BusinessMagazin

Tag: control

  • În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc

    După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.

    Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.

    „Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.

    Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.

    După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.

    „De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.

    Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă. 

  • Nemţii aruncă în aer una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi resping oferta de 5,8 miliarde de euro lansată de miliardarul Daniel Kretinsky pentru Metro

    Board-ul de supraveghere al retailerului german Metro a votat unanim, cu o singură abţinere, pentru a recomanda acţionarilor să respingă preluarea lanţului de magazine de către EP Global Commerce – vehiculul controlat de miliardarul ceh Daniel Kretinsky.  

    Miercuri, board-ul a respins oferta lui Daniel Kretinsky şi a partenerului său de afaceri, slovacul Patrik Tkac, susţinând că oferta de 5,8 miliarde de euro subevaluează lanţul german.

    În acelaşi timp, vehiculul de investiţii controlat de proprietarul Europa FM susţine că oferta reprezintă „o oportunitate unică” pentru acţionari în condiţiile actuale de piaţă.

    Metro transmite că atât board-ul de management cât şi cel de supraveghere au recomandat ca acţionarii să nu accepte oferta.

    „Credem că oferta EP Global Commerce este inadecvată şi subevaluează semnificativ Metro şi, chiar şi după ce am revăzut condiţiile, le-am recomandat acţionarilor să nu accepte oferta”, transmite Olaf Koch, CEO-ul Metro.

     

  • Pintea, acuzaţii grave: Raportul de control de la CNAS va fi depus la DNA. Există fapte de natură penală/ În numele celor de la Casă, îmi cer scuze pacienţilor

    „CNAS nu e în subordinea Ministerului Sănătăţii, dar pentru că Ministerul gestionează sistemul de sănătate publică, am considerat necesar de a face aceste verificări. Controlul început în luna iunie va fi finalizat în următoarele 7 zile şi, din lecturarea prealabilă, pot să vă spun cu certitudine că raportul de control va fi depus la DNA. Sunt aici cu şeful Corpului de Control, noi am studiat încă de săptămâna trecută ceea ce avem în raport în prealabil. Din punctul nostru de vedere, există fapte de natură penală. Noi, de altfel, am mai depus şi anul trecut, dar nu la DNA, un document”, a spus ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Potrivit ministrului, luni sistemul informatic al cardurilor a fost pornit, însă la ora 10:00 a început din nou să înregistreze erori.

    „În urma acestei discuţii pe care am avut-o cu reprezentanţii CNAS şi reprezentanţii firmei SIVECO, concluziile sunt mai multe, oricum se impun măsuri urgente pentru a putea rezolva urgent în perioada următoare modul de funcţionare a platformei, astfel încât în cursul zilei de astăzi (luni, n.r.) se va face o procedură de achiziţie în regim de urgenţă, având în vedere faptul că pentru baza de date contractul a expirat, procedura începută nu a fost finalizată (…) şi atunci pentru a asigura perioada tampon fără contractare e nevoie de o procedură de urgenţă. Menţionez că această procedură ar fi trebuit să fie făcută, în momentul în care s-a constatat că procedura de achiziţie pentru contractul de mentenanţă nu este finalizată. Nu poţi lăsa sistemele informative, sistemele de bază informatice cele mai complexe din România fără mentenanţă. Astfel încât nu puteau fi validate serviciile medicale, nu puteau fi decontate, offline-ul într-adevăr funcţionează, dar eu cred că aceasta nu este o soluţie”, a mai spus Pintea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu vor proprietarii de afaceri să predea controlul business-ului copiilor?

    Menţinerea controlului asupra companiei este unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale celor care deţin afaceri de familie, însă numai 41% dintre aceştia au încredere în planurile lor de succesiune, potrivit celei mai recente ediţii a studiului Deloitte Global Family Business efectuat în rândul a aproximativ 800 de companii din 58 de ţări din toată lumea, inclusiv din România. Cu toate că 68% dintre cei care conduc afaceri de familie spun că intenţionează să păstreze businessul în familie, doar 26% au un plan clar de succesiune pentru poziţia de director general şi chiar mai puţini dintre ei, pentru celelalte poziţii din top management, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii Deloitte.

    Majoritatea managerilor intervievaţi consideră esenţială abordarea pe termen lung, bazată pe viziune, cultură şi valori comune, care pot ajuta familia să menţină controlul asupra afacerii de-a lungul anilor. În consecinţă, 65% din afacerile de familie consideră că valorile după care se ghidează pe termen lung sunt mai importante decât rezultatele pe termen scurt. Cu toate acestea, 71% din afacerile de familie au planuri doar pentru următorii doi până la cinci ani, iar 6% au declarat că planurile lor acoperă doar următorul an.

