Luni au fost demarate lucrările de construcţie pentru primul segment al gardului metalic de 130 de kilometri, în oraşul Ramoniskiai. La ceremonie a participat ministrul lituanian de Interne, Eimutis Misiunas.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: contrabanda
-
Peste 27 de milioane de ţigări de contrabandă capturate la nivelul întregii ţări
Cele 27 de milioane de ţigări capturate în martie şi aprilie au o valoare totală de peste 20 de milioane de lei. Capturile reprezintă circa 22.500 de pachete de ţigări de contrabandă care nu au mai ajuns zilnic pe piaţa neagră din România. Regiunea de nord-est, zona cea mai afectată de contrabanda cu ţigări, a înregistrat capturi în valoare de aproximativ 5 milioane de lei.
Luna martie a înregistrat şi cea mai mare captură de ţigări de contrabandă din ultimii cinci ani, atunci când vameşii din portul Constanţa Sud-Agigea au descoperit un container cu 1.400 de baxuri de ţigări, în valoare de circa 11 milioane de lei.În perioada Sărbătorilor Pascale autorităţile făcând capturi duble faţă de media obişnuită: jumătate de milion de ţigări de contrabandă au fost capturate doar în urma celor 35 de percheziţii care au avut loc pe raza judeţelor de graniţă cu Republica Moldova. Tot într-o zonă de frontieră, dar de această dată în partea de sud-est a ţării s-a reţinut o cantitate semnificativă de ţigări de contrabandă în urma unor percheziţii de amploare în municipiul Constanţa.
„În martie, nivelul contrabandei a scăzut cu aproape două puncte procentuale faţă de finalul anului trecut. Ceea ce înseamnă mai mulţi bani la buget şi mai puţine ţigări de provenienţă incertă pe piaţa din România”, a declarat Ileana Dumitru, director juridic şi relaţii publice în cadrul British American Tobacco România.
Intensificarea acţiunilor autorităţilor şi eforturile de comunicare depuse de reprezentanţii industriei producătoare de ţigări creează premisele pentru o scădere a pieţei negre a ţigărilor. Cel mai recent studiu Novel Reserach, pentru luna martie 2017, indică o scădere a contrabandei cu ţigări în luna martie la 15,2%, cu 1 procent mai puţin faţă de nivelul de 16,2% din ianuarie 2017.
-
Şef ANAF: Peste 100 de milioane de euro ar putea ajunge la buget prin reducerea traficul de ţigarete
“Sunt convins că putem coborâ sub 13,5%. Un procent de trafic ilicit cu ţigarete reprezintă 37-38 de milioane de euro. Putem să facem acest lucru. De exemplu, în 2010, traficul ilicit cu ţigarete reprezenta 36% din consum. În luna iunie 2011 a ajuns la 11,8%. După care a crescut. În luna ianuarie am reuşit să diminuăm acest trafic la 16,2%. Dacă luăm măsuri integrate, dacă continuăm cu dezvoltarea şi reoperaţionalizarea echipelor mobile, echipelor canine, reoperaţionalizarea schenerelor, cooperarea transfrontalieră şi operaţiunile vamale commune, categoric în acest an putem diminua traficul de ţigarete. Mai este nevoie şi de o reaşezare a structurii vamale. Fiindcă în anul 2013 a fost desfiinţată Autoritatea Naţională Vamală. Vama contribuie la bugetul de stat prin combaterea traficului ilicit”, a declarant, joi, Dorel Fronea, Vice preşedinte ANAF şi coordonatorul Structurilor Vamale din România. Acesta a subliniat că desfiinţarea Autorităţii Vamale a fost o greşeală.
La nivelul UE, media traficului ilicit cu ţigarete este de 10%.
Fronea a recunoscut că mai există vameşi corupţi. “Corupţie zero nu există, cum nu există trafic ilicit zero. Corupţia este legată de evaziunea fiscal. Importat este să se ia măsuri pentru combaterea lor”.
-
Statul a pierdut peste 670 de milioane de euro din cauza contrabandei cu ţigări
„În 2016, statul a pierdut circa 672 de milioane de euro, bani care în loc să meargă către priorităţile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiştilor. Statul va trebui să implice toate autorităţile de control pentru a lupta cu tendinţa de creştere a pieţei negre din ultima jumătate de an. Şi asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului îşi va produce toate efectele, traficanţii vor putea aduce din ţările vecine ţigări nu doar la jumătate din preţul la care sunt vândute în România, ci şi neconforme cu standardele europene. Tocmai de aceea, este necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naţionale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuţii în domeniu”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.
Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creştere faţă de media anuală din 2015, de 16%, procentul din 2016 reprezentând cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent, conform datelor companiei de cercetare Novel Research.
-
Contrabanda continuă să crească
„Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 p.p. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 p.p., până la 22,5%. Aşa numitele „cheap whites”, deşi se află în scădere (minus 2,5 p.p. faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.
„Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cât şi reglementarea industriei legale care, reamintim, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de euro virate în 2015. Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
„În ciuda condiţiilor dificile de iarnă, autorităţile au depus eforturi susţinute şi în această perioadă: au fost descoperite fabrici ilegale, s-au confiscat cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, au fost făcute arestări şi percheziţii. Cu toate acestea, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie, cu 0,3 p.p., confirmându-se astfel tendinţa de urcare a pieţei negre, ceea ce este de natură să ne alarmeze. Faptul că a crescut abrupt ponderea produselor traficate ilegal din Ucraina, o ţară aflată în conflict deschis, arată implicaţiile comerţului ilegal cu ţigarete, o activitate derulată de structuri criminale bine organizate. Ca urmare, reiterăm că este absolut necesară o abordare cât se poate de serioasă a fenomenului, în cadrul unei Strategii Naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete pentru următorii ani. Această Strategie a fost cerută public, în mai multe rânduri, de autorităţile de aplicare a legii, dar şi de Consiliul Concurenţei care, în 2014, la încheierea investigaţiei pe piaţa de profil a solicitat înfiinţarea unui Grup de lucru care să implice atât factorii decidenţi în materie de politici fiscale, cât şi autorităţile de reglementare, dar şi industria şi instituţiile operative”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.
„Comerţul ilicit cu ţigarete continuă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de nivelul mediu de 10%, din Uniunea Europeană. Cu toate că autorităţile depun eforturi susţinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieţei negre, este nevoie de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
„Aşa cum anticipam anul trecut, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie 2016, în ciuda eforturilor autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Principala ameninţare pentru piaţa legală în viitorul apropiat este cadrul de reglementare sau mai degrabă faptul că încă nu-l cunoaştem. Mă refer la proiectul de transpunere a Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziţie pentru producţie, cu respectarea termenului de „piaţă curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluţie atât în beneficiul producătorilor, cât şi în cel al statului, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi protejarea încasărilor la buget. Plătim statului 80% din preţul unui pachet de ţigarete, contribuţia lunară medie se ridică la 250 milioane de euro, suntem o industrie legală. Ca urmare, ne aşteptăm ca opiniile să ne fie ascultate obiectiv, în mod deschis şi constructiv, ca în cazul oricăror alţi actori economici”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
„Faptul că potrivit Studiului Novel Research, nivelul traficului ilicit cu ţigarete este în uşoară creştere, implică necesitatea intensificării eforturilor de combatere a fenomenului. Contrabanda cu ţigarete este principalul curent de fraudă la frontiera internaţională de nord şi nord-est. În primele două luni ale anului, s-au confiscat peste 700.000 bucăţi ţigarete, cele mai importante capturi fiind înregistrate la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova (de ex. 230.000 ţigarete la biroul vamal Siret, 150.000 la biroul vamal Halmeu, 10.000 ţigarete la BV Albita etc.). Pe lângă intensificarea activităţilor operative punctuale, este necesar să derulăm şi în acest an, în judeţele de graniţă, împreună cu producătorii de tutun, campanii publice de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei. De asemenea, urmărim instruirea şi perfecţionarea profesională a echipelor mobile canine special antrenate în depistarea ţigaretelor, precum şi a numerarului”, a declarat Claudiu Ardeleanu, Director General, Direcţia Generală a Vămilor.
