în 2015, în Bucureşti, lanţul de cafenele 5 to go, înfiinţat de Radu Savopol şi Lucian Bădilă, s-a extins până în prezent la aproximativ 150 de locaţii în toată ţara, devenind cel mai mare lanţ din punctul de vedere al numărului de unităţi de pe segmentul cafenelelor. Cifra de afaceri înregistrată astfel a ajuns anul trecut la 5,5 milioane de euro la nivelul întregului grup 5 to go, aproape dublă faţă de 2017, când aceasta se plasa la 2,8 milioane de euro. „Pentru finalul lui 2019 preconizăm o cifră de afaceri de 8,5 milioane de euro şi ne bucurăm să anunţăm că numai într-o singură lună, octombrie, am atins pragul de 1 milion de euro cifră de afaceri”, spune Radu Savopol în interviul acordat Business MAGAZIN.


    Francizarea a fost unul dintre motoarele de dezvoltare a afacerii, în contextul în care din totalul de unităţi din prezent, aproximativ 90% sunt deschise în regim de franciză.
    „Franciza 5 to go are la bază un concept unic, de preţ fix, idee care m-a inspirat şi m-a făcut să creez acest business împreună cu o echipă tânără şi dinamică. Conceptul a fost foarte bine perceput de iubitorii de cafea şi vreau să credem că ne-am impus în piaţă prin cinci reguli simple: gustul cafelei noastre, profesionalismul echipei şi iscusinţa preparatorilor barista, rapiditatea cu care servim produsele, diversitatea lor – pentru că nu oferim numai cafea, ci şi răcoritoare, sandviciuri, dulciuri  – şi stilul de viaţă, pentru că noi credem că putem să oferim o stare mai bună clienţilor noştri, de aici şi motto-ul «Smile, there’s coffee!»”, descrie Radu Savopol, cofondatorul lanţului de cafenele 5 to go, conceptul brandului.
    Investiţia iniţială într-o franciză 5 to go este cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de euro, taxa de franciză, de 4.500 de euro + TVA, fiind inclusă în aceste valori. „Suma poate varia în funcţie de mai mulţi factori importanţi, precum suprafaţa locaţiei, chiria spaţiului, mobilierul sau numărul de angajaţi. Amortizarea investiţiei se face într-o perioadă de un an, maximum doi”, precizează Radu Savopol. Un francizat 5 To Go trebuie să aibă în vedere o durată minimă a contractului de cinci ani, precum şi plata următoarelor redevenţe: 4% taxă lunară, 1,5% contribuţia la bugetul de marketing, taxe care se vor aplica la cifra de afaceri. „Noi ne ocupăm de pregătirea de dinainte de a deschide locaţia şi suport după ce demarăm businessul”, precizează antreprenorul. În ceea ce-i priveşte pe francizaţi, Radu Savopol observă că din rândul comunităţii acestora se disting două categorii principale. Una ar fi aceea a antreprenorilor care au lucrat mult timp în afara ţării şi şi-au dorit să revină acasă, în România, şi să-şi dezvolte propriul business. Un exemplu în acest sens este Marian Creangă, francizat cu două locaţii 5 To Go, de la Sfânta Vineri şi Brico Depot Orhideea din Capitală. După 11 ani petrecuţi în afară, el a revenit în România fără o perspectivă concretă de viitor. A mizat pe deschiderea unei cafenele 5 to go, iar la şase luni distanţă a realizat că este pregătit pentru o a doua locaţie. Planurile lui nu se opresc însă aici, el vizând deschiderea a trei locaţii 5 to go în sistem de franciză.

    O altă categorie care se evidenţiază în rândul francizaţilor 5 to go este a tinerilor antreprenori, iar Radu Savopol o aduce ca exemplu pe Bianca Sperchez, care, la 25 de ani, deţine două francize 5 to go în Braşov, oraşul ei natal. „Spiritul antreprenorial l-a moştenit din familie, de la părinţii ei, aşa că lucrurile au venit cumva firesc, deşi nu avea în plan, acum ceva timp, să urmeze acest drum. Chiar se gândea să plece în străinătate, să-şi construiască în altă parte cariera, dar ambiţia personală a făcut-o să rămână aici şi să-şi demonstreze ei, dar şi celorlalţi că se pot construi lucruri frumoase şi în România, că există potenţial şi putem să-l valorificăm”, povesteşte Savopol.

    CV de francizat 5 to go
    1.
    Plasarea în piaţă (viitoarea locaţie 5 To Go trebuie să fie dezvoltată în zone cu mai mult de 50.000 de locuitori);
    2.
    Asigurarea unei suprafeţe de vânzare de 10-50 mp;
    3.
    Găsirea unor spaţii optime de amplasare (zone cu spaţii de birouri, sedii administrative, licee sau facultăţi).  

