BusinessMagazin

Tag: continut

  • Se anunţă vremuri grele pentru giganţii Facebook şi YouTube. Un senator vrea să dea o lege care îi face răspunzători pentru orice este postat pe platformele lor

    Senatorul Josh Hawley a prezentat miercuri proiectul de lege, care propune eliminarea protecţiei companiilor de tehnologie, în prezent protejate de un articol de lege care le împiedică să fie trase la răspundere pentru orice conţinut ilegal postat pe platformele lor de utilizatori.

    Proiectul de lege s-ar aplica numai companiilor cu peste 30 de milioane de utilizatori activi în SUA, peste 300 de milioane de utilizatori în întreaga lume sau mai mult de 500 de milioane de dolari în veniturile anuale globale. Jucătorii mari din Silicon Valley se încadrează cu uşurinţă în aceste categorii.

    Dacă proiectul de lege va fi implementat, ar putea să schimbe în mod dramatic modelele de afaceri ale unor platforme sociale precum Facebook. În prezent, platforma monitorizează şi elimină conţinutul dăunător după ce este postat, în timp ce proiectul de lege al lui Hawley ar presupune ca acest control al postărilor să se aplice înainte de a fi afişate.

    Cu toate acestea, proiectul de lege al lui Hawley pare să vină cu un scop foarte specific printre republicani – şi anume, pentru a se vedea dacă moderarea conţinutului lor impune vreun tip de prejudecăţi politice. Scopul declarat al proiectului de lege este de a încuraja companiile „să furnizeze o moderare a conţinutului neutră din punct de vedere politic.”

    Conform termenilor proiectului de lege, companiilor le-ar putea fi acordată imunitate atât timp cât obţin o certificare care să ateste că algoritmii şi moderarea conţinutului furnizat nu sunt părtinitoare din punct de vedere politic, însă ar trebui să depună din nou această certificare la fiecare doi ani.

    Pe parcursul anului trecut, partidul republican a fost vehement în a pune întrebări companiilor mari de tehnologie legate de faptul că ar avea o înclinaţie anticonservatoare. După o serie de acuzaţii aduse de Donald Trump în acest sens companiei Google, luna trecută preşedintele american a declarat într-o conferinţă de presă de la Casa Albă că Facebook şi Twitter au o atitudine discriminatorie împotriva conservatorilor.

     

  • Revoluţie pe YouTube: Platforma anunţă că va elimina mii de conturi

    YouTube anunţă că va şterge mii de conturi după ce şi-a înăsprit politica şi a interzis „suprematiştii”, adepţii teoriei conspiraţiei şi alte conturi nocive, potrivit unui anunţ al companiei citat de The Independent.

    Decizia a fost făcută după o reevaluare masivă a regulilor platformei cu privire la conţinutul care promovează ură, transmite YouTube.

    În timp ce politica platformei a fost constant de a respinge conţinutul ce propagă discursul urii, site-ul a permis anumite conţinuturi să rămână în continuare – precum unele videoclipuri ce promovează ideologia nazistă sau conspiraţioniştii care susţin că tragedia din 11 septembrie nu a avut loc.

    Astfel de videoclipuri, precum şi alte conţinuturi ale suprematiştilor vor fi interzise oficial de acum înainte.

    „Astăzi facem încă un pas înainte cu polticile noastre legate de discursul urii interzicând în mod clar conţinuturile ce susţin că un grup social ar fi superior altuia doar pentru a justifica discriminarea, separarea şi excluderea, folosind considerente legate de vârstă, gen, rasă, castă, religie sau orientare sexuală”, transmit oficialii companiei într-o postare pe blog.

    YouTube face parte din Google, care este deţinut de Alphabet, unul dintre cele mai mari conglomerate americane alături de Apple, Amazon şi Microsoft.

     

  • Marea Britanie declară război Facebook: cum arată primele legi privind siguranţa online

    Guvernul britanic a elaborat un plan pentru noile legi care ar reglementa platformele de socializare, de căutare, de mesagerie şi platformele de partajare a fişierelor din cauza conţinutului despre care s-a descoperit că provoacă „abuz in mediul online”. Acest termen include conţinut referitor la abuzul sexual, violenţă, discursuri de ură şi terorism, auto-vătămare şi mesaje cu tentă sexuală trimise minorilor, conform Business Insider.

