BusinessMagazin

Tag: crevedia

  • Rafila vine cu veşti bune despre 3 victime ale exploziilor din Crevedia tratate în străinătate

    „Avem în continuare în Bucureşti doi pacienţi foarte grav, unul care are arsuri de peste 95% din suprafaţa corpului la Spitalul Floreasca, celălalt la Bagdasar Arseni, un bărbat nepalez cu arsură de peste 90%. Sunt în stare critică amândoi şi cu prognostic rezervat”, a declarat, joi, Rafila, după şedinţa de Guvern.

    În rest, în România sunt pacienţi cu stare uşoară sau medie.

    În ce priveşte pacienţii aflaţi în străinătate, prima veste bună vine din Belgia, unde unul dintre răniţi a fost detubat, respiră spontan şi este conştient.

    O veste bună vine şi din Graz, Austria, unde un pacient cu o suprafaţă arsă de peste 10% a evoluat foarte bine, este stabil hemodinamic, iar medicii apreciază că l-ar putea avea externa săptămâna viitoare.

    De asemenea, în Norvegia, un pompier cu arsuri de peste 25% respiră spontan, este stabil hemodinamic, se simte bine, starea de sănătate s-a ameliorat şi de joi începe şedinţele de fizioterapie şi de recuperare, adaugă ministrul.

    „De asemenea, avem acea problemă la Milano, unde există pacientul cu peste 90 la sută din suprafaţa corporală cu arsuri, el este stabil, dar rămâne în stare critică, iar celălalt pacient se află în curs detubare care are arsuri pe mai mult de 45% din suprafaţa corpului. Ambii sunt civili”, a afirmat ministrul.

  • Încă un rănit în explozia de la Crevedia a murit

    Încă un rănit în explozia de la Crevedia a murit. Este vorba despre un bărbat de 63 de ani, cu arsuri pe 90% din suprafaţa corpului care nu a putut fi transferat în străinătate.

    Surse medicale au declarat că cea de-a treia victimă a exploziei este un bărbat de 63 de ani, care avea arsuri pe 90% din suprafaţa corpului.

    Acesta nu a putut fi transferat în străinătate din cauza condiţiei în care se afla.

    Decesul a fost confirmat ulterior de Ministerul Sănătăţii: „În cursul nopţii, a decedat la Spitalul Floreasca unul din cei doi pacienţi cu arsuri de peste 90% din suprafaţa corporală. În ciuda eforturilor personalului medical, s-a ajuns la această situaţie tragică având în vedere şansele extrem de reduse de supravieţuire ale pacienţilor aflaţi în această situaţie”.

  • Ce afaceri fabuloase are „Clanul“ Doldurea în piaţa de GPL derulate prin intermediul a şase companii

    Flagas, compania care deţinea depozitul ilegal de GPL din Crevedia, o parcare de fapt unde se transvaza (muta) gazul dintr-o cisternă în alta, este doar una dintre companiile active în domeniul GPL deţinute de familia Doldurea, arată datele disponibile pe platforma Termene.ro şi analizate de ZF.

    ♦ Autorizaţiile necesare pentru afaceri veneau astfel mai uşor în contextul în care ştampilele erau date chiar de instituţia condusă de tatăl antreprenorilor Doldurea ♦ La acest moment, nu se ştie oficial exact câte staţii avea Flagas, un business de aproape 600 mil. lei ♦ După exitul unor jucători importanţi, piaţa de GPL a devenit un teren opac de business, fragmentat, cu jucători puţin vizibili şi doar câteva grupuri relevante, cel mai mare fiind Rompetrol Gas cu 179 de staţii GPL ♦ În România sunt circa 2.200 de benzinării şi peste 700 de staţii de alimentare cu GPL, potrivit platformei GPLautogas.info, dar cum sunt împărţite acestea din urmă este neclar.

    Flagas, compania care deţinea depozitul ilegal de GPL din Crevedia, o parcare de fapt unde se transvaza (muta) gazul dintr-o cisternă în alta, este doar una dintre companiile active în domeniul GPL deţinute de familia Doldurea, arată datele disponibile pe platforma Termene.ro şi analizate de ZF.

