BusinessMagazin

Tag: cresteri

  • Afacerile din domeniul auto au crescut cu peste 9% în primele 5 luni din 2018

    „Ca serie brută, volumul cifrei de afaceri a crescut cu 9,3%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+23,3%), comerţul cu autovehicule (+17,5%) şi la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+2,8%). Scăderi au înregistrat activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-7,8%)”, arată un comunicat al INS.

    În luna mai 2018, comparativ cu luna mai 2017 afacerile din domeniul auto a înregistrat o creştere cu 10,4% faţă de luna mai 2017, datorată creşterilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (+19,4%) , comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+14%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+3,9%). Scăderi au înregistrat activitǎţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-10,2%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ritmul de creştere al economiei europene scade, responsabile sunt Franţa şi Marea Britanie

    Economia Europei şi-a pierdut ritmul în primul trimestru, pe măsură ce creşterile economice ale ţărilor din regiune au încetinit din Franţa până în Marea Britanie, unde economia a prezentat cea mai slabă performanţă din ultimii 5 ani.

    Cifrele din întreaga regiune au indicat o tendinţă mai lentă la începutul anului, iar datele primului trimestru din Statele Unite au arătat, de asemenea, o activitate slăbită în cea mai mare economie din lume. Totuşi, creşterea SUA anuală de 2,3% a bătut depăşit estimările economiştilor, care anticipau că va o creştere de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România are mai multe companii de impact, însă structura lor s-a înrăutăţit: avem cu 7% mai puţine companii finanţabile

    Astfel, asistăm la o înrăutăţire a structurii eşantionului analizat, cu impact semnificativ în economia românească, potrivit celei de-a patra ediţii a studiului CITR Group privind evoluţia companiilor de impact, realizat pe baza raportărilor financiare de sfârşit de an pentru 2016. Totuşi, un semnal pozitiv este dat de faptul că cele mai multe firme restructurabile sunt cele pe profit.

    Economia României stă pe o bază îngustă, deşi înregistrează cea mai mare creştere din UE, deoarece veniturile se concentrează în jurul unui număr mic de companii de impact. Vorbim despre aproximativ 23.000 de companii de impact la finalul anului 2016 care generează aproximativ de 65% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional, dar care reprezintă doar 4% din totalul companiilor din România.

    Studiul arată că asistăm, de fapt, la un declin al indicatorilor acestor firme, cu o creştere a ponderii numărului companiilor cu probleme (restructurabile şi insolvabile) din totalul companiilor de impact. Principalii indicatori cu evoluţie defavorabilă au fost creşterea îndatorării şi scăderea productivităţii.

    Doar  50% din companiile de impact erau finanţabile la finalul anului 2016, faţă de 57% în 2015, restructurabile erau 31% şi insolvabile, 19%. Creşterea este substanţială şi în ceea ce priveşte datoriile: comparativ cu anul 2015, cifra de afaceri a companiilor de impact a crescut în 2016 cu circa 7%, iar datoriile au crescut cu aproximativ 18%. Ţinând cont de gradul de îndatorare şi de profitabilitate, specialiştii CITR Group au constatat că aproximativ o treime dintre companiile de impact se află în intervalul de profitabilitate 0-5%, iar dintre acestea cele mai multe au o îndatorare între 70-100%. Faţă de anul anterior a crescut şi durata de încasare a creanţelor în rândul firmelor analizate.

    „Este încurajator că avem mai multe companii de impact în România şi ştim cu toţii că cele mai multe afaceri întâmpină momente de cumpănă şi că mulţi antreprenori locali trec prin dificultăţi. În acelaşi timp, este important ca aceşti antreprenori să ştie că există soluţii pentru redresarea afacerii lor şi să contribuim cu toţii la o cultură antreprenorială a solidarităţii. Cred că este esenţial pentru întreaga economie ca mediul de business să ajute şi să inspire antreprenorii români să continue, chiar şi după primul eşec”, afirmă Anca Maniţiu, CEO al CIT Restructuring, parte a CITR Group.