    Propunerile, denumite “primele legi privind siguranţa online”, coincid cu presiunea globală asupra companiilor americane de tehnologie pentru a împiedica apariţia pe site-urile lor a propagandei teroriste, a discursului de ură şi a imaginilor de auto-vătămare. De asemenea, vine într-un moment în care liderii de la Silicon Valley, cum ar fi Mark Zuckerberg, cer o reglementare.

    Facebook, YouTube şi 8chan au primit critici severe luna trecută când atacatorul din Christchurch, Noua Zeelandă a transmis în direct crimele de la cele două moschei. În februarie, Instagram a interzis imaginile “extreme” de auto-vătămare după sinuciderea adolescentului britanic Molly Russell.

    Propunerile Departamentului pentru Digitalizare, Cultură şi Sport al Marii Britanii solicită un nou organism de reglementare independent. Amenzile aplicate ar putea atinge miliarde de dolari pentru marile companii din tehnologie, conform declaraţiilor Ministrului Culturii, Margot James.

     „Internetul poate fi minunat pentru apropierea oamenilor din întreaga lume, dar de prea mult timp companiile acestea nu au făcut suficient pentru protejarea utilizatorilor, în special copiii şi tinerii, de conţinutul dăunător”, a declarat prim-ministrul britanic Theresa May.

    Coadec, un grup care face lobby în numele companiilor de tip startup, a declarat că reglementarea prea strictă ar putea pedepsi firmele mai mici care nu au banii şi influenţa Facebook şi Google.

    „Industria internetului se angajează să colaboreze cu guvernul şi societatea civilă pentru a asigura că Marea Britanie este un loc sigur în mediul online. Dar pentru a face acest lucru, trebuie să avem propuneri care sunt centrate şi practice pentru a fi implementate pe platforme atât mari cât şi mici”, a declarat directorul executiv al Asociaţiei pentru Internet, Daniel Dyball.

  • Traşi la răspundere: Şefii platformelor de social media ar putea intra în închisoare dacă nu elimină conţinutul ce promovează violenţa

    Australia a aprobat un nou pachet legislativ care ar putea trimite mai mulţi executivi din companiile de social media după gratii în cazul în care platformele lor găzduiesc conţinut video ce promovează violenţa, potrivit CNBC.

    Procurorul general Christian Porter a anunţat săptămâna aceasta că noul regim legislativ îşi propune să încheie rapid circulaţia de conţinuturi video ce promovează violenţa de orice fel.

    Decizia vine după ce timp de mai mulţi ani giganţii Facebook, Google şi Twitter au eşuat în încercările lor de a elimina toate conţinuturile violente.

    Mai mult, „picătura care a umplut paharul” a fost cazul atacului din moscheea din Noua Zeelandă – caz în care platformele de social media nu au reuşit să elimine sau să oprească distribuirea filmării atentatului în urma căruia au murit 50 de oameni, decât mult prea târziu, după ce a circulat pe întreg internetul.

    Potrivit noii legislaţii, neeliminarea rapidă a conţinuturilor violente din platofrmă este un delict penal.

    Executivii companiilor pot intra la închisoare pentru o perioadă de până la trei ani dacă platformele lor nu se conformează, iar companiile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri la nivel global.

     

  • Facebook cere guvernanţilor lumii ajutor pentru reglementarea conţinutului pe internet. Scrisoare deschisă transmisă de Mark Zuckerberg

    Într-un articol publicat în Washington Post, fondatorul Facebook declară că responsabilitatea pentru monitorizarea conţinutului dăunător este prea mare pentru firme. Din acest motiv, Mark Zuckerberg solicită public noi legi în patru domenii: “conţinut dăunător, integritatea alegerilor, confidenţialitatea şi transferabilitatea datelor”, relatează BBC.

    Solicitarea Facebook vine după ce, în urmă cu două săptămâni, un individ din Noua Zeelandă a folosit reţeaua de socializare pentru a transmite live atacul asupra unei moschei din Christchurch.
     
    “Deputaţii declară că avem prea multă putere asupra conţinutului şi sincer sunt de acord”, a transmis Zuckerberg.
     
    El a subliniat că Facebook “a creat un organism independent, astfel încât oamenii să poată contesta deciziile companiei” despre ceea ce este postat şi despre ceea ce este blocat.
     
    În scrisoarea deschisă, Zuckerberg a enumerat un nou set de reguli pe care ar dori să le aplice în cazul reţelelor de socializare.
     
