Tag: contributii sociale

  • Modelul noului Formular D112 – Declaraţia Unică – a fost publicat de Finanţe. Cum se completează

    Declaraţia vizează obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate intervenite ca urmare a modificărilor legislative în domeniul contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice şi juridice.

    Declaraţia 112 cuprinde atât informaţii privind obligaţiile fiscale ale contribuabililor, cât şi informaţii necesare stabilirii prestaţiilor sociale potrivit legislaţiei specifice, acordate de Casa Naţională de Pensii Publice, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consultant: Indemnizaţia pentru mame ar putea scădea prin mărirea CAS, pe fondul revoluţiei fiscale

    „Indemnizaţia aferentă concediului medical pre şi post natal scade sau ar putea să scadă pentru că, în primul rând, cota de contribuţie de asigurări sociale în cuantum de 10,5% până în decembrie anul trecut, creşte – din ianuarie 2018 – la 25%. Avem astfel un procent mai mare care se datorează, ca urmare a transferului contribuţiei de asigurări sociale de la angajator la angajat. În al doilea rând, baza de calcul la care se aplică această cotă de contribuţie este crescută, pentru că salariul mediu brut pe economie a crescut, ajungând de la 3.131 de lei la 4.162 de lei”, a spus Claudia Sofianu, Partener, liderul diviziei Impozit pe venit şi Contribuţii sociale în cadrul EY România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape 4 lei, reiese dintr-o analiză realizată de Academia Română. De asemenea, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau horeca.

    + Cursurile de etică şi integritate academică devin obligatorii la nivel de master şi doctorat, începând cu anul universitar 2018-2019.

    + Instagram va permite brandurilor să programeze postările, dar nu direct din cadrul aplicaţiei, ci prin intermediul API-ului Instagram – suport prin care servicii terţe pot apela anumite facilităţi ale unei aplicaţii.

    + Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,5% în 2017, acesta fiind cel mai puternic avans înregistrat de economia zonei euro în ultimii zece ani.

    + BERD a investit 550 de milioane de euro în 2017 în România, aproape de maximul ultimilor şapte ani. 93% din sumă a fost destinată sectorului privat.

    + Electrica are în plan să investească 900 de milioane de lei anul acesta în reţelele de distribuţie. Anul trecut aceste investiţii au depăşit 700 de milioane de lei.

    DOWNS

    – Fondatorul lanţului suedez de mobilă IKEA, Ingvar Kamprad, a decedat la vârsta de 91 de ani în casa lui din Smaland, Suedia. Acesta a fondat afacerea la vârsta de 17 ani şi a transformat brandul în cel mai mare retailer de mobilă din lume.

    – Google a depistat peste 700.000 de aplicaţii maliţioase pentru Android anul trecut, cu 70% mai mult decât în 2016.

    – Salariul minim va creşte cu câte 100 de lei pe an în 2019 şi în 2020, ritmul de creştere fiind de două-trei ori mai scăzut decât în guvernările anterioare, potrivit noului program de guvernare al PSD.

    – Industria alimentară şi a băuturilor din România a început 2018 cu stângul, prin închiderea a două fabrici, fabrica Zahărul Oradea şi fabrica de lactate Dorna. În top 10 cele mai mari companii din industria alimentară şi de băuturi din România nu există nicio fabrică de lapte, de ciocolată, de mezeluri sau de pâine, iar primele zece companii au capital integral străin,
    potrivit ZF.

    – Judeţul Dolj are cei mai mulţi asistaţi social din România. Conform datelor oficiale, peste 13.000 de oameni primesc ajutor social. Media naţională este de 5.500 de asistaţi pe judeţ.

    – Sistemul medical românesc este cel mai slab din Europa. Potrivit Indexului European al Consumatorului de Sănătate, România ocupă ultimul loc, pentru al doilea an consecutiv.

  • Modificările fiscale creează discrepanţe uriaşe între salariaţi şi PFA: un salariat cu venit brut de 5.000 lei/lună va avea aceeaşi povară fiscală ca şi persoana cu un venit pe PFA de 3 ori mai mare

    Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).
     
    Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege
     
  • Arctic măreşte salariile brute ale angajaţilor

    Compania se asigură astfel că modificările legislative nu vor afecta în niciun fel veniturile celor 3.600 de angajaţi care lucrează în prezent la fabrica din Găeşti.