  • Fantomele războiului cipriot încep din nou să bântuie

    Ciprioţii greci iau decizia ca pe o nouă provocare turcească în contextul în care Ankara trimite vapoare cu instalaţii de foraj marin escortate de nave militare în apele Ciprului, sfidând Uniunea Europeană şi SUA şi socotind că are dreptul să exploateze uriaşele rezerve de gaze naturale descoperite acolo. Deocamdată, Turcia este dependentă de gazele naturale cumpărate din Rusia.
    Aşa-zisul stat cipriot turcesc Republica Turcă a Ciprului de Nord a comandat un studiu pentru a stabili cine sunt proprietarii din Varosha, care a fost staţiunea turistică principală a insulei înainte de a fi abandonată şi izolată în urma ocupării nordului insulei de către armata turcă în 1974. Decizia a fost anunţată pe 18 iunie, după ce mai multe state din Uniunea Europeană şi-au arătat intenţia de a acţiona contra Turciei pentru activităţile de forare pe care le consideră ilegale în apele Ciprului. Turcia are două nave specializate în activităţi de forare care desfăşoară operaţiuni acolo. Ciprul spune că explorarea are loc în ape în care deţine drepturi economice exclusive şi că activităţile Turciei îi încalcă suveranitatea.
    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut clar că „nimeni nu ne poate împiedica să protejăm drepturile ciprioţilor turci în estul Mediteranei“. Armata Turciei, care a capturat nordul Ciprului după o lovitură de stat nereuşită orchestrată de naţionaliştii ciprioţi şi de regimul militar care conducea atunci Grecia, a ţinut Varosha închisă şi nelocuită după ce locuitorii vorbitori de limbă greacă au abandonat staţiunea, aflată lângă portul istoric Famagusta.
    „A sosit timpul să facem un pas hotărât pentru Varosha“, a declarat Kudret Ozersay, ministrul de externe al guvernului autodeclarat al Ciprului de Nord, entitate recunoscută ca stat doar de Turcia. Ciprul de Nord are în ochii Uniunii Europene statutul de teritoriu ocupat.
    Ziarul proguvernamental turc Daily Sabah scrie că planul este de a redeschide Varosha pentru  repopulare. Oraşul, în care clădirile de apartamente, vilele, un magazin de blănuri şi un dealer Alfa Romeo sunt ascunse parţial de iederă, ar putea fi o ţintă pentru investiţii la scară largă dacă noul conflict cipriot este rezolvat paşnic. Însă tensiunile se agravează.
    Varosha a avut o populaţie de aproximativ 39.000 de persoane, care au fugit ajutaţi de militari britanici în 1974 când armata turcă a invadat insula. Oraşul a fost golit cu câteva ore înainte ca militarii turci să ajungă acolo. Oamenii se temeau că vor fi masacraţi. De atunci, acolo nu au acces decât soldaţii turci. Clădirile au fost jefuite. Oraşul este acum protejat de o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU din 1984 care prevede că aşezarea goală poate fi repopulată numai de locuitorii săi originari, notează eKathimerini.
    Famagusta, oraşul-port din care  Varosha făcea parte în vremurile de pace, a reuşit să evite soarta staţiunii închise. În timpul războiului dintre nord şi sud, grecii au fugit, zona a fost bombardată, au murit oameni, inclusiv turişti, dar oraşul a rămas deschis. În 2015, noul ales lider al Ciprului de Nord, Mustafa Akinci, a propus deschiderea Varoshei dacă i se permite redeschiderea portului pentru comerţul internaţional şi a aeroportului Ercan pentru zboruri directe. De când şi-a declarat unilateral independenţa în 1983, Ciprul de Nord este sub un embargo comercial, de transport şi cultural internaţional. Famagusta este cel mai important port al insulei şi ar putea deveni important şi în noul conflict dintre Cipru şi Turcia.
    Potrivit presei turce, Ankara va stabili baze navale şi aeriene în Ciprul de Nord pentru a garanta securitatea în estul Mării Mediterane. Mutarea urmează unei vizite în Ciprul de Nord a unei echipe a armatei turce care a purtat discuţii cu oficiali diplomaţi şi militari din nordul insulei, potrivit agenţiei de presă Demirören. S-a convenit că operaţiunile de foraj ale Turciei în regiune fac necesară consolidarea prezenţei turce, în special în ceea ce priveşte aprovizionarea şi garantarea siguranţei navelor de război turceşti.