    Aceste noi reglementări ar trebui să fie aceleaşi pentru toate site-urile web, a precizat Mark Zuckerberg, astfel încât să fie mai uşor să se oprească difuzarea rapidă a conţinutului “dăunător” pe platformele de socializare.
     

  • „Arma” cu care eMAG vrea să cucerească noi teritorii din toată lumea

    Elementul de  noutate:


    Realizat de o echipă de dezvoltatori din cadrul eMAG, Automated Translation System (ATS) foloseşte soluţii de traducere automată bazate pe reţele neuronale şi are ca scop traducerea din limbile vest-europene (engleză, franceză, germană, italiană) şi est-europene (poloneză, maghiară, bulgară) în limbile ţărilor în care platforma eMAG Marketplace este disponibilă. Proiectul asigură un volum mare de traduceri (zeci de mii de produse procesate în fiecare lună) la un cost de 2,5 de ori sau chiar de 3 ori mai mic decât orice altă ofertă de pe piaţă. Sistemul combină inteligenţa artificială cu intervenţia umană – cel puţin pentru început, un operator va revizui traducerea făcută de maşină. Cu toate acestea, sistemul e proiectat în aşa fel încât modificările făcute de operatorul uman să fie transmise înapoi către aplicaţie ca feedback ce va fi încorporat în traduceri viitoare. Folosind inteligenţa artificială şi stocarea conţinutului în baze de date specializate (numite memorii de traducere), este un sistem care învaţă şi devine mai bun cu trecerea timpului, pe măsură ce realizează din ce în ce mai multe traduceri.

    Descrierea inovaţiei:


    Ecosistemul eMAG s-a dezvoltat într-un ritm susţinut în ultimii ani, iar această creştere este, în primul rând, alimentată de platforma eMAG Marketplace, care astăzi numără peste 20.000 de comercianţi din patru ţări (România, Ungaria, Bulgaria şi Polonia). Până de curând, fiecare ţară avea un număr de comercianţi care îşi vindeau produsele doar în teritoriul în care activau, existând puţini comercianţi care activau pe mai multe pieţe.  Întrucât spaţiul economic european a eliminat numeroase bariere de tipul taxelor şi formalităţilor vamale, elementul principal care blochează comerţul electronic este fragmentarea lingvistică a Europei, care îngreunează documentarea produselor. Pentru a putea vinde produse în noi teritorii, este nevoie de traducerea produselor: titlul, descrierea şi caracteristicile acestora trebuie traduse în limba fiecărui nou teritoriu în care vor fi vândute. Acest proces ridică trei tipuri de dificultăţi: cei mai mulţi comercianţi din platforma eMAG Marketplace nu au nici timpul necesar, nici expertiză în traducerea conţinutului care descrie produsele; se poate apela la o firmă specializată în traduceri, însă acest serviciu ar putea fi o investiţie prea mare pentru cei mai mulţi dintre comercianţi. De asemenea, costul de traducere trebuie înmulţit cu numărul de teritorii noi în care produsele vor fi vândute. Din aceste motive, eMAG a început în urmă cu şase luni să dezvolte un sistem automatizat care să poată traduce descrierile produselor mult mai rapid şi mai eficient decât soluţiile disponibile pe piaţă.

    Efectele inovaţiei:


    Scopul proiectului este ca toţi comercianţii din platforma eMAG Marketplace, indiferent de ţara în care au sediul, să îşi poată vinde produsele către clienţii eMAG din toate teritoriile. Pentru client, asta se traduce într-o gamă mai mare de produse din care poate alege. Pentru comercianţi, acest proiect deschide oportunitatea de a ataca noi teritorii şi de a se adresa unor categorii noi de clienţi, întrucât reduce dramatic costurile de intrare pe aceste noi pieţe. Pentru comercianţii din România, proiectul va face posibilă intrarea în celelalte teritorii pe care eMAG este prezent (Ungaria, Polonia, Bulgaria) mult mai repede şi cu costuri mult mai mici.

    Proiectul eMAG Automated Systems a apărut în ediţia specială „Cele mai inovatoare companii din România”, 2018.

  • Dincolo de filmul de la ora 20

    În anii de glorie ai televiziunii, dincolo de componenta informaţională care a venit prin emisiuni de ştiri, familiile se strângeau la sfârşitul zilei în faţa televizorului şi urmăreau filmul de la ora 20.00, indiferent de canalul pe care îl alegeau şi indiferent dacă mai văzuseră de două ori acel film.