    Studiul CITR Group arată că, deşi cifra de afaceri a companiilor de impact în 2016 a crescutla 203 mld. euro faţă de 190 mld. euro în 2015, generând profituri mai mari cu 3 mld. euro în 2016 faţă de 2015 (aproximativ 9 mld. euro în 2016 vs. 6 mld. euro în 2015), numărul de angajaţi al acestora nu a crescut proporţional. Astfel, numărul angajaţilor din companiile de impact în 2016 a crescut cu circa 6%, în timp ce numărul companiilor a crescut cu 19%. Aşadar, asistăm la o creştere a numărului de companii, cu mai puţini angajaţi per companie, în contextul în care în companiile de impact lucrează în total două milioane de angajaţi, adică 49% din totalul angajaţilor din România.

    „După ce în perioada 2013-2015, studiul CITR Group a constatat o îmbunătăţire continuă a structurii companiilor de impact, acum avem o inversare îngrijorătoare de tendinţă, deşi numărul acestora a crescut. Această inversare arată impredictibilitatea economiei româneşti, mai exact a condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea aceste companii; unele dintre acestea sunt în situaţia de a ajunge în dificultate sau chiar în insolvenţă. Avem mai multe companii de impact restructurabile şi insolvabile decât în anii trecuţi şi este necesar ca acestea să fie susţinute să depăşească dificultăţile. De multe dintre aceste companii de impact depind sectoare întregi ale economiei şi chiar economia României, în ansamblul ei”, susţine Vasile Godâncă-Herlea, CEO al CITR, parte a CITR Group.

    Dacă în 2015 ponderea primelor două sectoare economice, după cifra de afaceri din totalul afacerilor realizate de companiile de impact, era comerţ cu ridicata şi amănuntul (36%) şi industria prelucrătoare (31%), în 2016 ecartul între aceste industrii creşte semnificativ: comerţul deţine 40%, în timp ce industria prelucrătoare doar 28%.  Creşterea la nivel industrial a încetinit – cifra de afaceri a firmelor din acest sector cumulează doar 1,3% din total în 2016 faţă de 1,5% în 2015 – în timp ce agricultura şi construcţiile au înregistrat un avans semnificativ. Cele mai profitabile industrii se menţin aceleaşi ca în 2015: sănătate, IT, dar în 2016 apare şi agricultura ca o industrie cu o profitabilitate mediană ridicată, la circa 8%. Cele mai puţin profitabile sunt industria extractivă, producţia şi furnizarea de energie electrică.

    Studiul CITR Group a analizat în detaliu fiecare segment din structura companiilor de impact, repectiv cele finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut lent (cu 5%), în timp ce pentru celelalte categorii s-a constatat o creştere mare faţă de anul anterior: 32% la companiile restructurabile şi 46% la insolvabile.

    În categoria companiilor finanţabile, apar unele semnale de schimbare în 2016 în ceea ce priveşte tendinţa pozitivă înregistrată în perioada 2013-2015: o uşoară reducere a rentabilităţii activului imobilizat, o scădere de productivitate, o continuare a creşterii gradului de îndatorare.

    Şi la categoria companiilor restructurabile apar semnale de schimbare a trendului pozitiv al perioadei 2013-2015, constatându-se că deşi numărul de companii restructurabile creşte, activul imobilizat şi capitalurile proprii scad. În plus, îndatorarea creşte, însoţită de o productivitate în scădere.

    Companiile insolvabile şi-au îmbunătăţit indicatorii, în sensul scăderii ratei pierderii, îmbunătăţirii rentabilităţii activului total şi al celui imobilizat şi a duratei de încasare a creanţelor. Totuşi, această clasă de companii a avut cea mai mare creştere a numărului de companii.

    CITR Group a realizat a patra ediţie a studiului despre companiile de impact din România, în baza raportărilor financiare de la finalul anului 2016. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.
     

  • Cu puţin noroc, şi nepoţii voştri vor plăti împrumuturile luate acum de guvernul PSD pe 20 de ani. Cu banii aceştia se plătesc creşterile de salarii şi pensii acum, iar realizarea infrastructurii României este lăsată în seama altora

    Ca să vă faceţi o idee ce înseamnă 2 miliarde de euro, gândiţi-vă că atât a costat Casa Poporului, obiectiv realizat în 10 ani.

