BusinessMagazin

Tag: Constantinescu

  • Primul meu job – Dana Constantinescu, director general GlaxoSmithKline România – VIDEO

    După absolvirea studiilor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti a lucrat în spitalul de urgenţă Bagdasar-Arseni, într-o secţie de chirurgie plastică şi reconstructivă.

    „Lăsând la o parte fascinaţia zonei pe care o exercită această specializare, chirurgia plastică şi reconstructivă, aceasta implică lucrul cu pacienţi politraumatizaţi, ieşiţi din accidente grave, arşi, prin urmare o muncă dificilă.”

  • Cine este românul care conduce afacerile producătorului de ţigări BAT pe şase pieţe, un business de 2 mld. euro

    Dragoş Constantinescu
    Funcţie: area director Central Europe
    North British American Tobacco
    Oraş de reşedinţă: Varşovia, Polonia

    De ce anume vă e cel mai dor din România? De familie şi prieteni sunt răspunsurile evidente. Pe lângă asta, cred că îmi e dor să trăiesc într-o ţară unde chiar să îmi pese continuu de ce se întâmplă în jur cu economia, societatea, valorile umane şi aşa mai departe. Eu am locuit până acum în opt ţări şi deşi îţi creezi puţine rădăcini peste tot, niciodată pentru mine nu vor putea fi la fel de adânci ca şi cele pentru România.

    Dar, la polul opus, cel mai puţin dor?
    De infrastructură.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

     

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?
    Traficul din România şi mai ales din Bucureşti este incomparabil mai aglomerat şi greoi decât cel din Polonia. Partea pozitivă este că Polonia a reuşit într-o perioadă de nici zece ani să treacă de la o infrastructră poate chiar inferioară celei a României la una net superioară multor ţări din Europa de Vest. Deci se poate şi de ce nu am realiza şi noi acelaşi lucru? Cafeaua, scena culinară şi viaţa socială în general sunt forte bune în România. Poate sunt eu puţin subiectiv, ca român, dar la capitolul HoReCa aş putea spune că suntem foarte aproape de top în Europa.

    Cu gândul acasă: Dragoş Constantinescu a plecat din România în 1998, la vârsta de 18 ani, pentru a studia în Olanda. De atunci s-a întors în vizită, însă cariera şi-a construit-o pe pieţele străine, astăzi fiind responsabil pentru businessul producătorului de ţigarete British American Tobacco (BAT) din Europa Centrală şi de Nord, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Ţările Baltice.

    „Am plecat să studiez în Olanda când aveam 18 ani. Părinţii mei au considerat că aş beneficia de o educaţie (mai bună – n.red.) într-o ţară cu o lungă istorie în business şi comerţ, iar expunerea la o cultură total diferită de cea din România m-ar putea ajuta să mă dezvolt într-o manieră mai completă. Deşi e greu să nu locuieşti în ţara ta de atâţia ani, aş putea spune că părinţii au avut dreptate”, spune executivul care acum coordonează din Varşovia, capitala Poloniei businessul BAT din regiunea Europa Centrală şi de Nord.

    Uitându-se în urmă, spune că în 2002 a început cu adevărat să-şi contureze cariera, mai exact la câteva săptămâni după terminarea facultăţii, când a devenit finance management trainee la British American Tobacco Olanda.
    „De acolo am trecut şi progresat printr-o varietate de poziţii, în finanţe în Belgia, Marea Britanie, Olanda din nou, apoi am devenit director financiar pentru British American Tobacco (BAT) Polonia la începutul lui 2012.” Acesta a fost unul dintre rolurile definitorii ale carierei sale, având oportunitatea de a participa şi a conduce un proiect prin care compania s-a transformat total, trecând la un model de distribuţie directă. Mai exact, într-o perioadă de doar nouă luni de zile a trebuit să se redefinească toată maniera de lucru a companiei, ceea ce a însemnat „o perioadă intensă, dar plină de provocări şi satisfacţii”.