    Mai târziu, când internetul a început să apară „din două-n două case”, oricine avea un vecin care descărca filme de pe internet şi le împărţea cu toată lumea. Când internetul a ajuns chiar în fiecare casă, pirateria a devenit un obicei al multora dintre utilizatorii de peste tot, care au început să renunţe la televizor sau să îl lase doar „în fundal”.

    Astăzi, printre reglementări, în drumul spre normalitate, s-a creat o nouă nişă pentru creatorii de conţinut, una care nu avea loc însă nici pe TV, nici pe platformele oferite deja de abisul internetului, încât un conţinut de calitate, oferit printr-o imagine de calitate, nu e un lucru pe care un consumator să-l poată primi gratis.

    Sumele pentru realizarea unui film sau serial sunt de ordinul zecilor şi sutelor de milioane de dolari, iar câştigurile din box-office nu mai sunt atât de substanţiale cum erau odată.

    Astfel, serviciile de streaming precum Netflix şi-au făcut loc în piaţă, iar pe măsură ce internetul a devenit mai rapid, şi declinul televiziunii tradiţionale şi-a grăbit marşul. Din ce în ce mai mulţi consumatori renunţă acum în totalitate la cablu în favoarea serviciilor alternative de streaming – care produc din ce în ce mai mult conţinut pe gustul clienţilor.

    Giganţii din industria telecom nu sunt orbi în faţa ameninţării. Ei încearcă să ia cu asalt şi această piaţă, însă cu rezultate mixte, de la serviciul Xfinity Stream TV lansat de Comcast şi până la aplicaţia Watchable lansată de Verizon.

    Cu toate acestea, peisajul mediatic internaţional se schimbă rapid, iar mulţi dintre cei care concurau pentru ochii aţintiţi spre televizoare au ajuns să formeze acum un singur jucător. De exemplu, AT&T a cumpărat Warner Media şi toate proprietăţile acesteia, inclusiv CNN, Crunchyroll, CW, DC Comics, HBO, şi o participaţie de 10% în serviciul de streaming Hulu.

    Disney a cumpărat recent 21st Century Fox şi a anunţat că va lansa propria platformă de servicii video de streaming, Disney+. Întreaga industrie merge către o consolidare, ceea ce ar putea însemna o lovitură şi pentru generaţia actuală de platforme de streaming pe bază de subscripţie, precum CBS All Access, Showtime şi Starz.

    Succesul fiecărui serviciu de streaming video este dependent de libăria de conţinut. Acesta este motiul pentru care unii jucători investesc masiv în conţinut original de calitate. Spre exemplu, Stranger Things realizat de Netflix, The Marvelous Mrs. Maisel făcut de Amazon sau Handmaid’s Tale realizat de Hulu – toate sunt show-uri câştigătoare de premii Emmy, potrivit PCMag. 

    Netflix

    Netflix este temerarul streamingului. Platforma conţine o colecţie impresionantă de conţinut din toate epocile şi lansează conţinut nou în fiecare lună. Mai mult, compania are o librărie impresionantă de conţinut original, mai mult decât orice altă platformă prezentă pe piaţă. Printre titlurile celebre de pe Netflix se numără Altered Carbon, Black Mirror, BoJack Horseman, Chilling Adventures of Sabrina, The Crown, Lost in Space, Mindhunters, Narcos, Orange is the New Black, Santa Clarita Diet şi Stranger Things.

    Netflix produce de asemenea şi filme originale, precum Bright şi Cloverfield: Paradox. Compania a anunţat că va cheltui 7 miliarde de dolari pe conţinut doar anul acesta, ceea ce înseamnă că Netflix îşi păstrează ritmul torenţial de lansări.

    Platforma a crescut recent preţurile de subscripţie. În America, preţurile sunt cuprinse între 8,99 dolari şi 15,99  dolari pe lună, cel din urmă permiţând accesul mai multor device-uri în acelaşi timp la un singur cont şi acces la calitate 4K.

    Hulu

    Hulu oferă cea mai bună soluţie all-in-one pentru cei care renunţă la televizunea clasică. Pe lângă conţinut original de calitate, o arhivă plină de titluri mai vechi şi o selecţie de filme şi seriale anime, Hulu oferă şi o opţiune de Live TV cu mai multe canale. Cu toate acestea, Hulu a rămas puţin în urma competitorilor din cauza unei selecţii mai reduse de conţinut HD şi 4K. Mai mult, utilizatorii de Hulu nu pot descărca filme pentru a le vizualiza online.