    La finalul săptămânii trecute, o explozie soldată cu 58 de victime, dintre care două persoane şi-au pierdut viaţa, a avut loc la Crevedia (Dâmboviţa), acolo unde, potrivit informaţiilor disponibile la acest moment, funcţiona ilegal un depozit unde se muta GPL dintr-o cisternă în alta, spaţiu deţinut de firma Flagas.

    Firma este controlată de Ionuţ Daniel Doldurea şi de Cosmin-Ionuţ Stîngă şi a avut anul trecut un business de 595,9 mi­lioane de lei, un profit net de 32,7 milioane de lei, fiind unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de GPL.

    Dar aceasta nu este singura firmă deţinută de familia Doldurea activă în domeniul combustibililor. În total, Ionuţ Doldurea, alături de fratele său Cristian Doldurea firgurează ca acţionari sau administratori în şase companii active în domeniul comerţului cu GPL, toate aceste firme având anul trecut un business cumulat de aproape 1,2 miliarde de lei şi 459 de angajaţi.

    Mai departe, atrage atenţia faptul că din şase companii, patru sunt înregistrate în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, tatăl fraţilor Ionuţ şi Cristian Doldurea.

    Compania Flagas, de exemplu, lucra sub CAEN-ul Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate, iar pentru autorizaţia de funcţionare este necesar chiar avizul de la primărie.

    Dintre companiile care compun miliardul de lei din GPL al fraţilor Doldurea, cele mai mari sunt Flagas, Rombeer Crîngaşu, preluată anul trecut de Flagas, şi Ade Gas Oil Company.

    Însăşi amploarea afacerilor derulate de fraţii Doldurea este un semn de întrebare privind atenţia pe care autorităţile statului ar fi trebuit să o acorde supervizării acestora.

    Dacă în 2020 Flagas, compania implicată direct în dezastrul de la Crevedia, era o afacere de 137 de milioane de lei, anul trecut a ajuns la 595 de milioane de lei, arată datele de pe Termene.ro.

    Ce se ştie sigur în acest moment este că punctul de lucru din Crevedia era închis din 2020, de atunci încolo pe respectivul amplasament derulându-se operaţiune de trasvazare (mutare dintr-o cisternă în alta de GPL), fără niciun aviz.

    Ceea ce nu explică nimeni este însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de aproape 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020, să încarce şi să descarce GPL cu cisterne, fără niciun aviz, într-o linişte deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 27 de august.

    În Crevedia, primăria oraşului era la un kilometru distanţă de „depozitul“ ilegal al Flagas, iar poliţia la doi kilometri şi cu toate acestea nimeni nu s-a seziat.

    Florin Petre, primarul din Crevedia, nu a putut fi contactat pentru detalii. „Îmi pare rău, nu pot vorbi“, a scris acesta într-un mesaj.

    „Nu pot da nicio declaraţie, am oameni la uşă acum. Vom reveni cu informaţii oficiale“, a spus Gheorghiţa Ciocănişteanu, angajată a prmăriei la compartimentul de relaţii cu publicul-se­cretariat.

    Doi oameni şi-au pierdut viaţa la finalul săptămânii trecute şi zeci de pompieri au ars pentru că primăria din Crevedia, amplasată la un kilometru de depozitul ilegal al Flagas, a închis ochii.

    Dincolo de afacerile Flagas, cei mai mari jucători din domeniul GPL, conform unei centralizări a ZF, au avut anul trecut un business cumulat de circa un miliard de euro.

    Printre cele mai cunoscute companii din această piaţă se numără Rompetrol Gas, Gaspeco L&D, deţinută de familia Borcea, Butan Gas România, Bulrom Gas Impex sau Forte Gaz.

    Dar dincolo de aceşti jucători cât de cât vizibili, piaţa este compusă din afaceri foarte discrete, în cazul unora dintre ele ingerinţa politică fiind evidentă. Este cazul firmei Comision Trade, de exemplu, deţinută de Eugen Cîrligea, care ocupă funcţia de consilier judeţean în Brăila.

    De-a lungul anilor, din piaţa de GPL s-au retras mai mulţi jucători mari, în timp ce companiile petroliere importante au integrat acest business pe o singură firmă, lipsind astfel raportările individuale.

