BusinessMagazin

Tag: cost

  • Cine controlează spaţiul aerian al României: Trei operatori low-cost şi două companii aeriene de linie asigură 85,5% din capacitatea de zbor

    Datele se referă la capacitatea totală de zbor din 2018, mai exact dacă avioanele ar zbura pline, cu un grad de ocupare de 100%.
     
    Primele locuri în clasament sunt împărţite de trei operatori low-cost – WizzAir, Blue Air şi Ryanair – şi doi de linie – Tarom şi Lufthansa. Mai exact, lider detaşat este WizzAir, compania originară din Ungaria, care are o cotă de piaţă de aproape 33%, fiind urmată de transportatorul naţional Tarom şi de Blue Air. Ryanair vine pe poziţia a 4-a, iar Lufthansa pe 5.
     
    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Romania are cel mai ridicat cost fiscal din UE pentru un angajat cu salariu minim. Ce impozite plătesc angajaţii din statele membre

    KPMG România a lansat cea de-a 4-a ediţie a Ghidului privind detaşarea internaţională a lucrătorilor, un studiu privind cerinţele minime de salarizare şi nu numai în cazul detaşărilor internaţionale în statele membre ale Uniunii Europene (UE), ale Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia. Scopul principal al acestui studiu este de a oferi angajatorilor o imagine de ansamblu asupra potenţialelor costuri şi obligaţii administrative asociate detaşărilor internaţionale. În acest sens, Ghidul include informaţii privind salariul minim, cota efectivă de impozitare şi procedurile specifice de înregistrare necesare în fiecare stat membru.
     
    “În mod surprinzător sau nu, ţările cu un nivel al salariului minim scăzut au costuri fiscale mai mari pentru angajaţi. În timp ce Irlanda, ţara cu cel mai înalt nivel al salariului minim net din UE/SEE/Elveţia, are o cotă efectivă de impozitare de 24,07% pentru angajat, România, ţara cu cel de-al doilea cel mai mic salariu minim net din UE/SEE/Elveţia, are o cotă efectivă de impozitare de 40,85%”, explică Mădălina Racoviţan, Partener Consultanţă Fiscală şi Head of People Services, KPMG în România.
     
    Ghidul compară, de asemenea, nivelul salariului minim aplicabil în statele membre UE/SEE/Elveţia. Racoviţan explică: “Din anul 2016, când KPMG a început această serie de studii, Olanda, Irlanda şi Luxemburg au fost ţările cu cel mai înalt nivel al salariului minim stabilit la nivel naţional, în timp ce România şi Bulgaria au ocupat constant ultimele locuri, cu cel mai mic nivel al salariului minim”.
     
    Potrivit ediţiei 2019 a Ghidului, din cele 21 de ţări incluse in studiu care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, România se situează pe locul 19 cu un salariu minim de 439 euro, urmată doar de Letonia (430 euro) şi Bulgaria (286 euro). Începând cu acest an, România are un salariu minim diferit pentru industria construcţiilor (633 euro), semnificativ mai mare decât cel standard. În acest context, România se situează în sectorul construcţiilor pe locul 16 din cele 26 de ţări care au furnizat informaţii referitoare la salariul minim brut aplicabil în acest domeniu.
     

  • Netflix, acuzat că ucide serile romantice. Natalitatea din SUA este la cel mai redus nivel din istorie