    Cu toate acestea, faţă de Netflix şi Amazon, care primesc conţinut nou de pe TV la o lună sau chiar un an după debut, Hulu primeşte mare parte din content imediat, datorită unor legături de business cu mai multe studiouri de la Hollywood.

    Hulu oferea la un moment dat o versiune gratuită, bazată exclusiv pe venituri din reclame, însă acum aceasta nu mai există. Preţurile pe platformă variază între 7,99 şi 30 de dolari pe lună, în funcţie de pachetul ales.

    Sling

    Sling TV este probabil cea mai apropiată experienţă de televiziunea tradiţională pe care o poţi găsi în mediul online. Pentru 25 de dolari pe lună, în America, Sling TV oferă acces live la canale clasice precum CNN, AMC, TBS, TNT şi altele.

    Preţurile variază între 25 şi 40 de dolari în funcţie de pachetul ales, însă succesul acestuia lasă de dorit deoarece nu oferă conţinut original, ci este doar o alternativă a televiziunii clasice, care vine cu acelaşi conţinut dar structurat on-demand.

    Sling oferă şi pachete suplimentare pentru 5 dolari pe lună, precum pachetul Comedy, care aduce posturile MTV, Spike şi Logo, sau pachetul Kids, care aduce canalele Teen Nick şi Disney Junior.

    Amazon Prime Video

    Amazon oferă acces la conţinuturile video în două moduri: abonament la Amazon Video sau abonament la Amazon Prime. Un abonament la Amazon Video costă 8,99 dolari pe lună şi oferă acces doar la librăria de conţinut. Un cont pe Amazon Prime, care include şi conţinut Prime Video şi multe avantaje pe platforma de shopping a gigantului american, costă 12,99 dolari pe an. În ultimii ani, Amazon a încercat să lanseze o serie de titluri originale, precum Bosch, Catastrophe, Electric Dreams, Homecoming, The Man in the High Castle, The Marvelous Mrs. Maisel, One Mississippi, Patriot, Red Oaks, Sneaky Pete, The Grand Tour, The Tick şi Transparent.

    Multe dintre aceste seriale au avut success printre utilizatori şi chiar au luptat de la egal la egal cu oferta Netflix. Prime Video difuzează de asemenea şi emisiuni de top realizate de alte reţele, precum HBO, fără costuri adiţionale pentru utilizatori.

    DirecTV Now

    Serviciile DirecTV Now oferă zeci de canale de televiziune live fără ca utilizatorul să aibă nevoie de antenă de satelit sau de cablu. Serviciul oferă o calitate bună a imaginii şi mai multe opţiuni de conectivitate, iar abonamentele pleacă de la 40 de dolari pe lună. Doar pentru a înţelege modelul de business, cele patru oferte ale DirecTV Now sunt: Live a Little – peste 60 de canale TV cu 40 de dolari pe lună, Just Right – 55 de dolari pe lună, peste 80 de canale, Go Big – 65 de dolari pe lună, peste 100 de canale TV printre care şi BBC World News, Discovery Family şi Universal Kids, şi Gotta Have It – peste 120 de canale.

    FuboTV

    FuboTV este o opţiune foarte bună pentru fanii sporturilor. Serviciul oferă conţinut sportiv live, disponibil pe orice tip de device.

    Abonamentele costă 44,99 dolari pe lună şi garantează accesul la 75 de canale de televiziune, precum NBA TV, CBS, NBC, NFL Network, beIN şi Univision.
    Mai mult, fubo oferă şi alte canale, nu doar sportive, precum National Geographic, FX, The Food Network, AMC, BBC America, Syfy şi CNBC.

    Disponibil momentan doar în America, fuboTV începe să lanseze şi abonamente pentru pieţe internaţionale, precum fubo Latino pentru 17,99 dolari pe lună şi fubo Portugues pentru 19,99 dolari pe lună. Mai mult, orice plan de bază poate fi îmbunătăţit cu conţinut extra, într-un pachet de 49,99 dolari pe lună. 

    YouTube TV

    Platforma oferă o selecţie de canale de ştiri şi evenimente sportive, dar are şi opţiuni populare de entertainment. Printre reţelele valabile se numără ABC, AMC, CBS, CNN, ESPN, FX şi NBC. Preţul unui abonament este de 40 dolari pe lună.