    Decizia comună a guvernelor Turciei şi al Republicii Turce a Ciprului de Nord vine în urma controverselor legate de descoperirea şi exploatarea unor vaste rezerve de gaze naturale în largul coastelor insulei. La începutul lunii iunie, Grecia, Cipru şi Israel au făcut o înţelegere prin care urmează să construiască o conductă pentru resursele de gaze naturale din largul coastei de sud. Conducta EastMed, despre care se estimează că va produce un profit de 9 miliarde de dolari în decurs de 18 ani, va furniza gaze din regiune mai multor ţări din Europa. Guvernul de la Ankara este nemulţumit că a fost exclus dintr-o astfel de afacere de sub nasul său şi şi-a trimis propriile nave de foraj în apele de pe coasta de est a Ciprului pentru a explora alte rezerve de gaze naturale.
    De asemenea, Ankara a autorizat efectuarea de lucrări pentru stabilirea unui port maritim fie în Famagusta, fie în Iskele, ambele oraşe fiind aflate în partea de est a Ciprului. Pentru Famagusta sunt propuse modernizarea portului şi construirea unei baze navale. Investiţiile în renovarea Maraşului pentru ca staţiunea să poată funcţiona în paralel cu portul sunt estimate la 10 miliarde de dolari.
    Aceste măsuri, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, sunt luate pentru a „consolida bunăstarea şi stabilitatea Mediteranei de Est şi a Ciprului prin împărţirea resurselor din jurul Ciprului şi a Mediteranei. Ne dorim doar un singur lucru: garantarea drepturilor poporului cipriot turc“.
    Turcia a lansat joi cel de-al doilea vas de foraj care va opera lângă Cipru, în preajma Peninsulei Karpas, informează publicaţia turcă proguvernamentală Daily Sabah. Operaţiunile de foraj vor începe în iulie. Nava, Yavuz, are de 229 de metri, a forat în apele mai multor ţări, printre care Kenya, Tanzania şi Malaysia, şi este deservită de un personal de 150 de oameni, dintre care 53% sunt cetăţeni turci. Numărul va creşte la 180 când activitatea va atinge maximul.
    Primul vas de foraj, Fatih, a început deja să caute gaze şi petrol în apele situate în ceea ce Turcia consideră a fi platoul său continental, la aproximativ 40 de mile marine de  oraşul cipriot Paphos. Perimetrul este însă disputat cu guvernul oficial al Ciprului, care spune că este în zona economică exclusivă (ZEE). Versiunea turcă este că guvernul ciprioţilor greci a declarat unilateral regiunea ca fiind în ZEE. Manevrele navei au determinat Nicosia să emită mandate internaţionale de arestare pentru membrii echipajului navei Fatih, deşi este puţin probabil ca administraţia cipriotă greacă să încerce să aresteze personalul sau ca alte ţări să ia în serios mandatele. Turcia ar riposta. Erdogan a şi promis acest lucru.
    Autorităţile turce spun că Fatih va continua să opereze în apele din vestul Ciprului, în timp ce Yavuz va opera în est, şi că navele vor efectua foraje şi în Marea Neagră şi în Marea Marmara.
    Giganţii energetici Total din Franţa şi ENI din Italia sunt implicaţi în explorarea petrolului şi gazelor din largul Ciprului prin contracte cu administraţia cipriotă greacă, la fel şi ExxonMobil din SUA.
    Turcia îşi întemeiază pretenţiile pe două aserţiuni. Una este că Cipru nu are niciun drept să acorde licenţe de foraj până nu ajunge la un acord cu Republica Turcă a Ciprului de Nord în privinţa împărţirii veniturilor. Problema este că Ciprul de Nord nu este recunoscut ca stat suveran decât de Turcia. De asemenea, Ankara susţine că zona sa economică se întinde până la 200 de mile de coastă, ceea ce înseamnă că o porţiune mare din Mediterană i-ar aparţine. Apoi, Turcia mai susţine că în cazul insulelor zona economică exclusivă se întinde pe numai 12 mile, astfel că nu doar cea a Ciprului, ci şi cea a Greciei doar spală ţărmul. Toate aceste pretenţii ale Turciei contravin convenţiei Legea Mărilor din 1994, pe care însă Turcia nu a semnat-o. Ankara nu are relaţii diplomatice cu Nicosia. Turcia este stat membru al NATO, unul dintre cele mai importante din punctul de vedere al dotării militare şi având în vedere că are la Marea Neagră singura flotă comparabilă cu cea a Rusiei. De asemenea, Turcia este importantă pentru reţinerea valurilor de imigranţi sirieni care altfel ar putea ajunge în UE. Cipru este stat membru al UE.
    În luna mai, armata turcă a lansat un exerciţiu naval de mai multe zile în Mediterana de Est, în Marea Egee şi Marea Neagră, cu 131 de nave de război, 57 de aeronave de luptă şi 33 de elicoptere pentru a arăta că ia „toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile şi legea ţării noastre în Marea Egee, Mediterana de Est şi Cipru” şi pentru „a demonstra că Forţele Armate Turce sunt foarte hotărâte, loiale şi capabile să asigure siguranţa, suveranitatea, independenţa, drepturile maritime şi beneficiile Turciei”.

  • Un psiholog spune că oamenii te judecă doar aceste două criterii la prima întâlnire. Care sunt acestea?

    Profesorul şi psihologul Amy Cuddy ce predă la Harvad Business School a studiat mai mult de 15 ani de zile primele impresii şi efectul acestora asupra oamenilor. În cartea sa “Presence”, Cuddy este de părere că oamenii răspund la următoarele două întrebări atunci când se văd pentru prima dată, potrivit Business Insider

    1. Pot să am încredere în această persoană?
    2. Pot să respect această persoană?

    Psihologii se referă la aceste două dimensiuni cu două categorii: căldură şi competenţă. Ideal, un candidat vrea să fie perceput şi prietenos şi inteligent, bun cunoscător.

    Într-un context profesional, oamenii tind să mizeze pe dovedirea competenţei şi mai puţin apropierea, căldura. Se pare că, deşi e important să arăţi că eşti bun pentru rolul cerut de angajator, este mai important să arăţi că cineva poate avea încredere în tine.

  • Primar PMP, în greva foamei: În 2019, în România, sănătatea se împarte pe criterii politice

    Lucian Morar, membru PMP, a declarat că, principala sa nemulţumire este legată de faptul că, la acest moment, în România, criteriile politice sunt principalul factor determinant în vederea alocării de fonduri în Sănătate, subliniind că va rămâne în greva foamei până când acest lucru va înceta.

    „Am început de la 9 jumătate greva foamei în faţa sediului Ministerului Sănătăţii. Acest gest este un strigăt împotriva unui sistem bolnav. În 2019, în România, Sănatatea se împarte pe criterii politice. Consider că prin decizia Ministerului, oraşul Ulmeni a fost discriminat etnic rasial, etnic si politic. (..) Sunt hotărât să rămân aici până când Ministrul Sănătăţii va înceta să mai împartă sănătatea pe criterii politice. Nu vreau să mai existe discriminari în Sănătate, îmi doresc corectarea nedreptăţii făcută pentru că eu nu am culoarea politică roşie”, a declarant primarul Lucian Morar pentru MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poate să coste un peşte milioane de dolari? – VIDEO

    Un campion la un festival dedicat acestei specii de peşte din Japonia a fost vândut cu 1,8 milioane de dolari în 2017. Acesta a fost cel mai scump peşte din această specie vândut vreodată.

    A fost vândut de ferma japoneză Sakai Fish, specializată pe creşterea peştilor Koi de peste 100 de ani. Peştii din această rasă, originară din Japonia, sunt de o varietate enormă. Distincţiile între ei se fac în funcţie de criterii precum coloritul şi dimensiunea.

    Japonia este responsabilă de 90% din producţia totală de astfel de peşti. În 2016,  a exportat 295 de tone de peşti Koi. Dar nu doar japonezii vând crapi japonezi. Pe site-urile româneşti de profil sunt populare anunţurile de vânzare de icre sau de peşti Koi, cu preţuri care ajung la câteva sute de lei pentru un crap japonez.

  • Top 20 cei mai buni angajatori în 2018 – VIDEO

    Criteriile de votare au luat în calcul gradul de satisfacţie la locul de muncă, posibilitatea ca angajatul să recomande unui apropiat să se angajeze în cadrul companiei, precum şi dorinţa angajatului de a-şi schimba jobul în viitorul apropiat (6 luni – 1 an). 

    Vodafone România, OMV Petrom şi Banca Transilvania ocupă primele trei poziţii în topul celor mai buni angajatori din România, fiind printre cele mai apreciate companii de către angajaţi.

    Vodafone urcă 9 poziţii în clasament, ajungând astfel pe primul loc în topul celor mai apreciaţi angajatori din România. Faţă de 2017, IT-ul pierde teren în faţa companiilor financiare, care ajung din nou în topul preferinţelor angajaţilor. Banca Transilvania cunoaşte o ascensiune remarcabilă ajungând pe locul trei în topul angajatorilor, poziţie ocupată anul de trecut de Orange România.

