Barrow, Alaska este cel mai nordic oraş al Statelor Unite, iar această mică comunitate se află pe frontul luptei cu schimbările climatice, scrie BBC.
Barrow se află la 530 km de cercul arctic şi la 1600 de km la sud de Polul Nord, iar rezidenţii localităţii sunt înconjuraţi de ocean şi tundră, iar singura modalitate de a ajunge la ei este cu avionul sau cu snowmobilul.
Din noiembrie până în ianuarie soarele nu răsare în Barrow, iar în restul anului oraşul se află într-o stare de amurg perpetuu deoarece soarele nu apune niciodată. Totuşi îngrijorarea oamenilor de acolo nu constă în faptul că soarele nu răsare mai multe luni la rând, ci că mari cantităţi de chimicale poluante sunt conservate în gheaţă, gheaţă care se topeşte mai repede ca niciodată din cauza încălzii globale. Cantitatea de gheaţa pe timpul verii a scăzut cu 10% în fiecare deceniu începând cu 1979 până în prezent. Asta înseamnă că chimicalele prinse în gheaţă sunt eliberate şi infectează animale ca focile, animalele preferate pentru vânat de urşii polari, dar şi de oameni.
Multe dintre chimicalele conservate în gheaţă au fost interzise de decenii, dar acum gheaţa se topeşte şi focile se infectează, iar acest lucru este problematic deoarece oamenii din Alaska consumă multă carne de focă şi nici nu prea au cum să-şi schimbe obieceiurile deoarece nimic nu creşte acolo, iar cumpărăturile sunt foarte scumpe: 3,7 litri de lapte costă 10 dolari ( 10,8 lei pe un litru de lapte), ketchup-ul sau maioneza se vînd cu 7 dolari.
Potrivit BBC, focile sunt în abundenţă în Alaska, chiar sunt atât de multe foci, încât de multe ori găseşti una moartă în curtea cuiva. Aşadar, ce se întâmplă cu oamenii care mănâncă carne contaminată.
Încă nu se ştie sigur. Problema este lipsa dovezilor, încă nu s-au făcut cercetări complexe despre efectele consumului de carne contaminată, dar un studiu din 2015 realizat asupra urşilor polari arată o legătură între consumul ridicat de carne contaminată şi alteraţii pe creierul animalului. Astfel, putem presupune că acelaşi efect ar putea avea loc şi pe creierul uman, spune reporterul BBC.
Totuşi, chiar dacă se găseşte o dovadă concretă că oamenii din Alaska sunt în pericol este greu de crezut că cei de acolo îşi vor schimba obiceiurile de consum. De fapt, un om din Alaska consumă în jur de 170 de kg de carne de focă pe an.
Cea mai mare problemă pentru rezidenţii Barrow rămâne încălzirea globală, care pentru ei reprezintă eroziunea de-a lungul coastei, câteva furtuni puternice pe an şi valuri puternice. O serie de factori care ar putea fi fatală pentru localitate. În unele locuri se pierde cam 20m de sol în fiecare an
Un milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear, iar 3,5 milioane de persoane au fost iradiate. Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuaţi, însă efectele dezastrului s-au văzut în anii de după explozie: 89,85% dintre persoanele evacuate s-au îmbolnăvit, 84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi.
Acum 30 de ani a avut loc explozia de la Centrala Atomoelectrică de Cernobîl, însă efectele dezastrului sunt vizibile şi astăzi. Niveluri de radioactivitate mult mai mari decât cel normal au fost depistate în rândul renilor din Norvegia, informează The Atlantic.
Carnea de ren este o componentă importantă a dietei scandinave şi se vinde cu aproape 400 de dolari, asta dacă nu este radioactivă. Limita de radioactivitate în Norvegia este mai ridicată faţă de cea impusă de UE (3000 becquereli pe kilogram, faţă de 600 de becquereli în Uniunea Europeană).
Reni se hrănesc cu licheni, muşchi şi ciuperci, plante ce absorb rapid contaminanţi radioactivi
Explozia, pe 26 aprilie 1986, a Reactorului numărul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev, a contaminat Ucraina, Rusia şi Belarusul, pe atunci republici în cadrul fostei Uniuni Sovietice, dar şi o bună parte a Europei.