    Conştienţi că paleta lor ar putea să nu acopere toate nevoile, cei de la YouTube TV permit şi extinderea abonamentului cu alte pachete, precum  NBA League Pass, Showtime şi Starz.

    YouTube TV oferă şi o capacitate nelimitată de cloud, care permite utilizatorilor să îşi păstreze show-urile înregistrate timp de nouă luni şi să îşi transmită conţinutul oriunde în SUA. Un cont de YouTube TV suportă şase utilizatori simultan.

    CBS All Access

    Deşi un abonament pentru un singur serviciu pare o decizie limitată, CBS are show-uri populare, de la The Good Fight şi Star Trek până la Thursday Night Football, de la 6 dolari pe lună.

    Pentru 6 dolari utilizatorii au acces la 8.500 de episoade şi seriale populare, precum The Twilight Zone, Taxi şi Star Trek.

    Abonamentul clasic include şi reclame, dar aceştia oferă şi un program denumit CBS All Access Commercial Free pentru 10 dolari pe lună.

    HBO Now

    HBO Now livrează un catalog impresionant de conţinut original, de la Westworld şi Game of Thrones până la Curb Your Enthusiasm, Deadwood, Girls, The Sopranos, Sex and the City, Six Feet Under şi The Wire. Preţul unui abonament pleacă de la 15 dolari pe lună.

    Pe lângă acest conţinut, serviciul on-demand al HBO include şi o colecţie populare de filme din mai multe genuri, de la acţiune, comedie, drama, horror, romance şi până la suspans.

    Cu toate acestea, HBO Now are nevoie de multe ori şi de o completare cu un serviciu care oferă şi televiziune live, de aceea majoritatea platformelor de streaming au negociat cu HBO pentru a oferi HBO Now drept un pachet suplimentar la abonamentele lor. 

  • Platforma YouTube interzice un anumit tip de conţinut, după ce mai multe astfel de clipuri video au avut efecte negative

    Reprezentanţii platformei video deţinute de compania Google au spus că materialele care prezintă conţinut ce pune vieţile utilizatorilor în pericol “nu au ce căuta pe YouTube”.
     
    Totuşi, compania nu pare să reuşească să impună regulile, sugerează un raport realizat de Buzzfeed, potrivit căruia imagini ce înfăţişează sau sugerează comportamente violente şi brutalitate încă mai apar pe site, în ciuda promisiunilor făcute de YouTube în ultimul an.
     
    Mai mult, unele videoclipuri de acest fel au atras milioane de vizualizări, cu toate că YouTube susţine că “are în vedere impunerea unor norme prin care sistemul de plăţi pentru popularitate să nu mai poată încuraja asemenea abuzuri”. O problemă pentru impunerea acestor reguli ţine de faptul că limita de la care un lucru este considerat periculos variază foarte mult în funcţie de persoană.
     

  • Cum se făceau biscuţii Eugenia în anii ’40! Ce conţinea reţeta originală

    Chiar dacă „eugeniile” se produceau la nivel industrial, ele erau fabricate din ingrediente naturale, iar termenul de valabilitate era de şapte zile. Pe ambalaj se preciza că au în compozitie doar unt, cacao, zahăr, rom şi ouă.  

    Prima Doamna a Republicii Socialiste România de atunci, Elena Ceauşescu, se declara o iubitoare de eugenii, pasiune culinara împartăşita şi de copiii ei.
     
    Tot procesul de fabricaţie era unul manual, iar crema era întinsă de muncitoare cu o spatulă, apoi biscuiţii erau lipiţi şi împachetaţi în ambalajul celebru. Muncitoarele puteau gusta din desert doar în pauzele de masă, după ce-şi terminau treaba.
     
    Reţeta originală:
     
    Ingrediente pentru biscuiţi: 300 gr faină, 4 linguri smântână, 100 gr migdale macinate, 1 ceaşcă zahar pudra, coaja de la o lamâie, 300 gr unt, 300 gr zahar, 1 praf de sare, 1 plic zahar vanilat şi 8 galbenuşuri.
     