    Jucători precum Shell au vândut afacerile cu GPL, iar firme precum OMV Petrom au decis să renunţe la acest business pentru a se concentra pe activităţi de bază.

    Cu excepţia câtorva jucători de talie mare, piaţa este acum dominată de jucători puţin vizibili care sporesc caraterul opac al comerţului cu GPL.

  • Iohannis, despre Crevedia: Nicio analiză politică nu trebuie evitată

    „Nu vreau să dau eu răspunsuri în locul autorităţilor competente. Ştiţi foarte bine că şi procurorii au deschis dosare, şi la Interne se fac verificări. Aşteptăm aceste rezultate, dar ce am vrut să transmit tuturor este că: nu accept să se spună la sfârşit asta e, au fost accidente. Trebuie îmbunătăţite sistemele şi da, bănuiesc unde vreţi să bateţi, nici o analiză politică nu trebuie evitată”, spune Klaus Iohannis.

    El a fost întrebat cine este, din punctul său de vedere, vinovatul moral pentru ceea ce s-a întâmplat la Crevedia.

    Două explozii au avut loc sâmbătă la staţia GPL din Crevedia.

    Doi oameni – soţ şi soţie – au murit. Au fost în total 58 de victime, dintre care 43 sunt angajaţi ai Ministerului de Interne – pompieri, poliţişti şi jandarmi care au intervenit.

  • Klaus Iohannis, în vizită la Spitalul Floreasca, unde sunt internate victime de la Crevedia

    Preşedintele Klaus Iohannis are în agenda de marţi, de la ora 15.00, o vizită la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, unde sunt internaţi răniţi în exploziile de la Crevedia.

    Potrivit bilanţului Ministerului Sănătăţii de luni, trei pacienţi răniţi la Crevedia sunt în stare critică, intubaţi şi ventilaţi mecanic, dintre care doi pacienţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi unul la Spitalul Clinic de Urgenţă <Bagdasar Arseni> Bucureşti”.

    Conform documentului, 29 de pacienţi sunt în stare medie sau uşoară.

    Astfel, 16 pacienţi sunt la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, opt la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” Bucureşti, trei la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti şi câte unul la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti.

    Două explozii au avut loc sâmbătă la staţia GPL din Crevedia. Doi oameni – soţ şi soţie – au murit. Au fost în total 58 de victime, dintre care 43 sunt angajaţi ai Ministerului de Interne – pompieri, poliţişti şi jandarmi care au acţionat la faţa locului.

  • Frăţia criminală a „ochilor închişi“: Cum devine cazul exploziei de la Crevedia dovada clară că în România se poate face orice? Un business de aproape 600 mil. lei muta GPL dintr-o cisternă în alta, într-o parcare, la un kilometru de primăria oraşului şi la doi kilometri de sediul Poliţiei Crevedia şi nimeni nu a văzut nimic

    Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmboviţa) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecţia unor autoriţăţi locale oarbe.

    ♦ Toţi simţeau miros de gaz de la depozitul ilegal al companiei Flagas, dar nicio instituţie a statului nu a ridicat vreun deget ♦ Mai departe, doi oameni nevinovaţi au murit, dintr-un total de 58 de victime, aratând încă o dată că în România se poate face, sub nasul tuturor, business ilegal „pe propria răspundere“ dacă ochii care ar trebui să vegheze se uită în altă parte, pe lefuri grase plătite de contribuabili.

    Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmboviţa) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecţia unor autoriţăţi locale oarbe.

    Totodată, în timp ce jucătorii tradiţionali din piaţa de GPL au avut anul trecut creşteri de 25-35%, Flagas a defilat cu peste 90%, „modest“ ce e drept faţă de dublarea de business din 2020.

    Nici faptul că zilnic veneau cisterne în parcarea improvizată din Crevedia să încarce şi să descarce GPL, nici mirosul de gaz nu au trezit autorităţile locale, iar la nivel naţional este acum în plină desfăşurare un concurs între instituţii pentru a arată cine a retras mai repede autorizaţia de funcţionare pentru un rezervor de GPL.

    Ceea ce nu explică nimeni este însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020, să încarce şi să descarce GPL cu cisterne, fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 27 de august.

    Cum se spală pe mâini autorităţile?