    „Decalajul dintre obiectivele pe termen lung şi planificarea pe termen scurt în rândul afacerilor de familie poate fi recuperat doar cu ajutorul planurilor de succesiune. Deşi proprietarii percep acest moment ca un eveniment îndepărtat, succesiunea este esenţială pentru stabilitatea afacerii, necesită o planificare amănunţită şi o pregătire solidă, întrucât este un proces de durată. În România, deja lucrăm cu clienţi la pregătirea şi implementarea transferului afacerii de la fondatori către moştenitori”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanţă, Deloitte România, şi liderul programului Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor locali, IMM-urilor, startup-urilor şi afacerilor de familie.

    Conform studiului Deloitte, profitabilitatea reprezintă principalul obiectiv al afacerilor de familie pentru următoarele 12 luni, urmat de creşterea afacerii şi dezvoltarea de noi produse şi servicii. În acest context, aproximativ o treime dintre respondenţi ar renunţa la controlul asupra afacerii de familie în schimbul unui succes financiar mai mare pe termen lung.

    Agilitatea în adaptarea la schimbările din mediul de business este considerată de 61% dintre cei care deţin afaceri de familie cel mai important element pentru succesul afacerii şi durabilitatea acesteia. Capacitatea de inovare se situează pe locul al doilea, urmată de situaţia financiară.

    Studiul anual Deloitte Global Family Business, ajuns acum la cea de-a cincea ediţie, analizează perspectivele colectate de la sute de afaceri de familie asupra a patru domenii-cheie, şi anume proprietatea, guvernanţa, succesiunea şi strategia.

     

  • Ţara din Europa în care tocmai a devenit mult mai greu să divorţezi. Cum pot interveni autorităţile pentru a controla despărţirile

    Până de curând, danezii puteau intenta divorţ prin completarea unui simplu formular online. Dar, după ce o nouă lege a intrat în efect în aprilie, cuplurile care doresc să se despartă sunt nevoite să aştepte trei luni şi să participe la şedinţe de consiliere înainte ca relaţia lor să fie dizolvată oficial.

    Între timp, un sondaj creat de cotidianul Politiken arată că 68% dintre autorităţile daneze oferă şedinţe de terapie pentru cuplurile aflate în dificultate, argumentând că păstrarea familiilor împreună ar putea economisi banii destinaţi proiectelor imobiliare şi serviciilor, scrie The Guardian.

    Iniţiativele legislative, care în unele ţări ar putea fi considerate drept o exagerare şi o încălcare a vieţii private de câtre autorităţi, au fost apreciate de publicul şi politicienii din Danemarca, doar o mică parte din Alianţa Liberală criticând proiectele.

    Danemarca a militat dintotdeauna pentru drepturile familiilor, oferind concediu de maternitate şi paternitate mai îndelungat decât în alte ţări şi program de grădiniţă public şi universal. Cu toate acestea, ţara scandinavă a înregistrat 15.000 de cazuri de divorţ în 2018, echivalentul a jumătate din totalul căsătoriilor din acel an.

    „Este vorba despre reducerea costurilor de divorţ”, spune Gert Martin Hald, psiholog şi profesor la Universitatea din Copenhaga, care a ajutat la crearea unui curs de consiliere, acesta fiind acum obligatoriu pentru cuplurile cu copii sub 18 ani, înainte de finalizarea divorţului.

    „Este bine pentru cuplu, dar şi pentru municipalitate. Prevenţia este întotdeauna mai bună decât antidotul”, spune Jette Haislund, directorul departamentului de sănătate la municipalitatea Ringkøbing-Skjern, din vestul ţării, una dintre primele zone în care s-a experimentat cu acest tip de terapie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colaborarea dintre Uber şi Yandex se extinde în Rusia cu o investiţie de peste 120 milioane dolari

    Gigantul rusesc al internetului Yandex, compania din spatele Yango, a anunţat luni că businessul comun de ride-sharing şi food delivery pe care îl operează cu Uber Technologies în Rusia, va cumpăra drepturile de proprietate intelectuală şi mai multe call-center-uri din Rusia de la grupul Vezet, potrivit Reuters.

    MLU, businessul comun al celor două entităţi, plănuieşte să investească 8 miliarde ruble, adică 127,2 milioane dolari în regiunile ruseşti în următorii trei ani, anunţă Yandex.

    Astfel, Yandex va deţine 56,2% din MLU după tranzacţie, Uber va rămâne cu 35%, în timp ce 5,3% din acţiuni sunt deţinute de angajaţi în cadrul planului de distribuire de acţiuni al MLU.