    ”Ne dorim ca angajaţii Arctic să nu resimtă în niciun fel schimbările aduse Codului Fiscal, iar decizia de a suporta cheltuielile generate de transferul contribuţiilor sociale în sarcina acestora confirmă angajamentul nostru pentru a proteja întotdeauna interesele angajaţilor noştri. Încă o dată, vrem să-i asigurăm pe aceştia că dedicarea lor este pe deplin apreciată, motiv pentru care ne dorim să le asigurăm în continuare siguranţa financiară de care au nevoie ei şi familiile lor. ”, a declarat Gabriela Coman, Director Resurse Umane Arctic.

  • Modificările fiscale creează discrepanţe uriaşe între salariaţi şi PFA: un salariat cu venit brut de 5.000 lei/lună va avea aceeaşi povară fiscală ca şi persoana cu un venit pe PFA de 3 ori mai mare

    Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).
     
    Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege. 
     
    În consecinţă, începând cu 1 ianuarie 2018, deşi contribuţiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creştere, cele plătite pentru veniturile din activităţi independente sunt în scădere.
     
  • Decizie de ultimă oră privind transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului

    “În ultima perioadă am avut consultări cu mediul de afaceri şi vă propun astăzi o hotărâre de Guvern prin care temrenul să fie prelungit până la 31 martie 2018. Decizia vine în sprijinul angajatorilor, încât aceştia să aibă timp să transmită toate datele. În REVISAL sunt înregistrate 5,5 mil contracte. În cadrul acestor noi modificări, în cazul contractelor nou încheiate, ele trebuie să fie transmise înainte cu o zi înainte ca angajatul să înceapă activitatea.”, a declarat ministrul Muncii.

     

  • Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat a fost aprobat în plenul Senatului

    Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 79/2017 a fost adoptat cu 71 de voturi favorabile şi 37 împotrivă.

    Grupul parlamentar al USR a solicitat retrimiterea proiectului la comisie pentru raport suplimentar, însă plenul a respins această cerere. Senatorul USR Nicoleta Dinu a acuzat faptul că cele 60 de amendamente nu au fost supuse la vot în comisia raportoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi aici cum va arăta salariul tău de la 1 ianuarie 2018: Calculator complet de salarii, după ce a fost adoptată Revoluţia Fiscală

    Astfel, contribuţiile sociale vor rămâne CAS, CASS şi contribuţia asiguratorie pentru muncă, celelalte urmând să fie abrogate. Concomitent, se va mari si nivelul venitului brut pentru care se acorda deducere personala de la 3000 lei la 3600 lei.

    Vedeţi AICI calculatorul de salarii

    Acest lucru ar însemna pentru angajator reducerea costurilor salariale totale, inclusiv taxe, cu aproximativ 1 % în cazul în care decide menţinerea nivelului salariului net al angajatului. Daca insa nu se va renegocia salariul brut astfel incat sa reflecte modificarile legislative, costurile angajatorului ar scadea cu aproximativ 17%, insa cam cu acelasi procent va scadea si salariul net al angajatului, potrivit unei analize a Romanian Software.

    În acest context, autorităţile ar urma să ia în continuare masuri doar in ceea ce priveste mentinerea nivelului net al salariului minim pe economie, prin marirea propusa a nivelului brut la 1900 RON, incepand cu anul viitor.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Dobânzile vor exploda la noi maxime greu de imagina

    Scăderile sunt puse pe seama incertitudinii fiscale. Firmele nu ştiu cum vor fi calculate sala­ri­ile anul viitor, dacă vor creşte sau vor scădea chel­tuielile cu contribuţiile sociale, iar ata­curile la adresa Pilonului II de pensii afectează percepţia investitorilor.
     
    Pe frontul bancar dobânda Robor la trei luni, de referinţă pentru majoritatea creditelor în lei, urcase ieri la 1,87% pe an, chiar dacă BNR a intervenit în piaţă în şedinţa din 30 octombrie printr-o injecţie de lichiditate prin licitaţie repo de 4,1 mld. lei, a patra doar în luna octombrie. Un analist vede Robor la 2% la finele anului, iar o voce pesimistă indică un nivel de 5% în următoarele şase luni.