    În septembrie 2014 s-a mutat în Suedia ca director general pentru businessul BAT din Suedia şi Norvegia. Nici doi ani mai târziu, în ianuarie 2016, a devenit director general al aceleiaşi companii în Polonia, iar din septembrie 2017 deţine funcţia actuală, mai exact a preluat pe lângă Polonia responsabilitatea de a conduce businessul BAT din încă şase ţări din Europa Centrală − Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia şi Estonia. „Este un job foarte dinamic într-o regiune geografică foarte dinamică, iar businessul se dezvoltă foarte rapid, ajutat şi de continua îmbunătăţire a situaţiei economice din zonă.” Executivul român mai spune că în acest moment industria tutunului trece printr-o transformare masivă, încercând să ofere consumatorilor de ţigări produse alternative. „Pentru mine este foarte important să menţin continuu contact cu oamenii care implementează (schimbările – n.red.) zi de zi şi care au ajutat la definirea ei (industriei – n.red.). Bineînţeles că sunt foarte multe întâlniri formale, cu obiective clare, procese, un pic de birocraţie şi aşa mai departe, dar pentru mine este extrem de important ca zilnic să îmi fac timp pentru discuţii informale, „la o cafea, cu cât mai mulţi colegi de diverse niveluri de senioritate în companie.”

    Asta îl ajută să înţeleagă ce se întâmplă în realitate, ce ar putea fi îmbunătăţit, şi astfel colectează idei pentru viitor. De asemenea, Dragoş Constantinescu este de părere că această abordare ajută la consolidarea relaţiilor din companie. Seara, când nu călătoreşte, încearcă mereu să facă puţin sport, pentru că proverbul „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos) a fost probat de multe ori. Şi pentru că a venit vorba de călătorii, în România a venit ultima dată acum două luni. Vine cam de 6-7 ori pe an. „Sunt destul de conectat la ce se întâmplă. România s-a dezvoltat enorm faţă de 1998, când am plecat eu, deci cu multe lucruri putem să ne mândrim. Dar dacă mă uit la dezvoltarea Poloniei, de exemplu, în aceeaşi perioadă, este clar că România are un potenţial mult mai mare decât nivelul la care este astăzi.”

    La întrebarea dacă se gândeşte să se întoarcă în România, răspunsul este simplu. „Mereu.” După cum spune chiar el, de-a lungul timpului mereu şi-a dorit să se întoarcă acasă cândva în viitor. Şi acesta rămâne încă un obiectiv.
    „Până acum nu s-a întâmplat acest lucru, dar sunt convins că la momentul potrivit se va întâmpla. Viaţa e plină de surprize, deci vom vedea când şi cum.”

  • Vot de încredere pentru leadershipul românesc

    “Sunt o serie de lucruri care trebuie îmbunătăţite: serviciile medicale, produsele farmaceutice de toate felurile trebuie să ajungă către pacienţii din această regiune, nu doar din România  această complexitate a regiunii a făcut ca GSK, dar şi alte companii să încline spre alegerea unor echipe de management mai degrabă locale”, spune Dana Constantinescu, care conduce compania de produse farmaceutice GlaxoSmithKline în România de la 1 aprilie 2018.

    Cu afaceri de 423 de milioane de lei anul trecut pentru divizia farma şi 282 milioane de lei pentru consumer, compania este al şaptelea jucător din topul local al companiilor de produse farmaceutice, potrivit Cegedim. ​La nivel global, este a treia companie farmaceutică din punctul de vedere al veniturilor, care s-au situat anul trecut la peste 30 de milioane de lire sterline. În trecut compania avea şi o unitate de producţie pe plan local.

    Compania britanică, prezentă în peste 150 ţări la nivel global şi care are o istorie de circa trei decenii pe plan local, a avut, de-a lungul timpului, echipe de management în România formate mai ales din expaţi. Spre exemplu, anterior numirii Danei Constantinescu, postul a fost deţinut timp de doi ani de brazilianul Andre Vivan da Silva, promovat anul trecut în funcţia de vicepreşedinte şi cluster area director pentru GSK. Înaintea lui, compania a fost condusă de executivul de origine franceză Barbara Cygler, care a făcut şi ea pasul spre un rol regional, respectiv postul de vicepreşedinte general manager în Franţa şi Belgia pentru ViiV Healthcare, un joint venture în GSK şi Pfizer. Totodată, peste 30 de angajaţi din România ai companiei au preluat roluri globale sau departamente din alte ţări.