    Într-o formulare plastică, am spus că fetele preferă city-break-urile decât să schimbe scutece.
    „Când ai posibilitatea să zbori şi să ajungi cam unde vrei cu low-costul, multor fete (şi băieţi) nu le mai arde de făcut copii, ci vor să se plimbe în întreaga lume, să poarte cele mai cool haine, să iasă la terasă sau la Starbucks cu prietenele sau să petreacă în cluburi.”
    Scriam atunci că în 1999 numărul total de pasageri pe liniile aeriene din România a fost de 2,7 milioane, pentru ca în 2016 să ajungă la 16,4 milioane. Între timp, traficul a urcat la 20,2 milioane de pasageri în 2017 şi
    21,2 milioane de pasageri în 2018.
    În acelaşi timp, trendul de scădere a natalităţii a continuat.
    Bineînţeles că apariţia low-cost-urilor, indiferent că se cheamă Ryanair, Blue Air, Wizz Air, nu reprezină singurul motiv pentru scăderea natalităţii din România, sau nu este cel mai important.
    Articolul şi corelaţia făcută de mine au stârnit multă nemulţumire şi mânie.
    Dacă eu am pus scăderea natalităţii din România pe seama exploziei low-cost-urilor, în Statele Unite de vină este Netflix.
    Acum zece zile, The Wall Street Journal, cel mai important ziar de business din lume, a avut pe prima pagină articolul „Words for killing a romantic mood: Let’s watch Netflix! Is streaming video contributing to the nation’s declining fertility rate?”.
    Pornind de la câteva exemple, The Wall Street Journal încearcă să aducă în discuţie efectul Netflixului asupra natalităţii americanilor, care este la cel mai scăzut nivel din istorie.
    Acum oamenii au posibilitatea de a vedea episoadele unul după altul şi nu mai trebuie să aştepte o săptămână, cum este la televiziune.
    În aceste condiţii, este greu să laşi telecomanda din mână şi să faci altceva, mai ales că finalul episoadelor te face să îţi doreşti să vezi imediat ce urmează.
    Conform unui sondaj citat de Wall Street Journal, unu din patru americani preferă să vadă următorul episod imediat, decât să aibă momente romantice. Acest procent creşte la 36% în rândul persoanelor tinere cu vârste cuprinse între 18 şi 38 de ani, care spun că preferă să se uite la filme.
    Mai mulţi terapeuţi consultaţi de The Wall Street Journal spun că problema scăderii natalităţii în SUA este mult mai mare decât Netflix: noile tehnologii, începând cu telefoanele mobile, Instagram, YouTube, Fortnite sau Facebook, fură atenţia americanilor.
    Reed Hastings, celebrul CEO al Netflix, a spus că reţeaua vrea să domine fiecare moment liber al celor 149 de milioane de abonaţi pe care îi are, iar cel mai mare duşman este „somnul”.
    Cei de la Netflix au zâmbit când au fost puşi să comenteze articolul din The Wall Street Journal: Americanii se uită la Netflix doar două ore pe zi, deci le rămâne suficient timp să facă şi altceva.
    Toate aceste corelaţii nu au fost demonstrate ştiinţific, încă. Indiferent dacă sunteţi de acord sau nu, aceste legături fac parte din viaţa noastră actuală. 

  • Gravor la domiciliu

    Acesta a conceput o presă de gravură de dimensiuni mici care poate fi tipărită de oricine are o imprimantă 3D, făcând disponibilă schema pentru aceasta pe site-ul său, openpressproject.com. A urmat apoi o campanie pe site-ul de crowdfunding Kickstarter pentru a finanţa producţia minipresei de gravură pentru cei care vor una gata de utilizare fără să-şi mai bată capul cu tipăritul şi asamblatul ei.

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai rău şi ce cartier din Bucureşti este considerat cel mai prost

    Oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila, potrivitunui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    La polul opus, Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, urmat de oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii.

    În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • 7,7 miliarde de euro pe trimestru, adevăratul cost al Brexitului

    Marea Britanie a pierdut 6,6 miliarde de lire sterline (7,7 miliarde euro) în fiecare trimestru de după referendumul din iunie 2016, atunci când s-a decis ieşirea din Uniunea Europeană, scriu cei de la Reuters.
     
    Datele provin dintr-un studiu publicat la mijlocul acestei săptămâni de S&P Global Ratings. Economistul-şef al companiei, Boris Glass a declarat că economia Marii Britanii ar fi fost cu 3% mai mare la finalul anului trecut dacă britanicii ar fi votat, în 2016, rămânerea în cadrul blocului comunitar.
     
    Mai exact, creşterile trimestriale ar fi fost de aproximativ 0,7% şi nu de 0,43%, aşa cum au fost în mod real.
     
    “Imediat după referendum, lira a pierdut aproximativ 18% din valoare. Acesta a fost cel mai important indicator al impactului pe care votul din iunie urma să îl aibă”, a declarat Boris Glass.
     
    Reuters mai scrie că această evaluare este mai mică decât cea realizată recent de Goldman Sachs, care plasa pierderile săptămânale ale Marii Britanii în apropierea valorii de 600 de milioane de lire sterline.

  • ATENŢIE, companii: Costul înlocuirii unui angajat este de 5 ori mai mare decât costul cu angajatul

    Pe o piaţă a muncii în care angajaţii sunt din ce în ce mai greu de găsit, în special cei care intră sub incidenţa denumirii de „talente”, iar costurile sunt foarte ridicate, apreciază Irina Tache, solution sales executive HCM LoB, SAP România.

    „Peste 70% dintre resursele unei companii se îndreaptă căre angajat. Este foarte important să ne uităm spre recrutarea celor mai bune talente. Costul înlocuirii unui angajat care pleacă cu altul este de până la 5 ori mai mare decât costul cu angajatul, iar durata este de până la 50 de zile lucrătoare”, spune Irina Tache, în cadrul ZF HR Trends 2019.

    În studiile lor, cei de la SAP au descoperit că un factor foarte important pentru oameni este vacanţa plătită – acesta fiind şi un factor care poate determina un angajat să părăsească o companie pentru alta. 