    În primele zece poziţii din top se mai regăsesc în acest an ING Bank, cât şi angajatori din retail, Auchan, Altex şi Emag, sau companii din domeniul BPO, precum Arvato Services. M.A.P.N şi INCAS sunt primele instituţii publice care au ajuns în top 10 cei mai apreciaţi angajatori. M.A.P.N ocupă locul 8 în topul celor mai apreciaţi angajatori în 2018, în timp ce Incas, Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale, ocupă locul 10 în clasament, poziţie ocupată anul trecut de Heineken România.

    Top cei mai buni angajatori în 2018

    1. Vodafone Romania
    2. OMV Petrom
    3. Banca Transilvania
    4. Auchan
    5. Emag
    6. Arvato Services
    7. ING Bank
    8. M.A.P.N
    9. Altex
    10. INCAS
    11. Kromberg & Schubert Romania
    12. Carrefour Romania
    13. BRD Société Générale
    14. Nestle
    15. Schaeffler Romania
    16. Michelin Romania
    17. British American Tobacco
    18. IBM
    19. Robert Bosch Romania
    20. Orange Romania

     

     

  • Dora, robotul care ţine interviuri de angajare în locul oamenilor de HR. Cum funcţionează şi ce limbi vorbeşte

    Elementul de noutate:
    Dora este primul robot de recrutare de pe piaţa locală, care, prin intermediul inteligenţei artificiale, caută singur candidaţi în mediul online şi îi intervievează conform specificaţiilor angajatorilor.

    Descrierea inovaţiei:
    „Dora este o unealtă a unui recrutor, îl scapă de lucrurile din recrutare care mănâncă cel mai mult timp, de timpul de căutat candidaţi, de a-i verifica în prima etapă dacă s-ar potrivi cu jobul respectiv. În jur de 60% din timpul unui recrutor este scutit de Dora. Aceasta este disponibilă nonstop”, descrie Călin Ştefănescu,  cofondator al Happy Recruiter, modul în care robotul funcţionează. Potrivit lui, Dora transformă cerinţele unui angajator într-o discuţie cu un candidat. Totodată, robotul face CV-urile pentru candidaţii care nu le au. Dora cere date din CV-uri, însă extrage doar informaţiile esenţiale pentru angajator. Pe de altă parte însă, observă reprezentantul Happy Recruiter, CV-urile nu mai sunt folosite atât de mult, iar recrutorii se uită strict la datele care îi interesează – experienţă, studii, competenţe etc. Potrivit lui, robotul Dora a devenit între timp şi poliglot, vorbeşte fluent şi engleza şi olandeza şi deja sunt companii internaţionale care îl folosesc ca unealtă în activitatea de recrutare. Aceasta face şi follow-up discuţiilor cu un candidat – îi reaminteşte acestuia data, ora şi locul interviului. Dacă un candidat se retrage, Dora caută automat noi candidaţi, aceştia fiind paşi care economisesc timpul recrutorului. Happy Recruiter are şapte cofondatori, o parte dintre aceştia fiind persoane cu experienţă în recrutare, marketing, product development şi dezvoltare agilă. Toţi cei şapte cofondatori sunt din Târgu-Mureş şi au lucrat împreună la Tjobs, platformă de recrutare cu oferte de muncă pentru străinătate deţinută acum de un holding olandez. Cei şapte cofondatori ai Happy Recruiter sunt Mădălina Rigo (recruiter), Raluca Ştefănescu (recruitment manager), Liviu Livanu (sales manager), Dragoş Lup (project manager), George Cheteles (CTO), Andrei Cornea (data analyst) şi Călin Ştefănescu (business developer).
    Întrebat într-un interviu ZF de investiţiile făcute în platformă şi de sursa finanţării, Călin Ştefănescu a răspuns: „În cazul investiţiei am ales abordarea că banii nu sunt un impediment în a dezvolta ceva. Deşi am avut câteva oferte de finaţare iniţială, le-am refuzat şi am pornit Happy Recruiter cu absolut zero cash, am lucrat într-un apartament la subsolul unui bloc din Târgu-Mureş, puţin înghesuiţi, dar foarte motivaţi, cu un scop comun foarte bine definit”.

    Efectele inovaţiei:
    Lansată la 1 martie anul acesta, Dora a avut peste 200.000 de interviuri, iar peste 24.800 de candidaţi s-au angajat sau sunt în proces de angajare prin intermediul „ei”, potrivit informaţiilor de pe platforma Happy Recruiter.

  • Corigentul României: Educaţia

    Statul român a alocat, în 2017, numai 3,7% din PIB pentru finanţarea sistemului de educaţie, cu un punct procentual mai puţin decât media europeană (de 4,7% din PIB) şi cu mult sub media din state dezvoltate precum Belgia, Finlanda sau Danemarca, unde cheltuielile cu învăţământul depăşesc 6% din PIB anual.