    Strategia din prezent a companiei constă în alocarea a cât mai multe responsabilităţi unei echipe care să înţeleagă foarte bine piaţa locală, potrivit Danei Constantinescu. În regiunea în care ne aflăm, o astfel de orientare este justificată şi din punctul de vedere al complexităţii businessului farma, crede directorul general al GSK. „Dacă creşti în cultura respectivă şi eşti în contact cu aceasta, eşti mai eficient decât în cazul în care anumiţi colegi din alte ţări vin să preia pentru o perioadă de timp organizaţia”, spune directorul general al producătorului britanic de medicamente.

    De profesie medic, Dana Constantinescu şi-a construit o carieră de aproximativ 20 de ani în cadrul GSK. „În vremea adolescenţei, eram atrasă de tot ceea ce înseamnă ştiinţă în zona de sănătate şi, la momentul respectiv, cel mai direct acces spre ce mi-aş fi dorit eu să fac, era să devin medic”, descrie ea atracţia faţă de acest domeniu. După absolvirea studiilor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti a lucrat în spitalul de urgenţă Bagdasar-Arseni, într-o secţie de chirurgie plastică şi reconstructivă. „Lăsând la o parte fascinaţia zonei pe care o exercită această specializare, chirurgia plastică şi reconstructivă, aceasta implică lucrul cu pacienţi politraumatizaţi, ieşiţi din accidente grave, arşi, prin urmare o muncă dificilă”, descrie ea această experienţă. 

    Gândul i-a rămas însă la proiectele din zona cercetării, astfel că următorul pas a fost în această direcţie. A considerat că, prin intermediul unei companii farmaceutice, în special una care are divizii dezvoltate de cercetare-dezvoltare, se va afla mai aproape de ce şi-a dorit ea să facă. În 1999 a aplicat pentru postul de reprezentant medical în cadrul producătorului britanic de medicamente, rol de entry level într-o organizaţie cu un astfel de profil. A avut această funcţie timp de câţiva ani, pe portofolii diverse şi, spune ea, care reprezentau brandurile cheie ale companiei – respectiv produse pentru bolile respiratorii şi antiretrovirale (medicaţie pentru HIV-SIDA).

    „A fost primul contact cu medicul, dintr-o altă perspectivă. Am trecut apoi prin GSK prin absolut tot ce s-ar fi putut face: am avut o carieră care mi-a adus în acest moment o perspectivă completă”, descrie ea parcursul profesional în cadrul companiei farmaceutice pe care a ajuns să o conducă în prezent.

    De-a lungul carierei, a avut funcţii precum cele de medical affairs manager, medical & regulatory director, business unit director pentru divizia Specialty Care (francizele de respirator, urologie, oncologie şi HIV), therapy area lead respiratory şi corporate affairs, cel mai recent fiind de communication and vaccines director, începând din februarie 2017. După aceste experienţe, spune că a ajuns la concluzia că cel mai important lucru pe care trebuie să ştii să îl faci foarte bine este să mânuieşti echipe de oameni, nu doar să ai expertiză tehnică.

    „În momentul în care ajungi să ai abilităţi de lideri, indiferent în ce rol ajungi de-a lungul timpului în carieră, lucrurile se pot face foarte uşor”, rezumă ea lecţiile învăţate în aceste roluri.

    Dana Constantinescu spune că majoritatea produselor din portofoliul companiei la nivel global se regăsesc şi în cele comercializate pe piaţa locală; există aproximativ 50 de branduri pe care le comercializează în România, sub aproape 200 de forme de prezentare.