    58 de victime dintre care două persoane şi-au pierdut viaţa este bilanţul intermediar al exploziei de la Crevedia, acolo unde aparent funcţiona în mod ilegal o instalaţie de transvazare (mutare dintr-o cisteră în alta) de GPL deţinută de firma Flagas.

    Cazul este şocant din mai multe puncte de vedere. Numărul victimelor este impresionant, în primul rând. Apoi, ceea ce iese la iveală este încrengătura inutilă de autorităţi ale statului care nu au făcut altceva decât să îi permită acestui business să înflorească. Dacă în 2020 Flagas era o afacere de 137 de milioane de lei, anul trecut a ajuns la 595 de milioane de lei, arată datele de pe Termene.ro.

    „Noi nu creştem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creşterea unei pieţe, înseamnă că faci prostii“, spun oamenii din industrie. Dar acest lucru nu a alertat pe nimeni.

    „Multe dintre staţiile de GPL din România au fost făcute în urmă cu 20 de ani, iar dacă acum schimbi ceva, nu mai primeşti autorizaţie pentru că între timp multe s-au modificat“, spun surse din piaţa de GPL.

    Exact acesta a fost şi cazul instalaţiei de GPL din Crevedia, acolo unde pe 30 iulie 2020 ISU Dâmboviţa a constatat că instalaţia monobloc de tip SKID are o nouă poziţie şi nu mai respetă distanţele de siguranţă, astfel că unitatea a pierdut autorizaţia de securitate la incendiu. Tot atunci s-a mai constat ceva şi anume utilizarea unei pompe neomologate de transvazare a GPL-ului dintr-o cisternă în alta şi existenţa pe amplasament a unei staţii de incintă pentru alimentarea cu motorină a autovehiculelor proprii care prezenta scurgeri de carburant. Pe 28 septembrie urmează un nou control, în urma căruia a rezultat că obiectivul continua să funcţioneze.

    Pe 30 septembrie, AGA Flagas decide închiderea punctului de lucru din localitatea Crevedia. Din acel moment, entitatea scapă şi de controale pentru că în acte punctul de lucru figura ca fiind închis. Activitatea a mers însă mai departe, la un kilomeru de Primăria Crevedia şi la doi kilometri de Poliţia Crevedia. Nimeni nu a simţit nimic.

     

    O simplă parcare unde dormeau şoferii de cisterne GPL

    „În acte, locul figura ca o parcare, erau birouri acolo“, mai spun surse din piaţă. „Aveau o pompă şi mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo cisternele ca să să doarmă şoferii noaptea“, explică surse din sector. Aparent, nici produsele vândute nu erau conforme, Flagas ocupându-se de realizare unui amestec în incinta parcării care devenise, potrivit surselor din piaţă, un fel depozit clandestin.

    În mod normal, activitatea de comerţ cu produse petroliere este extrem de complicată din punctul de vedere al autorizării.

    „Ca să deschizi o staţie, ai nevoie de avize de la ISCIR (Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat) şi CNCIR (Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune), avize obligatorii.“ În prezent, ambele instuituţii sunt conduse politic. În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român. „Mai departe, pompierii trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite normele ISU. Autoritatea Vamală Română şi ANAF cer instalarea de camere astfel încât să nu existe riscul de evaziune fiscală. Peste acestea se supapun controalele semestriale, anuale sau bianuale din partea autorităţilor satului, inclusiv INSEMEX pentru a vedea dacă echipamentele sunt sigure. De la Mediu ai nevoie anual de avize“, mai spun jucătorii din industrie.

     

    Inevitabilul discurs politic

    De la momentul exploziei, cea mai mare preocupare a tuturor autorităţilor statului de pe lanţul de avizare a fost să spună că fiecare a retras avizele de funcţionare încă din 2020. Dar în această cursă de a scăpa de vină, nimeni nu a precizat cum este posibil că afacerea din Crevedia să fi funcţionat în continuare, în văzul tuturor. „Cine a greşit trebuie să plătească, deşi nicio viaţă pierdută sau traumele suferite de oamenii de aici nu pot fi echivalate. Cer ca organele competente să clarifice cu celeritate ceea ce s-a întâmplat la Crevedia!  Vinovaţii trebuie să plătească!“, a spus apăsat pe Facebook Ştefan Corneliu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, la scurt timp de la explozia din Crevedia. Dar dincolo de discursurile pompoase, cert este că Primăria din Crevedia, Poliţia din Cre­vedia, Inspectoratul Judeţean de Construcţii Dâmboviţa, Consiliul Judeţean, toate aceste instituţii care aveau sub nas afacerea ilegală din Crevedia şi-au întors ochii fiind părtaşe la tragedia de la finalul săptămânii trecute.