    „Educaţia din România nu este subfinanţată de 25 – 30 de ani, de la Revoluţie, subfinanţarea învăţământului este de vreo 40 de ani, de la criza din anii ’70 şi de la plata datoriei externe. De atunci este în declin învăţământul românesc“, spune Vasile Mih, directorul Colegiului Naţional „Dragoş Vodă“ din Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş). În opinia lui, cel mai mare impact în rezolvarea deficienţelor din educaţia românească l-ar avea alocarea celor 6% din PIB educaţiei – prevăzuţi în lege – care ar permite sistemului să crească şi să se modernizeze.

    „Nu este o poveste a tranziţiei, este o poveste a României. Iar societatea civilă şi mediul de afaceri au început să găsească soluţii pentru asta, ca să aibă oameni pregătiţi într-un anumit fel în viitor, oameni capabili să se angajeze. Eu am găsit termenul «employability» (angajabilitate – n.red.) într-un singur document şcolar din România, în legea calităţii; în Anglia acest termen este pe fiecare perete din fiecare şcoală“,  a mai spus Vasile Mih, care conduce un liceu cu 1.000 de elevi. Mih este unul dintre cei 40 de directori de şcoală din România care au fost selectaţi pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie, un ONG din domeniul educaţional.

    Sistemul de învăţământ a fost unul dintre cele mai „reformate“ sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în aproape 30 de ani la legile învăţământului. În plus, noul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a ocupat această funcţie şi în trecut (de numele ei se leagă desfiinţarea şcolilor profesionale), a venit săptămâna trecută cu câteva idei noi de reformă, printre care se află şi introducerea aşa-numitului bacalaureat „profesional“ sau tehnologic“, care să nu permită accesul absolvenţilor la facultate, ci doar într-o formă de educaţie duală.
    Găsirea unei căi de rezolvare a problemelor complexe din sistemul de învăţământ nu este o sarcină uşoară, mai ales în contextul în care niciodată n-a fost mai greu pentru angajatori să definească ce înseamnă forţă de muncă bine pregătită, spune Ramona Jurubiţă, country managing partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG.

    „În secolul precedent, întrebarea «ce vrei să te faci când vei fi mare?»˃ era prima întrebare pe care o puneau părinţii, rudele, cunoştinţele unui copil. Şi majoritatea copiilor aveau răspunsuri clare sau cel puţin îşi imaginau cum ar arăta meseria pe care vor dori să o facă. Acum auzim din ce în ce mai rar astfel de întrebări. Acesta este contextul absolut bulversant în care se pune problema reformei sistemului de educaţie românesc, despre care ştim cu certitudine că este inadecvat pentru nevoile copiilor astăzi“, adaugă Jurubiţă.

    Modelul Coreei: „Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice“

    Ramona Jurubiţă a dat exemplele sistemelor de educaţie finandez şi coreean, recunoscute, la nivel global, ca fiind modele de urmat, pentru că au dovedit că au adus rezultate foarte bune în dezvoltarea copiilor. Astfel, şcoala finlandeză este concentrată pe dezvoltarea unei identităţi pentru copil, de aceea peste 30% din materiile studiate sunt opţionale, iar metodele bazate pe experimentare sunt favorizate. De asemenea, şcoala coreeană este concentrată pe performanţă prin efort uriaş de învăţare.

    „Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice, îţi spune şcoala coreeană, iar societatea bazată pe meritocraţie şi valoarea educaţiei o confirmă apoi din plin. La acest moment, amândouă sistemele de învăţământ – finlandez şi coreean – par să răspundă adecvat propriilor nevoi sociale, cele două ţări devenind economii puternice şi datorită valorii pregătirii şcolare“, adaugă Jurubiţă.

    În opinia ei, românii sunt deficitari astăzi la acest capitol, dar România îşi poate propune măcar să reducă în următorii ani rata analfabetismului funcţional, definită prin incapacitatea de a înţelege un text citit şi de a utiliza într-un context adecvat informaţia asimilată. Într-adevăr, circa 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, în contextul în care media acestui indicator la nivelul statelor Uniunii Europene este de 20%.