    Ingredientele pentru crema de ciocolată: 100 gr unt, 100 gr zahăr, 3 linguri cacao, 1 ou, 4 linguri de lapte şi o fiolă de esenţă de rom, scrie one.ro

  • Soluţii bazate pe inteligenţă artificială care previn hărţuirea minorilor atunci când sunt pe internet

    Elementul de  noutate:

    În comparaţie cu soluţiile de securitate existente pe piaţă, noul modul de control parental permite atât detectarea prădătorilor online, cât şi a hărţuirii pe internet.
    Modulul identifică agresorii sexuali prin depistarea atacurilor transmise în scris prin servicii de mesagerie online şi a solicitărilor sau schimburilor de fotografii cu conţinut nepotrivit. Mai mult, modulul îi semnalează părintelui atât conversaţii în care copilul este forţat să aibă un comportament nepotrivit, cât şi cereri de întâlnire în afara locuinţei sau de aflare a adresei de acasă venite din partea unor străini. Orice încercare de a obţine numere de carduri, adrese, date personale sau parole va declanşa, de asemenea, o alertă către părinte. Componenta antihărţuire este capabilă să detecteze comportamentul sau limbajul ostil – iniţiat de către copil sau îndreptat înspre el – menit să rănească emoţional o persoană, când agresiunea are loc în mod repetat şi creează un dezechilibru de putere între cele două părţi.
    Modulul monitorizează constant mesajele şi fotografiile trimise pe platforme precum WhatsApp, Facebook Messenger şi Instagram, dar şi pe alte aplicaţii populare.
    Părintele primeşte prin e-mail, zilnic, săptămânal sau lunar, un raport cu activitatea online a copilului, unde i se semnalează activităţile cu un grad crescut de risc şi potenţial periculoase.

    Descrierea inovaţiei:

    Studiile Bitdefender arată că doi din trei adolescenţi au fost hărţuiţi pe internet cel puţin o dată în ultimul an, jumătate au persoane necunoscute în lista de prieteni, iar unuia din douăzeci i s-au solicitat fotografii cu conţinut sexual. Inovaţia a pornit de la o nevoie reală a persoanelor care au iniţiat proiectul, părinţi fiind, după ce au sesizat potenţialele pericole la care se expun copiii. Ca urmare a rezultatelor unor studii de piaţă pentru testarea obiceiurilor de consum şi verificarea comportamentului online, care au inclus copii şi părinţi, specialiştii de la Bitdefender au explorat apoi principalele semne ale hărţuirii, având discuţii cu echipe de psihologi. Ei au validat informaţiile cu echipele tehnice ca să vadă în ce măsură există posibilitatea tehnologică de a fi implementate într-un produs software. Întreg procesul a durat aproximativ un an şi jumătate şi a înglobat expertiza a circa 20 de angajaţi din domenii precum dezvoltare, testare, machine learning, analiză comportamentală, management şi marketing de produs. Bugetul total alocat dezvoltării acestei inovaţii până la faza de produs a fost de peste 2 milioane de euro.
    Lansat în luna octombrie 2018, modulul antihărţuire din soluţia Bitdefender pentru control parental este disponibil pentru toţi utilizatorii de Bitdefender BOX din ţările vorbitoare de limbă engleză (Statele Unite ale Americii, Canada) şi va fi inclus în viitor, ca pachet opţional, şi în soluţiile Bitdefender Internet Security şi Bitdefender Total Security.

    Efectele inovaţiei:

    Modulul antihărţuire din soluţia de control parental, dezvoltat integral de cercetători din România, răspunde unor nevoi fundamentale ale părinţilor: să ştie că ai lor copii sunt în siguranţă, că nu ajung accidental pe site-uri cu conţinut nepotrivit, că nu petrec prea mult timp pe dispozitive, că nu sunt hărţuiţi sau se regăsesc în situaţii conflictuale când navighează pe internet şi, totodată, că nu pun în pericol integritatea locuinţei şi a celorlalţi membri ai familiei.
    După prima lună de la lansare, unu din şase utilizatori de Bitdefender BOX din Statele Unite ale Americii şi Canada foloseşte soluţia de control parental care include noul modul antihărţuire, timp în care algoritmii au analizat mii de conversaţii cu potenţial de risc. Instrumentul urmăreşte să consolideze relaţia părinte-copil şi nu se vrea a fi un instrument de invadare a vieţii personale a minorului. Astfel, părintele nu are acces la conţinutul conversaţiilor, iar alertele pe care le primeşte ar trebui să îi apropie şi să îi facă să discute despre subiectul respectiv. Mesajele primite de părinte sunt însoţite şi de recomandări ale unor psihologi, specifice fiecărei situaţii semnalate.