    „Odată cu închiderea punctului de lucru, ei nu mai figurau cu această staţie, dar este ireal că nimeni dintre autorităţile locale nu s-a sesizat. Vorbim de cisterne care veneau şi mutau GPL dintr-o parte în alta, în văzul tuturor.“

    Avocaţii spun că în cazul acesta proprietarii şi-au asumat sancţiuni de ordin administrativ sau penal, dar este o nouă dovadă a lipsei de capacitate a statului de a pune legea în aplicare. „În România nu este o problemă că nu avem legislaţie, ci că nu se aplică legea. Cineva pur şi simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicaţie. Iar acum, când vedem toate autorităţile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuşi ai făcut ceva“, spune un avocat din domeniul energetic.

    Flagas este deţinută de Ionuţ Daniel Doldurea şi de la Cosmin-Ionuţ Stîngă. Compania este înregistrată în Caracal, acolo unde până la finalul săptămânii trecute era primar Ion Doldurea, tatăl lui Daniel Doldurea.

    Surse din piaţa de GPL: „Aveau o pompă şi mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo, în parcare, cisterenele ca să doarmă şoferii noaptea.“

    Avocat energie: „În România nu este o problemă că nu avem legislaţie, ci că nu se aplică legea. Cineva pur şi simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicaţie. Iar acum, când vedem toate autorităţile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuşi ai făcut ceva.“

    Director firmă GPL: „Noi nu creştem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creşterea unei pieţe, înseamnă că faci prostii.“

    În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român.

     

    Cu ce se ocupa de fapt Flagas?

    Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Flagas SRL figurează la codul CAEN 4778 – Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate. Potrivit informaţiilor publice, această clasă include: vânzarea cu amănuntul a echipamentelor fotografice, optice şi de precizie, activitatea opticienilor, vânzarea cu amănuntul a suvenirurilor, articolelor de artizanat şi religioase, activităţile galeriilor de artă, vânzarea cu amănuntul a combustibililor, gazului îmbuteliat, cărbunilor şi lemnelor pentru uzul în gospodărie, vânzarea cu amănuntul a armelor şi muniţiilor, vânzarea cu amănuntul a timbrelor şi monedelor, serviciilor de comerţ cu amănuntul ale galeriilor comerciale de artă, vânzarea cu amănuntul a produselor nealimentare. Pentru un astfel de business este necesar un aviz de funcţionare de la primărie. Flagas are sediul în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, chiar tatăl lui Ionuţ Daniel Doldurea, unul dintre acţionarii Flagas. În mod tradiţional, companii active în domeniul GPL au cod CAEN Comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi al produselor derivate.

     

  • Două dosare penale după exploziile de sâmbătă de la Crevedia

    „Pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost înregistrate două dosare penale, formate în urma sesizărilor din oficiu, având ca obiect săvârşirea de către funcţionari publici a unor presupuse infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în legătură cu autorizarea staţiei GPL din localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa, unde în cursul zilei de 26 august 2023 au avut loc două explozii. Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă („in rem”), prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, informează DNA.

    Conform sursei citate, această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă ce ar intra sub incidenţă penală.

    Două explozii au avut loc sâmbătă la staţia GPL din Crevedia. Doi oameni – soţ şi soţie – au murit. Au fost în total 58 de victime, dintre care 43 sunt angajaţi ai Ministerului de Interne – pompieri, poliţişti şi jandarmi care au acţionat la faţa locului.

     

     

     

  • Arafat: Nu putem compara Crevedia cu Colectiv, mai degrabă cu Mihăileşti

    Arafat a spus că din ceea ce ştie, încă mai există pacienţi intubaţi, în urma rănilor suferite după explozia de la Crevedia.