    „Unii dintre aceşti elevi devin studenţi. Şi chiar reuşesc să obţină diplome universitare sau de master. De ce cred că acesta trebuie să fie obiectivul principal? Fiindcă toate muncile care presupun seturi de instrucţiuni repetitive sau de memorie vor fi din ce în ce mai automatizate. Nu cred că în secolul XXI un om va rămâne relevant pe piaţa muncii dacă nu poate înţelege şi pune în aplicare sarcini complexe, fiindcă este analfabet funcţional“, mai spune Jurubiţă, atrăgând atenţia asupra faptului că, potrivit unor studii, 85% din meseriile care vor fi în anul 2030 încă nu au fost inventate.
    De altfel, rezultatele testelor PISA (Programme for International Student Assessment) din 2015 (cele mai recente) arată că elevii români au performanţe care îi plasează cu mult sub media restului statelor care au participat la această evaluare realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. PISA este o evaluare internaţională care măsoară competenţele de bază ale elevilor în trei domenii principale: citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Deşi rezultatele din 2015 arată o îmbunătăţire faţă de anul 2006, prin comparaţie cu anul 2012 elevii români au înregistrat un regres. În 2018, România va participa din nou la acest program de evaluare internaţională.

    „Noi aplicăm teste elevilor după nişte metode de acum 40 de ani, de aceea avem rezultate atât de slabe la testele PISA, iar schimbarea trebuie să pornească de la noi. Atâta vreme cât te duci la clasă şi spui doar nişte formule chimice, copiii nu au cum să gândească, să experimenteze“, explică Violeta Dascălu, directoarea Şcolii Ferdinand I din Capitală, care şcolarizează în prezent 729 de copii.

    Reducerea abandonului şcolar trebuie să devină prioritate

    Violeta Dascălu a fost, de asemenea, selectată pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie. Programul, care are o durată de un an, are ca scop dezvoltarea abilităţilor de leadership ale directorilor pentru a creşte performanţele acestora şi ale şcolilor şi pentru a îmbunătăţi calitatea predării şi rezultatele elevilor.

    „Schimbarea a început, deoarece prin programe de tipul Academiei de Leadership pentru directorii de licee putem găsi soluţii şi le putem împărtăşi cu colegii noştri şi cu alţi profesori. Spre exemplu, în cadrul Şcolii Ferdinand, ea a reuşit o scădere a abandonului şcolar de la 6,5% în 2010 la 1,5% în prezent, printr-un set de măsuri simple, care nu au implicat eforturi financiare.
    „Noi ne-am dat seama că, deşi aveam şi noi rezultate academice bune – nu foarte multe, dar existau –, dacă mergem doar pe ideea aceasta de a scoate olimpici riscăm să îi pierdem pe ceilalţi copii sau să nu ne mai ocupăm de ei. Pentru că am avut copii care nu veneau la şcoală din diverse motive: aveam copii cu părinţi plecaţi în străinătate care absentau, cu părinţi şomeri sau la limita sărăciei, copii crescuţi de alte persoane decât părinţii lor etc. Sunt adevărate poveşti în spatele abandonului şcolar al copiilor şi noi ne-am străduit ca în primul rând de aceşti copii să ne ocupăm, să îi aducem la şcoală şi să încercăm să îi reţinem cât mai mult“, a mai spus Violeta Dascălu. Astfel, aceasta a apelat la ajutorul ONG-urilor din sectorul educaţiei pentru a face anchete sociale chiar acasă la familiile copiilor care absentau.

    Abandonul şcolar este una dintre marile vulnerabilităţi ale României, având în vedere că aproape unu din cinci copii abandonează în fiecare an şcoala, România fiind astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar din 2017. Astfel, aproape 270.000 de tineri români părăsesc timpuriu şcoala în România, rata abandonului şcolar – de 18,1% –  fiind de aproape două ori mai mare decât media UE – de 10,6%.

    Dacă aş fi ministrul educaţiei…

    În contextul în care România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte cei mai importanţi indicatori ai sistemului de învăţământ, Business MAGAZIN i-a întrebat pe liderii din business ce măsură ar adopta astăzi dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei, pentru a avea o forţă de muncă mai bine pregătită în viitor.

    „Ministerul Educaţiei are 300.000 de angajaţi prost plătiţi, demotivaţi şi, parte dintre ei, incompetenţi. În consecinţă, i-aş cere premierului să respecte legea şi să acorde educaţiei 6% din PIB. În paralel, m-aş înconjura de consilieri competenţi care să mă ajute să instaurez meritocraţia pe toate palierele. Cu o resursă umană de calitate, corect plătită, sistemul s-ar regenera din interior şi ar găsi cele mai bune soluţii“, crede Andrei Goşu, managing partner în cadrul Ascendis, cea mai mare companie de training de pe piaţa locală.