    Nu este nimic rău că România se  împrumută pe pieţele financiare internaţionale, pentru că aşa fac toate ţările dezvoltate. Chinezii, japonezii şi belgienii sunt cei mai mari creditori ai americanilor.

    România trebuie să fie tot timpul cu împrumuturi pe pieţele financiare pentru a-şi dezvolta economia, pentru a vedea cum este privită de investitori, pentru a avea deschisă uşa bancherilor lumii tot timpul, dar şi pentru a deschide uşa companiilor private din România care au nevoie de finanţare externă.

    Acest împrumut luat la începutul lui 2018 nu reprezintă o excepţie, ci face parte din procesul de refinanţare a datoriei statului din acest an, proces care depăşeşte vreo 12  miliarde de euro în lei şi valută.

    Problema intervine atunci când aceşti bani, plătiţi scump, ajung să fie folosiţi pentru plăţile curente, începând de la plata creşterilor salariale şi de pensii, până la achiziţiile la suprapreţ de consumabile şi servicii.

    Furia oamenilor este că nu văd în faţa ochilor nimic palpabil, care să poată fi dat ca exemplu pozitiv: am luat un miliard de euro sau 10 miliarde de euro pentru a face o autostradă care să traverseze munţii, de exemplu; am luat un miliard de euro pentru a face o sală de concerte în Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tensiuni majore pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară „Este foarte greu de spus ce va urma. Mi-e teamă să nu vedem în primăvară un ROBOR la 3,5%-4%“

    Debitorii români au fost loviţi în plin de creşterile din piaţa valutară şi monetară, iar analiştii nu văd prea curând o reversare a trendului ascendent al ROBOR-ului sau al cursului.

    „Este foarte greu de spus ce va urma. Sunt tensiuni foarte mari şi pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară. Milioane de români privesc cu mare îngrijorare la ce se va întâmpla în perioada următoare“, a spus Alin Iacob, partener la Conso.ro, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Euro este cu aproape cu 50% mai sus în raport cu leul faţă de 2007. După problema majoră a francilor elveţieni, care în multe cazuri a depăşit o creştere de 100%, acum vine şi euro şi punctează nivelul de 50%.

    „Am pus presiune pe monetar şi am pierdut şi cursul. Cursul s-ar mai putea reversa, dar în ceea ce priveşte ROBOR-ul, nu cred că se va opri prea curând tendinţa crescătoare. Mi-e teamă să nu asistăm în primăvare la un nivel ROBOR de 3,5%-4%., spune Iacob.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Mulţi investitori se gândesc să plece din România din cauza creşterilor de salarii şi a lipsei de candidaţi

    „Există mulţi investitori din zona de producţie care îşi fac în prezent calculele şi care se gândesc să plece din România. În general, aceştia activează în industrie, fie că e industria textilă sau auto şi au venit în România pentru costul redus al forţei de muncă. Ei se gândesc să plece ca urmare a creşterii salariului minim, dar şi pe fondul emigraţiei, care face ca disponibilitatea forţei de muncă să fie din ce în ce mai redusă“, a spus Oana Munteanu, senior manager, liderul echipei de servicii de consultanţă pentru resurse umane în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Zeci de profesori din România nu si-au luat salariile pe septembrie: „Nu mai avem bani. E primul an cand patim asa ceva”

    În Prahova zeci de profesori nu si-au luat salariile pe luna septembrie dupa ce visteriile primariilor au ramas goale. Reprezentantii DGFP Ploiesti spun ca sunt probleme in mai multe localitati din judet, inregistrate dupa majorarea salariilor.
     
    Potrivit primarului Dan Boştină din comuna Salcia, jud. Prahova, 17 profesori ar fi trebuit sa-si primeasca salariile pe 9 octombrie, aferente activitatii din luna trecuta. Nu s-a intamplat acest lucru intrucat visteria e goala, informează aktual24.ro.
     
    ”Pe 9 octombrie am avut zi de salariu. Nu am dat salariile pentru ca nu avem bani. E primul an cand patim asa ceva, cu profesorii. A mai fost un an cand nu am avut bani si nu am dat salariile in Primarie trei luni. Dar la profesori, nu“, a declarat Bostina

    Acesta a precizat ca in acest moment mai are suma de 5.000 de lei, pentru tot anul, pentru plata profesorilor.