Escherichia Coli (E.coli) este o bacterie care se găseşte de obicei în intestinele oamenilor, dar şi la animalele cu sânge cald. Este o bacterie lactozo-pozitivă (descompune lactoza), ce apare la microscop sub formă de bastonaşe. A fost denumită în 1919 după numele bacteriologului care a descoperit-o,Theodor Escherich.
Bacteria E.coli are o perioadă de incubaţie de trei-patru zile, iar pacienţii se recuperează în zece zile. Totuşi, o parte mică a populaţiei, în special copiii şi bătrânii, pot suferi complicaţii care să ducă la o boală mai gravă, caracterizată prin insuficienţă renală acută. Conform datelor OMS, această boală are o rată a mortaliţăţii de 3-5 procente.
Cele mai multe tulpini ale acestei bacterii sunt inofensive. Bacteriile care produc aceasta toxină se numesc Shiga toxina E.coli sau STEC sau E.coli enterohemoragica (EHEC), iar acestea pot provoca toxiinfecţii alimentare severe. Tipul de E.coli cel mai frecvent izolat care apartine acestui grup este O157:H7.
Principalele simptome ale bolii, la copii, sunt: diaree, febră de 38-39 grade Celsius, care poate lipsi în formele uşoare ale bolii, vărsăturile alimentare, care cauzează deshidratare, precum şi colicile intestinale.
Contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care intră în contact cu animalele şi care nu respecta reguli de igienă personală (spalatul mâinilor cu apă şi săpun etc). Pentru a preveni contaminarea se recomandă spălarea pe mâini cu apă şi săpun (cel puţin 30 de secunde) după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului şi înaintea preparării sau a consumului de alimente, dar şi spălarea pe maini cu apă şi săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru ingrijirea lor.
De asemenea, trebuie să vă asiguraţi că mâncarea este ţinută la temperatura indicată şi nu este indicat consumul de carne crudă.
Utilitatea Escherichia Coli.
E.coli este o bacterie uşor cultivabilă în laborator şi este considerată bacterie indicatoare a contaminării cu fecale a apei, alimentelor şi a suprafeţelor din mediul ambiant.
În plus, E. coli a fost cercetată amănunţit sub aspectul compoziţiei chimice, al fiziologiei şi sub aspect genetic, anumite tulpini ale acestei specii servind pentru manipulări genetice în vederea obţinerii de organisme modificate genetic (pentru producerea de insulină, enzime, proteine). Astfel în biotehnologie şi inginerie genetică E. coli serveşte ca model experimental, în mod asemănător cu cobaii în cercetările de fiziologie şi medicină.
Lidl anunţă clienţii care au cumpărat nucă de cocos deshidratată, ambalată în pungi de 200 de grame, să aducă marfa înapoi, potrivit informaţiilor de pe site-ul lanţului de magazine.
Producătorul NU exclude posibilitatea ca lotul, cu termen de valabilitate 10 decembrie 2016, să fie contaminată cu salmonella.
Clienţii îşi vor primi banii înapoi chiar şi fără bonul fiscal.
În 1984 a avut loc atacul bioterorist Rajneeshee în The Dalles, Oregon când un grup condus de Bhagwan Shree Rajneesh (Osho) a contaminat intenţionat cu salmonella zece localuri. De ce au făcut asta? Sperau să incapaciteze o parte din populaţie astfel încât candidatul pe care-l susţineau să căştige alegerile.
751 de oameni s-au îmbolnăvit şi 45 au fost spitalizaţi, dar nimeni nu a murit. Incidentul a intrat în istorie ca fiind cel mai mare atac bioterorist de pe teritoriul Statelor Unite.
Vinovaţii pentru acest incident au fost descoperiţi un an mai târziu, iar şeful grupului Rajneesh a fost condamnat la 20 de închisoare.
Numărul de ameninţări informatice pe reţelele mobile conectate la PC-uri sau laptop-uri a crescut semnificativ în primele şase luni din 2015, potrivit celui mai recent raport de malware pe mobil publicat de Alcatel-Lucent (Euronext Paris şi NYSE:ALU).
Analiza relevă şi creşterea la fel de mare a numărului de aplicaţii de tip spyphone detectate pe dispozitivele cu sisteme de operare Android sau iOS.