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
-
Contrabanda cu ţigarete continuă trendul descrescător
“În mai 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu luna martie, în sud-est (minus 8,2 p.p. până la 6,1%) şi vest (minus 7,3 p.p. până la 16,9%). Deşi la nivel naţional tendinţa contrabandei este în scădere începând cu luna martie 2015, în regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, nord-est, nivelul comerţului ilicit se menţine relativ constant şi în luna mai, la 34,2%. Din punct de vedere al provenienţei, <cheap whites> continuă să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 55,8%, înregistrând o creştere semnificativă de 15 p.p. faţă de luna martie 2015. Ponderea produselor provenite din Ucraina (14,1%) şi Moldova (23%) se află în scădere, iar Serbia este relativ constantă (2,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare de piaţă Novel Research.
”Novel înregistrează două reduceri consecutive ale comerţului ilegal cu ţigarete, de 1,1 p.p. faţă de luna martie şi de peste 5 p.p. faţă de ianuarie 2015. A fost o perioadă de eforturi intense. În primele patru luni din 2015, poliţiştii de frontieră au capturat peste 1,5 milioane pachete ţigarete şi au destructurat 10 reţele de crimă organizată. Doar în luna mai, poliţiştii au efectuat peste 200 percheziţii, vizând astfel destructurarea unor grupări infracţionale. Cea de-a patra campanie regională pe care JTI a susţinut-o în parteneriat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor, desfăşurată în perioada martie- iunie, a înregistrat deja efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în regiunile şi în perioadele în care s-a derulat. Companiile de tutun susţin eforturile autorităţilor de aplicare a legii. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre autorităţile fiscale. Ministerul Finanţelor tocmai a decis, peste noapte, să compenseze scăderea de TVA cu o creştere de acciză la ţigarete. Creşterea este, însă, excesivă, pune presiune pe piaţa legală şi crează premisele unei relansări a contrabandei. Considerăm că este necesară revenirea la predictibilitate în materie fiscală şi la un calendar clar, mai ales în condiţiile în care nivelul de accizare prevăzut pentru 2018 a fost deja atins. De asemenea, este absolută nevoie de o nouă Strategie Naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea legislaţiei şi măsuri concrete ce trebuie implementate, de către toate instituţiile responsabile. Cu toate că a fost cerută public şi în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, şi chiar de Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului, strategia nu există încă”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
„Este îmbucurător faptul că piaţa neagră continuă să scadă şi în mai, după reducerea din luna martie. Sperăm ca acest trend să continue şi să nu reprezinte din nou, ca de atâtea ori în trecut, doar un rezultat al unui anumit context. Spun acest lucru pentru că, circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă acciză şi TVA, taxe plătite la stat şi, ca urmare, evoluţia industriei tutunului depinde în foarte mare măsură de politica fiscală şi de cadrul de reglementare. Spre exemplu, recentele propuneri potrivit cărora comercializarea ţigaretelor trebuie să se facă la minimum 250 m de unităţile sanitare şi de învăţământ, având ca obiectiv declarat sănătatea publică, mai precis reducerea incidenţei fumatului în rândul tinerilor, nu vor face altceva decât să impulsioneze piaţa neagră. Cei care comercializează ţigarete ilegale vând oricui, fără a face diferenţa între minori şi adulţi, iar cine va dori să cumpere produse din tutun fără să meargă până la marginea localităţii, va putea opta pentru ţigaretele comercializate ilegal, în pieţe, oboare, în faţa staţiilor de metrou. Aşadar, îngrădirea comerţului legal, nu va face altceva decât să dea apă la moară vânzătorilor de ţigarete de contrabandă. În afara faptului că propunerea menţionată nu aduce vreun beneficiu sănătăţii publice, circa 50% dintre punctele de vânzare la nivel naţional îşi vor reduce cu aproape jumătate cifra de afaceri, cu efecte în lanţ asupra salariaţilor, furnizorilor şamd. Reglementările duse la extrem şi comerţul ilegal cu ţigarete duc la pierderi de locuri de muncă şi de bani la buget şi, în plus, invită crima organizată în comunitate. Orice autoritate care aplică legea ştie că reţelele de contrabandă cu ţigarete reprezintă o platformă şi pentru traficul de arme şi persoane. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Vămilor declarau recent că, “una dintre sursele de finanţare a traficului de arme o constituie contrabanda cu ţigarete”, iar în contextul geopolitic actual, se poate spune că traficul ilegal cu ţigarete devine o problemă majoră de securitate naţională”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.