    Într-adevăr, statisticile arată că, în ciuda creşterilor de salarii din ultimii ani, angajaţii din învăţământ au rămas cenuşăresele sectorului bugetar: câştigă, în medie, 2.700 de lei net pe lună (în septembrie 2018), cu mult sub nivelul salariului mediu al funcţionarilor publici, care au salarii de peste 4.200 de lei net sau al angajaţilor din sănătate, care au ajuns la o medie de 3.500 de lei net lunar.

    În opinia Ramonei Jurubiţă de la KPMG, una dintre măsurile de urgenţă pe care le-ar lua dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei ar fi obligativitatea ca orice dascăl din România să primească pregătire specială pentru învăţarea metodelor de învăţare participativă, care combat analfabetismul funcţional (nu memorare, ci înţelegere în context şi aplicare a cunoştinţelor dobândite, gândire critică), indiferent dacă predă matematică, chimie sau limbi străine.

    „Pentru evaluarea profesorilor, aplicarea cu succes a acestor metode ar trebui să fie în topul criteriilor utilizate. Cu ce fonduri să facem aceste lucruri şi poate multe altele? Încercând să implic şi mediul privat“, mai spune ea. Un potenţial obstacol pentru această măsură ar putea fi, adaugă Jurubiţă, cele 87% dintre firmele româneşti care nu pot acorda sponsorizări şcolilor.

    În prezent, sunt plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor 87% din totalul companiilor active, dar acestea pot efectua sponsorizări numai pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în timp ce unităţile de învăţământ nu se încadrează pentru a beneficia de astfel de sponsorizări.

    „Care este potenţialul impact? Şcolile pierd accesul la 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Despre ce sumă vorbim? Estimez această sumă la 700 milioane de euro, în mod prudent. Întreg bugetul educaţiei pe 2018 este de aproximativ 5,11 mld. euro, deci contribuţia ar fi semnificativă“, spune Jurubiţă.

    Teodor Blidăruş, preşedinte al ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii – şi CEO & cofondator al companiei de dezvoltare de soluţii IT pentru industria financiară Fintech OS, spune că, dacă ar fi ministrul educaţiei, ar pune accent pe informatică în primul rând.

    „Această disciplină implementată în curricula şcolară de la cele mai mici clase, chiar din preşcolar, are rezultate deosebite. Nu numai că performanţele elevilor vor fi mai bune la matematică, citire sau scriere, dar vor dezvolta o gândire structurată şi analitică“, crede Blidăruş.

    Competenţele din zona informaticii i-ar face pe elevi să înţeleagă tehnologia şi cum le poate ajuta/schimba vieţile, pe toate segmentele ei. De asemenea, studierea informaticii şi a domeniilor conexe le va dezvolta creativitatea şi spiritul de iniţiativă, iar procesul de învăţare va fi mult mai rapid, mai ales că o parte se studiază sub forma jocurilor.

    „Impactul direct va fi că România şi-ar utiliza mai bine şi cu valoare adăugată talentele, conducând invariabil la o creştere semnificativă a numărului de absolvenţi în facultăţile tehnice, precum şi o încurajare naturală a dezvoltării tehnologiilor emergente, care vor defini viitorul, dar ne-ar oferi şi o populaţie consumatoare avizată de tehnologie, aptă a discerne beneficiile de capcane“, adaugă Blidăruş. O a două măsură-cheie este cea legată de lucrul în echipă şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a colabora. Focusul exclusiv pe performanţă individuală nu mai este neapărat de actualitate“, mai spune preşedintele ANIS.

    Un alt obstacol care stă în faţa schimbării de care are nevoie sistemul de educaţie este mentalitatea, spun liderii din business, pentru că există o presiune socială puternică de a fi în rândul lumii“, dar cu primul loc în UE la capitolul analfabetism funcţional nu suntem în medie. Prin urmare, profesorii ar trebui să considere normal să facă parteneriate cu firme din mediul privat, având ca obiectiv rezolvarea acestei probleme, iar atunci când evaluările profesionale vor depinde semnificativ de acest indicator, vom avea un factor motivant suplimentar, mai spune Ramona Jurubiţă.
    „Pe de altă parte, profesorii, ca de altfel părinţii şi copiii, sunt deja afectaţi negativ de lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte programa şcolara, aceasta schimbându-se în fiecare an, iar schimbarea nu pare a răspunde nevoilor pieţei muncii. Programa şcolară nu ar trebui să fie o decizie politică, ci ar trebui să fie pregătită şi cu consultarea profesorilor şi a reprezentanţilor mediului privat“, adaugă Jurubiţă.

    De asemenea, ar trebui introduse testări obligatorii, standardizate la nivel naţional, în fiecare clasă gimnazială şi de liceu din România, pentru evaluarea nivelului de alfabetism funcţional, pentru a identifica evoluţia acestui indicator esenţial.