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

     

     

  • Un producător american de medicamente lansează insulină la jumătate de preţ pentru a răspunde criticilor la adresa industriei

    Producătorul farmaceutic Eli Lilly introduce o nouă versiune de insulină la jumătate de preţ în contextul în care producătorii de medicamente se confruntă cu un val de critici din ce în ce mai aspre din partea politicienilor americani, cu privire la costul ridicat pentru tratamentul necesar în tratarea diabeticilor, potrivit Bloomberg.

    Compania a anunţat la începutul lunii martie că va începe să vândă o versiune mai ieftină a produsului Humalog, pentru 137,35 dolari.

    „În timp ce această schimbare reprezintă un pas în direcţia potrivită, noi toţi cei care facem parte din comunitatea de sănătate trebuie să facem mai multe să rezolvăm problema tratamentelor costisitoare pentru americanii care suferă de condiţii cronice”, spune David Ricks, CEO-ul companiei.

    Luni la ora 14, acţiunile Novo Nordisk, cel mai mare producător de insulină din lume, erau în scădere cu 1,2%, ca urmare a anunţului lansat de Eli Lilly.

     

  • Povestea lui Bjørn Kjos, antreprenorul care a creat unul dintre cei mai mari transportatori low-cost din lume

    Bjørn Kjos s-a născut pe 18 iulie 1946 în Sokna, Ringerike. După ce a servit ca paraşutist în armata norvegiană, Kjos s-a înscris în Royal Norwegian Air Force Academy (Academia Forţelor Regale Aeriene). Timp de doi ani s-a antrenat ca pilot în SUA şi a pilotat două supersonice în timpul războiului rece, între 1969 şi 1975. Întors în Norvegia, a aplicat pentru un job în cadrul Scandinavian Airlines System, însă a fost refuzat, din lipsă de locuri.

    Acest fapt l-a determinat pe Kjos să se înscrie la Universitatea din Oslo pentru a studia dreptul. Între 1983 şi 2002 a practicat avocatura, dar pentru o perioadă a lucrat şi ca judecător în cadrul tribunalului din oraşul Moss. Începând cu 1993, a primit acces şi la cazurile Curţii Supreme.

    În 1986, Bjørn şi fratele său Tore au fondat grupul Read, care s-a ocupat de cercetarea seismologică în Marea Nordului pentru industria petrolieră. În 1993, după falimentul companiei aeriene Busy Bee, antreprenorul a pus bazele companiei Norwegian Air Shuttle, care folosea noile aeronave Fokker 50 pentru a zbura pe rute regionale în vestul Norvegiei, servite înainte de Busy Bee. Compania a fost înfiinţată în data de 22 ianuarie 1993, iar în 2002 Kjos a transformat Norwegian Air într-o companie aeriană low-cost.

    De asemenea, a deţinut o parte din Lufttransport, al cărei preşedinte a fost până în 2005, când compania a fost vândută către Norsk Helikopter.
    Bjørn Kjos a fost ales „Antreprenorul anului” de către Ernst & Young în 2009 şi în acelaşi an a primit titlul de „Liderul anului” din partea Manpower Inc.

    Kjos este căsătorit cu Gerd Helen Kjos şi au împreună un fiu – Lars Ola – şi două fiice: Guri Helene şi Anna Helene. Antreprenorul este pasionat de activităţi outdoors şi practică hikingul şi sailingul. În 2006, a debutat ca scriitor cu thrillerul „The Murmansk Affair”. În 2017, Norwegian Air Shuttle, a doua cea mai mare companie aeriană din Scandinavia şi a treia de linie low-cost din Europa, a funcţionat cu 144 de aeronave şi aproximativ 5.700 de angajaţi, înregistrând venituri de peste 3,5 miliarde de dolari şi un număr de peste 33,2 milioane de pasageri.

  • Ryanair a anunţat o nouă promoţie. Unde veţi putea zbura cu preţuri care pornesc de la 9,99 de euro

    Compania pune la dispozitia clientilor si optiunea de a cumpara voucher cadou Ryanair de Ziua Îndrăgostiţilor cu preturi care pornes de la 25€/25£ .

    Ryanair, compania aeriană Nr. 1 a Europei, a prezentat astăzi, 7 februarie, rezultatele sondajelor de călătorie de Ziua Îndrăgostiţilor, care arată că:

    • Londra este cea mai populară destinaţie pentru călătoriile din weekend-ul iubirii (pentru al doilea an consecutiv)
    • Roma şi Milano au fost următoarele destinaţii dintre cele mai populare
    • Olanda, Franţa şi Belgia sunt ţările de vizitat pentru cupluri
    • Italia, Grecia şi Irlanda erau destinaţiile de top pentru burlaci
    • Aproximativ 30% dintre călători vor zbura singuri în weekend-ul iubirii

    Ryanair va transporta peste 1,3 milioane de clienţi în acest weekend al Sfântului Valentin (între 14 şi 17 februarie) şi va opera mai mult de 1.800 de zboruri.