    „Nu pot să vă dau cifra exactă. Asta o să o comunice poate Ministerul Sănătăţii mai târziu. Mai există, mai erau un pacient sau doi intubaţi, dar acest lucru, transferul lor, suprafaţa arsă fac parte din ecuaţie pentru a decide transferul sau nu. Noi am transferat mulţi pacienţi intubaţi”, a spus Arafat.

    Şeful DSU spune că la spitale din străinătate au fost trimise cazurile grave.

    „Majoritatea cazurilor care au fost duse sunt cazuri intubate, cazuri complexe, inclusiv dintre pompierii care au avut probleme la mâini au fost transferaţi afară. Ecuaţia care a stat la bază a fost decizia medicală. Nu putem spune că medicii noştri nu ştiu sau nu pot să rezolve, dar când apar cazuri în care ai zeci de pacienţi pe care îi internezi, normal că o parte dintre ei poţi să îi trimiţi în altă parte ca să decongestionezi spitalele care îi îngrijesc. Mai ales că spitalele erau deja cu pacienţi arşi din alte incidente din ţară şi nu erau paturile goale, în aşteptare. Lucru pe care l-am văzut şi când am solicitat din alte ţări. Sunt ţări mult mai mari decât România şi posibilitatea de oferire de locuri a fost 10, 2, 3 sau 4 pentru că asta este problema cu paturile pentru arşi peste tot, indiferent câte faci în astfel de situaţie, cum era situaţia de acum, cum a fost situaţia când am avut 100 şi ceva de răniţi la Colectiv, atunci e clar că trebuie să decongestionezi într-o formă sau alta”, a explicat şeful DSU.

    Raed Arafat a mai spus că nu poate fi comparată situaţia de la Crevedia cu cea de la Colectiv, ci mai degrabă cu ceea ce s-a întâmplat în 2004 la Mihăileşti. De aceqastă dată, tocmai datorită acţiunilor întreprinse de statul român, transferurile în străinătate s-au putut face rapid.

    „De această dată – şi nu putem să comparăm cu Colectiv, nu e un incident egal cu ce a fost la Colectiv, mai degrabă cu ce a fost la Mihăileşti – situaţia de acum, transferurile s-au făcut mult mai rapid. Asta este pentru că după Colectiv – şi asta prin intervenţia României – s-au creat mecanisme la nivelul protecţiei civile europene care ne-au permis să acţionăm mult mai rapid. Deci, de la activare, au fost discuţii, discuţii între noi şi diferite ţări, discuţii la nivelul Comisiei şi s-au creat mecanisme clare pentru multiple victime, pentru arşi în mod deosebit. Există şi echipă de evaluare. Dacă noi nu îi transferam în primele 24 de ore altă abordare era să vină o echipă de evaluare, dar atunci transferul întârzia. Atunci noi ne-am bazat pe locurile oferite. Medicii noştri i-au ales pe cei care trebuie să plece şi au fost trimişi”, a mai spus doctorul Arafat.

    Două explozii au avut loc sâmbătă la staţia GPL din Crevedia. Doi oameni – soţ şi soţie – au murit. Au fost în total 58 de victime, dintre care 43 sunt angajaţi ai Ministerului de Interbe – pompieri, poliţişti şi jandarmi care au acţionat la faţa locului.

    În 24 mai 2004, într-o dimineaţă ploioasă, o explozie s-a produs la încărcătura unui tir care transporta în condiţii nesigure 20 de tone de azotat de amoniu. Autotrenul a luat foc la Mihăileşti (Buzău), iar deflagraţia a fost nimicitoare, la locul accidentului formându-se un crater cu o adâncime de aproape şapte metri şi cu un diametru de aproximativ 20 de metri. La Mihăileşti au murit atunci şapte pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Buzău, doi jurnalişti, localnici şi persoane care s-au aflat la momentul deflagraţiei în zonă – în total 18 oameni. Alte 13 persoane, între care cinci pompieri, au fost rănite.

  • Ce spune Arafat, despre vinovaţii de la Crevedia

    Cineva nu a respectat regulile şi acum procurorii trebuie să verifice cine şi cum se face vinovat de tragedia de la Crevedia, din judeţul Dâmboviţa, spune şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat.