    “Scoala a avut alocat, pentru salarii, la inceputul anului, suma de 432.000, dintre care s-au cheltuit 427.000 de lei. Au ramas 5.000 de lei. S-a facut solicitare sa mutam banii din trimestrul IV in trimetestrul III, ceea ce s-a si realizat. Am ramas descoperiti in trimestrul IV cu suma de 150.000 de lei. Ne confruntam cu o situatie pe care nu o putem rezolva noi, pe plan local”, a afirmat primarul din Salcia.

    Primarii au cerut suplimentarea fondurilor la Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti, in conditiile in care banii pentru plata personalului didactic si nedidactic vin de la Ministerul Educatiei, prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti.

    “Bani sunt. Asteptam o hotarare de Guvern si suplimentam fondurile pentru personalul didactic si nedidactic. Sunt probleme in mai multe localitati din Prahova. S-au majorat salariile si nu au ajuns banii”, a declarat Dumitru Bejinariu, purtatorul de cuvant al ministerului Educaţiei.

     

  • Tot mai multe primării din ţară aproape de faliment după creşterile salariale din administraţia locală

    Guvernul e de mult timp deja in cautarea unei solutii miraculoase, o reforma fiscala, ceva, care sa astupe gaura uriasa din bugetul national. S-a multumit deocamdata cu ciupeli, inclusiv din noua acciza pe carburanti. Acum, una dupa alta, primariile de comune recunosc ca le paste falimentul, pentru ca nu mai au de unde plati salariile marite angajatilor.

    Presedintele Asociatiei Comunelor din România, Emil Draghici, confirma situatia.

    „Mai mult de jumatate din comune nu au resurse financiare de a-si plati salariile pâna la sfârsitul anului. Daca nu se vine cu o rectificare, bineînteles pozitiva, pentru acoperirea acestor goluri se va intra în anul 2018 cu goluri mari în ceea ce priveste neacordarea drepturilor salariale. Vom fi în situatia în care platim obligatiile catre stat pentru salarii, dar nu platim drepturile salariale. Noiembrie si decembrie vor fi luni criminale”, a declarat Emil Draghici, la Europa FM.

    In opinia lui, noiembrie va fi luna in care se vor vedea, cu adevarat, efectele Legii salarizarii, care a permis mariri neuniforme de salarii, dupa bunul plac, de la o primarie la alta. Intrata in vigoare la 1 iulie, Legea salarizarii a stabilit salariile pentru primari, viceprimari si sefi de consilii judetene, lasand salariile functionarilor din administratie la latitudinea consiliilor locale. Singura conditie impusa a fost ca acestea sa nu depaseasca leafa unui viceprimar.

    Premierul Mihai Tudose spune ca problema e exclusiv a primarilor, care nu au decat sa gaseasca solutii. De cealalta parte, primarii asteapta solutii de la Guvern. „in caz contrar, se va ajunge in situatia ca angajatii din administratia locala, in momentul in care nu-si vor mai primi lefurile, sa dea autoritatile locale in judecata.

    „Trebuie privit nu ca un risc, ci ca o necesitate ca personalul din administratie sa mearga în instanta. Va aparea atunci autoritatea de lucru judecat care va determina costuri suplimentare”, spune presedintele Asociatiei Comunelor din Romania.

    Cateva comune aflate deja in imposibilitate de functionare au fost identificate recent de Mediafax. 

    Bugetul Primariei Dimacheni, judetul Botosani, este gol. Nu mai sunt bani pentru salarii, dar nici pentru lemnele de foc necesare încalzirii birourilor. Cei 15 angajati nu îsi vor primi luna aceasta salariile, bugetul comunei fiind gol dupa ce conducerea institutiei a majorat, conform legii, salariile începând cu data de 1 iulie si nu a mai primit alti bani pentru asigurarea cheltuielilor de functionare. Primaria are deja datorii la iluminatul public, la compania care aduna gunoiul din localitate si restante la plata navetei profesorilor. “Am ramas fara bani dupa ce am crescut salariile personalului si tot asteptam rectificarea bugetara. Bugetul este gol”, a declarat viceprimarul comunei Dimacheni, Valentin Albu, scrie graiulsalajului.ro

  • Tot mai multe primării din ţară aproape de faliment după creşterile salariale din administraţia locală

    Guvernul e de mult timp deja in cautarea unei solutii miraculoase, o reforma fiscala, ceva, care sa astupe gaura uriasa din bugetul national. S-a multumit deocamdata cu ciupeli, inclusiv din noua acciza pe carburanti. Acum, una dupa alta, primariile de comune recunosc ca le paste falimentul, pentru ca nu mai au de unde plati salariile marite angajatilor.