„Sperăm ca această scădere să reprezinte semnul unui trend care va determina reducerea contrabandei cel puţin până la nivelul mediei europene, de circa 10%. Eforturile autorităţilor competente în combaterea comerţului ilegal trebuie dublate, însă, de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, trebuie clarificată situaţia la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria, iar poliţia locală şi jandarmeria trebuie să primească atribuţii specifice, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona lor de competenţă: pieţe, oboare, staţii de metrou etc.
Contrabanda cu ţigarete are efecte profund negative nu doar pentru producătorii şi distribuitorii legali şi pentru stat, dat fiind că un punct procentual din piaţa neagră înseamnă pierderi la buget de peste 35 de miloane de euro, dar reprezintă şi o ameninţare pentru securitatea frontierelor şi, implicit, pentru aderarea noastră la Schengen. De aceea, noua Strategie de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete trebuie să conţină precizări clare şi să reunească toţi actorii implicaţi, începând cu decidenţii politicilor fiscale şi terminând cu autorităţile de aplicare a legii”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.
„Faptul că piaţa neagră a continuat să scadă şi în luna mai, după reducerea din martie, este şi rezultatul eforturilor susţinute ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor. Doar în primele trei luni ale anului au fost capturate de către lucrătorii vamali, peste 200.000 pachete de ţigarete introduse ilegal, utilizându-se mijloace de ascundere diversificate (în locaşuri special amenajate în mijloace de transport, ascunse pe corp de către călători, prin expedieri de colete poştale etc.). Cea mai importantă descoperire a organelor vamale din cadrul biroului vamal Constanţa Port a fost identificată în baza analizei de risc, prin care s-a selectat pentru controlul vamal un container care figura încărcat cu serveţele umede, iar în realitate au fost găsite peste 300.000 pachete (6.245.400 bucăţi) ţigarete nedeclarate, fără marcaje, de diverse mărci.
Eforturile ANAF şi ale DGV au fost susţinute şi de producătorii de ţigarete. În prezent, sunt active în punctele vamale 33 echipe canine specializate pentru depistarea ţigaretelor şi 11 cu dublă specializare – droguri şi ţigarete ilegale, echipe pentru care primim suport din partea companiilor de tutun. De asemenea, derulăm, în baza acordurilor semnate anul trecut cu producătorii, campanii publice de conştientizare a efectelor profund negative ale comerţului ilegal cu ţigarete. Contrabanda reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, care ne afectează implicit aderarea la Schengen, dat fiind că România are a doua cea mai extinsă graniţă externă a UE, de peste 2.100 km”, a declarat Claudiu Ardeleanu, director, Direcţia Generală a Vămilor.
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
-
Câţi fumători mai caută produse de contrabandă?
“În martie 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu ianuarie, în zonele de nord-vest (minus 7 p.p. până la 13,3%), vest (minus 5,3 p.p. până la 24,1%), sud-vest (minus 4,6 p.p., pana la 21,7%). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în martie rămâne, ca şi pe parcursul anului 2014 şi în ianuarie 2015, nord-est, în ciuda scăderii semnificative (minus 6,5 p.p. până la 34,7%). Din punct de vedere al provenienţei, şi în martie 2015 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 40,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina şi Serbia rămâne relativ constantă (20%; respectiv 2,9%), Moldova aflându-se însă în creştere (plus 6,8 p.p., până la 27,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.