     

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail. 

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.

     

  • Povestea familiei care controlează una dintre cele mai mari tări din lume. Au puterea de a instaura şi distruge guverne după propriul plac

    Dinastia Packer a acaparat lumea de business din Australia pentru mai mult de un secol, producându-şi propriile ziare, televiziuni şi extinzându-şi afacerile cu cazinouri şi având puterea de a instaura şi distruge guverne după propriul plac, potrivit Bloomberg.

    Nimeni nu credea că dinastia lor ar putea lua sfârşit.

    Acum, totuşi, există o posibilitate după ce James Packer, actualul proprietar, a anunţat că negociază vândarea operatorului de cazinouri Crown Resorts către compania din Las Vegas Wynn Resorts, pentru suma de 7,16 miliarde doalri.

    Chiar dacă discuţiile au eşuat în câteva ore, miliardarul a transmis un semnal clar: este dispus să vândă participaţia de 46% pe care o deţine în Crown Resorts, dezmembrând astfel un imperiu de familie construit de-a lungul a patru generaţii.

    Vânzarea participaţiei vine într-un moment în care s-au acumulat multe presiuni asupra lui James Packer, şi-anume o perioadă tumultoasă pe piaţa din China, o despărţire urâtă cu fosta logodnică Mariah Carey şi o luptă pentru sănătatea mentală care s-a finalizat cu excluderea lui Packer din board-ul Crown în martie 2018.

    „Este sfârşitul unei ere”, spune Damon Kitney, autorul cărţii „The Price of Fortune: The Untold Story of Being James Packer”, o biografie publicată anul trecut. „Pentru James Packer, istoria şi moştenirea sunt importante, însă cel mai important lucru este însănătoşirea”.

    Alături de familia celebrului mogul de presă Rupert Murdoch, care deţine încă mare parte din activele mediatice din Australia, şi familia Packer este un nume răsunător în domeniu.

    James Packer şi Lachlan Murdoch, fiul cel mare al lui Rupert, au fost co-investitori în compania One.Tel, una dintre cele mai mari companii de telefonie din Australia care s-a prăbuşit în 2001.

    Patru ani mai târziu, James a primit cea mai mare moştenire din istoria Australiei după moartea tatălui său, Kerry Packer.

     

     

  • Familia Schwarz din Germania, proprietarul Kaufland şi Lidl, cu afaceri globale de peste 100 mld. euro, controlează 20% din retailul alimentar românesc

    Grupul Schwarz din Germania, care deţine în portofoliu lanţul de hiper­marketuri cu preţuri mici Kaufland şi discounterul Lidl, a obţinut în 2018 afaceri totale de 104,3 miliarde de euro, în creştere cu 7,4%.

    Gigantul a de­păşit anul trecut pentru prima dată pragul de 100 mld. euro afaceri.

    Piaţa din România a contribuit cu circa 4% la cifra de afaceri totală a grupului în condiţiile în care Kaufland a ajuns anul trecut la 11 miliarde de lei (2,4 mld. euro), iar Lidl s-a apropiat de 8 miliarde de lei (1,7 mld. euro), conform estimărilor ZF.

    Din calculele ZF, familia Schwarz, care deţine Kaufland şi Lidl, a ajuns la o cotă de piaţă de peste 20% în co­merţul alimentar din România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Germania controlează peste 20% din comerţul exterior al României: în joc sunt 32 mld. euro anual. Cele 7.500 de companii cu investitori nemţi au pe lista de salarii 250.000 de angajaţi

    Relaţiile economice dintre România şi Germania s-au intensificat în 2018. Din acest motiv, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a însumat 32,5 mld. euro, adică peste 20% din comerţul exterior al României, potrivt AHK România.

    Relaţiile economice sunt coordonate în cadrul Consiliului de Cooperare Economică Româno-German (CCERG). Acesta se desfăşoară în cadrul unor grupe de lucru în următoarele domenii: energie, cooperare industrială şi investiţii, comerţ, agricultură, turism, comunicaţii şi IT, finanţe-bănci, legislaţie-fiscalitate. În privinţa importurilor, importurile din Germania în 2018 au totalizat 16,9 mld. euro, în timp ce exporturile au fost estimate la 15,6 mld. euro. Germania ocupă poziţii de top şi atunci când este vorba despre investiţiile străine directe, clasându-se pe locul doi după Olanda, cu un sold al investiţiilor în 2017 care este estimat la 9,7 mld. euro. Astfel, 12,8% din totalul investiţiilor străine directe provin din Germania. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro