Prima emisiune, de 200 milioane euro, a fost suprasubscrisă, ministerul împrumutând 416 milioane euro, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 410,1 milioane euro, iar ofertele necompetitive au fost de 6 milioane euro. Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 0,13%, iar rata cuponului 1,25%.
Cererea totală s-a ridicat la 419,6 milioane euro, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 413,6 milioane euro.
Citiţi mai mult www.mediafax.ro
Descrierea inovaţiei:
Accesul în platforma 2Value se face prin crearea unui cont care este gratuit pentru jurnalişti. Aceştia au la dispoziţie filtre care să-i sprijine pentru a găsi rapid ştirile din domeniilor lor de interes. Companiile vor fi ghidate să scrie un comunicat de presă sau un interviu, după şabloane predefinite, şi vor primi ajutor şi pentru anunţarea unui eveniment de presă. Potrivit reprezentanţilor Tudor Communication, orice companie va beneficia de testarea gratuită a platformei, după configurarea contului, prin publicarea unui comunicat de presă. Ulterior, va putea alege din trei tipuri de abonamente varianta care se potriveşte cel mai bine cu strategia de comunicare. Proiectul a fost coordonat de Mihaela Tudor, CEO al Tudor Communication, o agenţie de PR şi branding personal formată din foşti jurnalişti.
Elementul de noutate:
Reprezentanţii Tudor Communication spun că până în acest moment nu a mai fost gândit un spaţiu virtual în care să se regăsească atât companiile care doresc să comunice cu mass-media, cât şi jurnaliştii dornici de informaţie. Platforma va facilita comunicarea, sprijinind companiile să structureze mesajele.
Efectele inovaţiei:
Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma 2Value are ca scop armonizarea modului în care comunică jurnaliştii şi companiile, aducând într-un singur loc atât cererea, cât şi oferta de informaţii şi facilitând acest proces pentru ambele părţi.
Cea din urmă metodă poartă numele de business email compromise (BEC) şi este una din cele mai costisitoare ameninţări cibernetice la nivel mondial. Potrivit asigurătorului american AIG, BEC a întrecut ransomware în topul celor mai costisitoare ameninţări de tip cibernetic la adresa companiilor asigurate pentru astfel de incidente. De ce e această ameninţare atât de periculoasă?
Ce este BEC şi cum funcţionează
Operatorii din spatele BEC sunt infractori informatici meticuloşi care îşi fac temele cu mult timp înainte de a lovi. Aşa cum sugerează şi denumirea, se caracterizează prin compromiterea unui cont de e-mail, de regulă al unui angajat cu poziţie de importanţă strategică în organizaţie. Atacatorul îşi studiază victima folosind din surse deschise (comunicate de presă, reţele de socializare, etc) informaţii publice despre ea şi despre compania la care lucrează. Acesta foloseşte apoi diferite metode de inginerie socială pentru a obţine acces la contul de mail al directorului vizat. Înainte să lanseze atacul propriu-zis, hackerul pândeşte în linişte studiind atent conversaţiile cu persoane din diferite departamente, în special cel financiar, pentru a vedea cum poate să imite cât mai veridic „vocea” în scris a şefului. Apoi trimite un mail în numele directorului către departamentul financiar solicitând un transfer de bani, de exemplu, către un furnizor sau partener sau pentru o situaţie neprevăzută ce trebuie tratată în regim de urgenţă. Iar angajaţii păcăliţi fac transferul fără să ştie că banii de fapt se duc într-un cont controlat de atacator.
Din înţelepciunea celor care au păţit-o
Uneori e suficient ca atacatorul doar să imite o adresă de mail pentru a păcăli destinatarul. Acest lucru s-a întâmplat în 2016 la filiala locală a producătorului german de cabluri pentru industria auto Leoni AG. După ce au studiat bine compania şi procedurile interne, atacatorii au contactat directoarea financiară din România cu un mesaj trimis de pe o adresă de mail similară cu cea a CEO-ului companiei-mamă din Germania, solicitând un transfer urgent de 40 de milioane de euro. Nu a trecut mult timp până când directoarea s-a conformat şi a aprobat transferul. Abia câteva zile mai târziu compania realiza că fusese victima unei scheme BEC. Odată făcută publică eroarea, acţiunile companiei au coborât cu 14%, reducând considerabil valoarea companiei la bursă. De ce au ţintit atacatorii tocmai sucursala românească a grupului? Pentru că era singura autorizată să efectueze transferuri bancare în numele companiei. O nouă dovadă care arată cât de meticulos şi-au cercetat atacatorii victimele.
Un alt exemplu notabil este incidentul de la compania americană de agricultură Scoular Corporation petrecut în 2014. Aproape identic cu incidentul de la Leoni AG, acest atac s-a folosit de un mail pretinzând a fi de la CEO-ul firmei în care se solicita unui angajat de la financiar pe nume Keith un transfer de 17 milioane de dolari pentru a impresiona nişte viitori parteneri din China: „Trebuie să finanţăm bine compania pentru a le arăta chinezilor puterea noastră. Keith, nu voi uita profesionalismul tău în acest deal şi îmi voi arăta aprecierea faţă de tine cât de curând”.