Raportul de malware Motive® Security Labs pentru prima jumătate a anului 2015 analizează tendinţe şi statistici în materie de contaminare cu viruşi a dispozitivelor conectate la reţele mobile şi fixe. Datele au fost colectate de pe reţelele care utilizează tehnologia Motive Security Guardian de detectare a ameninţărilor informatice, instalată pe mai mult de 100 de milioane de dispozitive.
Alcatel-Lucent estimează că 80% dintre viruşii care au afectat reţelele mobile în prima jumătate a anului 2015 au provenit de pe PC-uri şi laptop-uri cu sistem de operare Windows. Procentajul s-a schimbat considerabil în ultimii doi ani, când sursele de contaminare a reţelelor mobile erau împărţite în mod egal între dispozitivele cu Windows şi Android.
PC-urile şi laptopurile sunt ţintele preferate ale hackerilor, care găsesc mereu metode noi de a profita de vulnerabilităţile sistemului de operare Windows. Astfel a crescut şi numărul de viruşi prezenţi pe smartphone-uri. Telefoanele mobile au devenit principala cale de acces pe Internet.
Una dintre concluziile raportului este şi faptul că infractorii cibernetici profită rapid de oportunităţile unice oferite de terminalele mobile pentru a răspândi viruşii. În fapt, 10 din 25 dintre cele mai răspândite ameninţări pe smartphone-uri sunt distribuite prin intermediul jocurilor şi a aplicaţiilor gratuite.
Aplicaţiile performante permit monitorizarea de la distanţă a acţiunilor întreprinse de proprietarii telefonului, supraveghează apelurile, SMS-urile, emailul şi navigarea pe Internet a utilizatorului. În timp ce aplicaţia poate fi utilizată în scopuri legitime, precum supravegherea parentală a dispozitivelor copiilor, poate fi folosită şi în scopuri ilegitime.
Şi numărul de viruşi transmişi prin intermediul reclamelor este în creştere în 2015. Astfel de viruşi sunt nefavorabili pentru smartphone-uri. Motive a identificat recent BetterSurf, un virus creat pentru Windows, dar care se transmite prin jocuri şi aplicaţii gratuite. Odată instalat, utilizatorii de Internet Explorer, Firefox şi Chrome vor observa un plug-in care trimite pop-uri deranjante pe paginile web. Deşi pare banal, publicitatea transmisă în acest mod este foarte periculoasă pentru un sistem de operare. Sunt de multe ori modalităţi de phishing care instalează alţi viruşi sau au o activitate frauduloasă.
Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotărâre, Strategia Naţională şi Planul Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate, documente ale căror prevederi au în vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului şi a apelor subterane, precum şi a riscurilor provocate de acestea pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Ele constituie punctul de plecare pentru viitoare iniţiative legislative care vor trebui să asigure aplicarea proceselor de remediere durabilă a siturilor contaminate.
Strategia îşi propune să stabilească liniile de acţiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare şi a zonelor limitrofe, în vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum şi a modului de implementare a acţiunilor corective şi, ulterior, de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, până la sfârşitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionării siturilor contaminate; pe termen mediu, până în 2020, strategia îşi propune să rezolve problema siturilor contaminate ce necesită acţiune urgentă, iar pe termen lung, până în 2050, finalizarea acţiunii.
Inventarul naţional al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului a fost actualizat în noiembrie 2013, iar pe baza datelor obţinute de la autorităţile publice locale s-a constatat un total de 1183 de situri potenţial contaminate, judeţele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Argeş (111) şi Maramureş (109). Numărul de situri contaminate a înregistrat un total de 210, cele mai afectate judeţe fiind Hunedoara şi Caraş-Severin. Judeţele în care se află cele mai puţine zone poluate sunt Iaşi, Tulcea şi Satu-Mare.
Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor şi remedierea celor 1.183 de situri potenţial contaminate se ridică la 7,145 de miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin accesarea de fonduri structurale UE, prin finanţare de stat, dar şi prin finanţări externe şi investiţii din sectorul privat.
Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pe teritoriul României au fost identificate 1.393 de situri contaminate/potenţial contaminate. Acestea reprezintă zone în care s-au desfăşurat în principal activităţi din industria minieră şi metalurgică, unde procesarea şi depozitarea deşeurilor s-a făcut fără măsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului provine de la iazurile de decantare şi de la haldele de steril, precum şi de la instalaţiile de prelucrare. De asemenea, industria chimică, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice şi fabrici de medicamente, abandonate sau desfăşurând încă activităţi, a constituit un alt sector economic cu impact asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mai mici (câmpuri de extracţie) la cele mari şi complexe (rafinării sau instalaţii mari de depozitare – distribuţie a produselor petroliere), iar o altă cauză a apariţiei acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conţin substanţe periculoase. În plus, alte activităţi industriale la scară mare şi la scară mică, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deşeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune ori activităţi de transport, au afectat semnificativ mediul.
O mare parte dintre aceste situri sunt complexe industriale privatizate după anul 1990, altele sunt complexe operaţionale aflate în proprietatea statului (hale feroviare, unităţi miniere etc.), dar există şi situri orfane/abandonate, fără proprietari legali.
Obiectivul general al strategiei este acela de a proteja sănătatea umană şi mediul înconjurător în egală măsură. Obiectivele specifice de mediu au în vedere reducerea suprafeţei ocupate de siturile contaminate, precum şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. În ceea ce priveşte obiectivele specifice socio-economice, remedierea siturilor contaminate va oferi posibilitatea utilizării ulterioare a acestor terenuri, resursele de apă şi cele alimentare vor fi protejate, iar circuitul agricol şi silvic va putea fi dezvoltat. Un alt aspect pozitiv al implementării acestei strategii este impactul economico-social: mediul de afaceri va fi stimulat în direcţia dezvoltării pieţei serviciilor. Totodată, vor fi create oportunităţi pentru apariţia unor noi locuri de muncă şi premizele pentru dezvoltarea pieţei imobiliare în zonele regenerate.
Principiile aflate la baza strategiei includ principiul ”poluatorul plăteşte”, care prevede necesitatea cadrului legislativ şi economic conform căruia daunele aferente trebuie suportate de cei care au cauzat poluarea, şi principiul subsidiarităţii, care impune rezolvarea problemelor la nivelul care deţine cele mai multe cunoştinţe despre domeniul în cauză. Progamul se desfăşoară în conformitate cu normele Uniunii Europene şi va asigura un tratament egal, astfel încât va fi luată în considerare contribuţia privind poluarea a fiecărui proprietar al sitului contaminat sau potenţial contaminat. În plus, prin repartizarea sarcinilor, acestea vor fi trasate nivelurilor competente din cadrul organizaţiilor implicate, iar prin judecata uniformă este vizată evaluarea similară a cazurilor asemănătoare, utilizând metode şi criterii standardizate. În final, ultimele două principii ce fundamentează strategia sunt abordarea pe baza riscului, precum şi revizuirea repetată a deciziilor.
Acest program a fost elaborat în conformitate cu angajamentul României privind condiţionalitatea impusă de Comisia Europeană pentru pregătirea şi selectarea proiectelor ce vor fi co-finanţate din fondurile structurale UE pentru exerciţiul financiar 2014-2020, aşa cum sunt obiectivele specifice menţionate în Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Astfel, în următorii ani, Strategia Naţională şi Planul Naţional pentru Gestionarea Situilor Contaminate va finanţa proiectele de remediere a siturilor contaminate strict prin intermediul acestui program, fără a aduce modificări ale cheltuielilor bugetare.
Soluţia găsită de DNATrek este pulverizarea pe alimente a unei substanţe care conţine o secvenţă unică de ADN care funcţionează ca un cod de bare ce poate fi citit de un dispozitiv special şi permite identificarea locului de provenienţă a produsului în cazul apariţiei unor probleme, scrie San Francisco Chronicle.
Substanţa nu are gust şi nici miros şi, ca atare, nu afectează gustul produselor sau al fructelor şi al legumelor pe care este pulverizată, fiind deja acceptată ca aditiv alimentar adecvat consumului uman de către autorităţile americane. Soluţia DNATrek urmează să fie testată pe scară largă anul viitor, iar compania susţine că va putea fi folosită şi la depistarea alimentelor falsificate.
Anthony Zografos, CEO al companiei, sugerează că tehnologia ar putea rezolva astfel problema depistării unei surse de infecţie pe traseul producţiei, al ambalării şi al livrării produselor alimentare, având în vedere că atunci când oamenii încep să aibă simptomele infectării cu salmonella sau E. coli, multe indicii despre sursa contaminării sunt deja dispărute.