    Întrebat de jurnalişti cine se face vinovat moral de tragedia de la Crevedia, dr. Raed Arafat a spus că un lucru este evident: „Nu a fost respectată legislaţia”.

    „În primul rând, oricând se întâmplă aşa ceva trebuie să vedem locul în care s-a întâmplat şi condiţiile care au dus la accident, cine l-a generat şi cum a fost generat. Un lucru este evident: nu a fost respectată legislaţia, nu au fost respectate condiţiile. Este o staţie care este legal închisă. Au comunicat ei că nu mai au activităţi, dar după care nu ştiu ce alte subterfugii au găsit ei ca să nu mai fie în competenţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Deci, aici trebuie văzut ce s-a întâmplat. Şi aici nu mai este treaba noastră, este treaba Procuraturii să verifice ce a fost, care sunt responsabilităţile clare şi cui trebuie să fie adresate aceste responsabilităţi, care au dus în final la apariţia acestei tragedii”, a spus şeful DSU.

    Arafat a precizat că pompierii nu au făcut altceva decât să reacţioneze, să controleze o situaţie.

    „Au acţionat după ce cineva nu a respectat regulile”, a mai spus spus şeful DSU.

    Două explozii au avut loc sâmbătă la staţia GPL din Crevedia. Doi oameni – soţ şi soţie – au murit. Au fost în total 58 de victime, dintre care 43 sunt angajaţi ai Ministerului de Interne – pompieri, poliţişti şi jandarmi care au acţionat la faţa locului.

  • Ce decizie a luat tatăl proprietarului depozitului de la Crevedia, primar în Caracal

    Ion Doldurea, tatăl proprietarului depozitului de la Crevedia, care este primar în Caracal, judeţul Olt, a anunţat că s-a autosuspendat din Partidul Social Democrat şi din orice funcţie politică deţinută.

    Ionuţ Doldurea a transmis că este puternic afectat şi îndurerat de tragedia care a zguduit comunitatea locală din Crevedia.

    „Transmit întreaga mea compasiune familiilor greu încercate, celor care au rude sau prieteni pe patul de spital şi cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma deflagraţiei. De asemenea, transmit sănătate şi putere celor care sunt în acest moment pe paturile spitalelor şi luptă pentru recuperare”, spune primarul municipiului Caracal.

    Doldurea spune că a făcut declaraţii „sub imperiul emoţiilor şi devastat de vestea primită”, iar acestea au fost interpretate şi exploatate altfel decât ar fi vrut.

    „Nu am nici o scuză dar vreau să le spun tuturor că regret profund că în spaţiul public a fost indusă ideea că aş fi nepăsător faţă de efortul şi sacrificiul pompierilor şi forţelor de ordine implicate într-o astfel de situaţie. La momentul acelei discuţii cu jurnalista, pe baza informaţiilor lapidare pe care le aveam, m-am referit pe de o parte la angajaţi ai firmei, victime ale deflagraţiei, şi pe de altă parte, la pompieri ca profesionişti aflaţi într-o operaţiune în care îşi asumă riscuri. Raportat la situaţia de fapt, responsabilitatea efectuării manevrelor la faţa locului pentru stingerea incendiilor aparţine pompierilor, motiv pentru care m-am exprimat folosind expresia ”e problema lor”. Ca om, evident că sunt devastat de ideea că mulţi pompieri au fost răniţi şi alţi oameni au suferit ca urmare a acestui incendiu, repet, un accident”, a mai spus tatăl proprietarului depozitului.

    Doldurea spune că pentru el, ca om, „pompierii români sunt eroi care ştiu că îşi riscă viaţa zi de zi şi pot suferi răni grave, fiind pregătiţi în orice moment de sacrificiul suprem”.

    „Având în vedere situaţia creată, deşi nu am şi nu am avut niciodată vreo implicare în societatea comercială unde s-a întâmplat tragicul eveniment, dar fiind vorba de un membru al familiei mele, pentru a nu exista nici un alt fel de interpretare, am luat decizia de a mă suspenda din calitatea de membru al PSD şi, implicit, din orice altă funcţie politică deţinută”, spune Ion Doldurea
    .