”Reducerea pieţei negre din luna martie se datorează operaţiunilor desfăşurate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei. În perioada februarie-aprilie, în urma unor acţiuni derulate la nivel naţional, poliţiştii au capturat aproape 7.500.000 de ţigarete, precum şi dispozitive artizanale de confecţionat ţigarete. Eforturile autorităţilor au fost susţinute şi de companiile de tutun. În ceea ce ne priveşte, în prima parte a acestui an, JTI a demarat o campanie regională extinsă, în regiunile din nord, nord-est, vest şi sud-vest, în parteneriat cu ANAF, DGV şi autorităţile locale, în scopul reducerii pieţei negre în zonele de graniţă, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Este a patra campanie regională pe care o derulăm în parteneriat cu autorităţile. Aceste campanii au efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în zonele şi în perioadele în care sunt derulate. Considerăm că este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, la nivel naţional, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat, de către toate instituţiile responsabile. Această strategie a fost cerută în mod public, în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, dar şi de alte autorităţi, ca de exemplu Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal cu ţigarete este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
„Un punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă sume suplimentare la bugetul de stat de circa 35 de miloane de euro. Această scădere s-a obţinut însă cu eforturi deosebite şi resurse suplimentare din partea autorităţilor. De la începutul anului şi până în prezent, presa a relatat aproape în fiecare zi despre destructurări ale unor grupări de contrabandă sau capturi de ţigarete ilegale. În doar o săptămână, în portul Constanţa au avut loc două acţiuni în urma cărora au fost capturate peste 220.000, respectiv 300.000 de pachete de ţigarete de contrabandă. Exemplele trecutului ne-au învăţat însă, să fim pesimişti, pentru că ne desfăşurăm activitatea într-o industrie care depinde într-o foarte mare măsura de factori externi. După cum s-a văzut, măsurile ferme ale autorităţilor competente în combaterea pieţei negre au efectele scontate, dar pentru ca aceste eforturi să aibă consecinţe durabile, pe termen mediu şi lung, este nevoie de îmbunătăţirea legislaţiei, dar şi de corelarea politicilor fiscale cu puterea de cumpărare. Reamintesc că, deşi se află în scădere, un nivel al pieţei negre de 15,2% înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 530 milioane de euro. În acelaşi timp, acest procent depăşeşte încă media contrabandei din ultimii patru ani!”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.
“Procentul de 15,2% înregistrat de piaţa neagră a ţigaretelor în martie 2015, este încă departe de media de 10% raportată pentru acelaşi indicator la nivelul Uniunii Europene. De aceea, este important ca această scădere să devină o tendinţă constantă, şi nu rezultatul temporar al unui context. Evoluţia sinuoasă a contrabandei din ultimul an şi jumătate, aflată când în creştere abruptă, când în scădere, demonstrează cât se poate de clar necesitatea unei strategii coerente la nivel naţional, de combatere a pieţei negre şi a fenomenului de evaziune asociat cu aceasta. Dacă pentru combaterea evaziunii fiscale s-au luat deja o serie de măsuri concrete în ultima perioadă, nu acelaşi lucru se poate spune despre combaterea fenomenului de contrabandă, care reprezintă de fapt una din sursele evaziunii fiscale. Iar în acest caz, loteria fiscală nu generează efectele scontate, pentru că bonurile fiscale nu există, iar câştigătorii acestei “loterii” sunt desemnaţi de volumul de marfă transportat ilegal peste graniţă. De aceea, volumul contrabandei cu ţigarete, reprezintă nu numai un potenţial semnal de alarmă pentru nivelul de Securitate naţională, dar poate compromite definitiv eforturile României de aderare la Schengen, din cauza permeabilităţii excesive a frontierelor.”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.
În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
-
Dolj: Percheziţii pentru destructurarea unei reţele de contrabandă cu ţigări. Prejudiciul 400.000 euro
Potrivit unui comunicat al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova şi Piteşti, Serviciile de Combatere a Criminalităţii Organizate Olt, Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea şi poliţişti de frontieră de la Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Dolj, au făcut, luni, 37 percheziţii domiciliare şi la sediile unor societăţi comerciale din judeţul Dolj, pentru destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în contrabandă cu ţigarete.
Conform sursei citate, în perioada octombrie 2014 – martie 2015, în judeţul Dolj şi în localităţi limitrofe a acţionat o grupare de criminalitate organizată transfrontalieră care a avut ca principală preocupare contrabanda cu ţigarete provenite din Serbia, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina.
În urma percheziţiilor au fost ridicate 30.000 de pachete cu ţigări provenite din contrabandă.
Prejudiciul cauzat prin sustragerea de la plata taxelor şi accizelor datorate bugetului de stat depăşeşte 400.000 de euro.
La sediul DIICOT- Serviciul Teritorial Craiova vor fi aduse opt persoane, pentru audieri.
Acţiunea a fost realizată cu sprijinul Poliţiei Judeţene Dolj şi al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Dolj.
-
Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă
A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.
Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.
„Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.
„Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.
„Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.
Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.
„În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.
„Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
-
Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă
A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.
Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.
„Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.
„Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.
„Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.
Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.
„În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.
„Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.