    Presedintele Asociatiei Comunelor din România, Emil Draghici, confirma situatia.

    „Mai mult de jumatate din comune nu au resurse financiare de a-si plati salariile pâna la sfârsitul anului. Daca nu se vine cu o rectificare, bineînteles pozitiva, pentru acoperirea acestor goluri se va intra în anul 2018 cu goluri mari în ceea ce priveste neacordarea drepturilor salariale. Vom fi în situatia în care platim obligatiile catre stat pentru salarii, dar nu platim drepturile salariale. Noiembrie si decembrie vor fi luni criminale”, a declarat Emil Draghici, la Europa FM.

    In opinia lui, noiembrie va fi luna in care se vor vedea, cu adevarat, efectele Legii salarizarii, care a permis mariri neuniforme de salarii, dupa bunul plac, de la o primarie la alta. Intrata in vigoare la 1 iulie, Legea salarizarii a stabilit salariile pentru primari, viceprimari si sefi de consilii judetene, lasand salariile functionarilor din administratie la latitudinea consiliilor locale. Singura conditie impusa a fost ca acestea sa nu depaseasca leafa unui viceprimar.

    Premierul Mihai Tudose spune ca problema e exclusiv a primarilor, care nu au decat sa gaseasca solutii. De cealalta parte, primarii asteapta solutii de la Guvern. „in caz contrar, se va ajunge in situatia ca angajatii din administratia locala, in momentul in care nu-si vor mai primi lefurile, sa dea autoritatile locale in judecata.

    „Trebuie privit nu ca un risc, ci ca o necesitate ca personalul din administratie sa mearga în instanta. Va aparea atunci autoritatea de lucru judecat care va determina costuri suplimentare”, spune presedintele Asociatiei Comunelor din Romania.

    Cateva comune aflate deja in imposibilitate de functionare au fost identificate recent de Mediafax. 

    Bugetul Primariei Dimacheni, judetul Botosani, este gol. Nu mai sunt bani pentru salarii, dar nici pentru lemnele de foc necesare încalzirii birourilor. Cei 15 angajati nu îsi vor primi luna aceasta salariile, bugetul comunei fiind gol dupa ce conducerea institutiei a majorat, conform legii, salariile începând cu data de 1 iulie si nu a mai primit alti bani pentru asigurarea cheltuielilor de functionare. Primaria are deja datorii la iluminatul public, la compania care aduna gunoiul din localitate si restante la plata navetei profesorilor. “Am ramas fara bani dupa ce am crescut salariile personalului si tot asteptam rectificarea bugetara. Bugetul este gol”, a declarat viceprimarul comunei Dimacheni, Valentin Albu, scrie graiulsalajului.ro

  • Decizie ŞOC de la Olguţa Vasilescu: Răsturnare de situaţie după ce a anunţat că salariile EXPLODEAZĂ

    Ministrul Muncii a anunţat, marţi, că majorările salariale în Educaţie şi Sănătate se vor face etapizat, respectiv cu 25% de la 1 ianuarie pentru toţi bugetarii, urmând ca de la 1 martie să se facă restul majorărilor salariale, adică de până la 50% pentru profesori şi până la 100% pentru medici şi asistenţi.

    “De la 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut de 25%, de la 1 martie încă 20% pentru profesori, care adăugat la creşterea de 25% înseamnă o creştere de 50%. Tot de la 1 martie, medicii şi asistenţii au creşteri de peste 100%, ajungând la nivelul grilei din 2022. Este varianta cu care noi vom intra în comisie”, a spus Ministrul Muncii, marţi, la Antena 3.

    Decizie ŞOC de la Olguţa Vasilescu: Răsturnare de situaţie după ce a anunţat că salariile EXPLODEAZĂ