Desigur, mesajul nu provenea de la CEO, ci de la un atacator anonim care reuşise să se infiltreze în reţeaua companiei. Observăm cum atacatorii se folosesc inclusiv de şiretlicuri psihologice, precum măgulirea şi promiterea unor beneficii ca să convingă victima să efectueze transferul bancar.
Într-un incident mai recent, atacatorii s-au folosit nu de e-mail, ci de telefon pentru a imita literalmente vocea şefului cu scopul de a solicita un transfer urgent. Acest atac a încorporat tehnologie „deep fake,” care foloseşte inteligenţa artificială pentru a produce sunete sau imagini superficial autentice pentru urechea şi ochiul uman.
O afacere de zeci de miliarde
Atacurile de acest tip devin din ce în ce mai comune. Potrivit Reţelei de Executare a Crimelor Financiare – o divizie a Trezoreriei Statelor Unite – operatorii BEC au fraudat 21,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani numai de la companii americane. Acelaşi raport spune că numărul reclamaţiilor referitoare la BEC au crescut de la 500 pe lună în 2016 la 1.100 pe lună în 2018, deci o dublare în doar doi ani.
Păşind în 2020, recomandarea specialiştilor în securitate informatică este ca toate companiile, mici şi mari, să implementeze autentificarea în doi paşi pentru accesul la mail şi aplicaţii interne şi să adopte protocoale stricte pentru depistarea mailurilor suspecte, inclusiv cursuri de pregătire a angajaţilor privind tentativele de fraudă.
Astfel, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis deţine în prezent cinci imobile: Unul dobândit în 1997, prin cumpărare, de 84.60 mp, alt imobil obţinut prin cumpărare în 2001 de 253 mp, unul obţinut prin donaţie în 1992 de 377 mp. Totodată, şeful statului a cumpărat două case în 2007, de 76 mp, respectiv 64 mp.
Klaus Iohannis deţine şi un cont în bancă deschis în 1999 în valoare la zi de 250.000 lei.
Potrivit declaraţiei de avere, şeful statului a realizat un venit de la Administraţia Prezidenţială, în ultimul an fiscal încheiat, în calitate de preşedinte, de165.100 lei.
Soţia lui, Carmen Iohannis, a realizat un venit de profesor de 33.276 lei.
Preşedintele a obţinut, totodată, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul BEC, 35.829 lei, din închirierea unui imobil din Sibiu.
Şi Cramen Iohannis a obţinut acelaşi venit, respectiv 35.829 lei, prin închirierea unui imobil.
Klaus Iohannis candidează din partea PNL pentru al doilea mandat la Cotroceni. El a depus vineri, la BEC, împreună cu PNL, peste 2.200.000 de semnături necesare înscrierii în cursa pentru prezidenţiale.
Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.
Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.
Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.
O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.
Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail.
Profesorul şi psihologul Amy Cuddy ce predă la Harvad Business School a studiat mai mult de 15 ani de zile primele impresii şi efectul acestora asupra oamenilor. În cartea sa “Presence”, Cuddy este de părere că oamenii răspund la următoarele două întrebări atunci când se văd pentru prima dată, potrivit Business Insider
1. Pot să am încredere în această persoană?
2. Pot să respect această persoană?
Psihologii se referă la aceste două dimensiuni cu două categorii: căldură şi competenţă. Ideal, un candidat vrea să fie perceput şi prietenos şi inteligent, bun cunoscător.
Într-un context profesional, oamenii tind să mizeze pe dovedirea competenţei şi mai puţin apropierea, căldura. Se pare că, deşi e important să arăţi că eşti bun pentru rolul cerut de angajator, este mai important să arăţi că cineva poate avea încredere în tine.
În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 895 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 112 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un excedent de 91 milioane euro, comparativ cu un deficit de 589 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 142 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1,243 miliarde euro (comparativ cu 1,555 miliarde euro în perioada ianuarie – martie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 854 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 389 milioane euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Când avea doar 17 ani, Andrew Michael a luat o decizie care avea să-i schimbe viaţa: el a cheltuit 30.000 de lire sterline de pe cardul de credit al mamei sale, fără să-i spună acesteia nimic.
În 1997, Michael locuia alături de părinţii săi în Cheltenham, în vestul Marii Britanii, când a descoperit o oportunitate de afaceri. În timp ce înregistra un website alături de un coleg, el şi-a dat seama că foarte puţine companii de găzduire web ofereau servicii pentru organizaţiile mici.
“Toate centrele de găzduire din Marea Britanie ţinteau companii mari”, povesteşte pentru cei de la BBC Andrew Michael, ajuns acum la vârsta de 39 de ani. “Am observat că sunt multe afaceri mici sau simpli indivizi care caută un serviciu simplu şi uşor de folosit.”
Fără să stea pe gânduri, el a pus bazele unei companii de găzduire web numite Fasthosts. “Aveam deja calculatoare acasă, iar software-ul l-am scris singuri. Mai aveam nevoie doar de o conexiune ultra-rapidă la internet, lucru care, la acea vreme, necesita săparea unui şanţ.”
Cititi aici articolul integral