    „Cele mai recente produse care au ieşit din laboratorul GSK au fost în zona ariilor care ne reprezintă  vaccinuri, antiretrovirale HIV-SIDA şi zona de respirator”, descrie ea cele mai recente lansări de pe piaţa locală. Vaccinurile sunt, potrivit ei, aproape toate reprezentate pe piaţa din România, iar pentru antiretrovirale au lansat penultimul din produsele companiei; anul acesta se pregătesc să îl lanseze pe cel de al doilea, ultimul din portofoliu.

    „Fiecare produs pe care îl lansăm pe piaţă trebuie să urmeze  din punctul de vedere al legislaţiei , cam aceiaşi paşi  termenele standard se prelungesc uneori, dar media este cuprinsă între 3 şi 6 luni”, descrie Constantinescu durata procesului lansării unui nou produs. Ea nu oferă detalii referitoare la investiţiile direcţionate în această direcţie, însă precizează că depind de complexitatea produsului: sunt necesare studii clinice care variază între 3 şi 6 luni; pentru alte boli, în funcţie de prevalenţa bolii, sunt necesare studii care pot să ajungă şi până la 10 ani, iar investiţiile variază în mod direct proporţional cu complexitatea acestor procese.

    Compania are o divizie de studii clinice şi în România, în care în ultimii şase ani au investit în jur de 15 milioane de euro; în ultimii doi ani, valoarea investiţiilor în această direcţie a ajuns la aproape 2 milioane de euro, spune Dana Constantinescu.

    Aceşti bani au fost direcţionaţi în echipamente şi tehnologie, în contextul în care fiecare studiu clinic are nevoie de anumite echipamente cu care medicul investigator lucrează pentru a analiza ce trebuie să opereze, investiţia efectivă în medicaţia de studiu, oferită pacienţilor, traininguri etc.

    În prezent, compania testează dispozitive inhalatorii prevăzute cu un sistem prin intermediul căruia comunică printr-o platformă electronică cu medicul pacientului; acesta este informat în momentul în care pacientul şi-a administrat doza respectivă, dar îi dă şi o alertă pacientului, în situaţia în care a uitat să îşi ia doza de medicament, de pildă. 

    Dana Constantinescu spune că investiţiile GSK vor fi direcţionate în continuare în studii clinice şi proiecte de responsabilitate socială; investiţiile majore, ca în trecut, nu se întrevăd în planurile pe termen scurt ale companiei. „Urmăm strategia globală a companiei, în prezent nu credem că se va realiza un astfel de parteneriat, dar acest lucru nu înseamnă că dacă nu primim o solicitare de astfel de intervenţii nu suntem deschişi”, descrie ea perspectivele unui proiect de amploare în România.

    GSK a cumpărat în 1996 de la omul de afaceri Mihai Miron 65% din acţiunile Europharm, urmând ca în 2003 să cumpere şi restul acţiunilor; compania deţinea şi o unitate de producţie la Braşov. În 2015 însă, britanicii au anunţat că opresc activitatea fabricii Europharm. După ce a fost închisă în 2016, fabrica Europharm din Braşov a fost vândută anul trecut antreprenorilor braşoveni Nandor Santa (farmacist) şi Attila Santa (economist), care controlau deja o unitate de producţie de medicamente generice în Braşov.

    „Decizia a fost una globală, iar activitatea a fost relocată; compania globală îşi evaluează investiţiile şi capacitatea de producţie la nivel global în funcţie de cererea pentru anumite produse, tot la nivel global. Sunt zone sau momente în timp în care construim, altele în care facem eficientizări de genul acesta, este o permanentă dinamică şi evoluţie”, descrie ea motivele deciziei închiderii acestei fabrici.

    Pe de altă parte, Dana Constantinescu spune că pe termen lung, britanicii de la GSK iau în calcul o nouă investiţie. „Pe termen foarte scurt nu ne gândim, dar pe termen mediu şi lung există o strategie, am început deja nişte discuţii şi la nivel intern, dar şi la nivel local, dar sunt în stadii mult prea incipiente în acest moment. Suntem în faza de mapare, dar am început o discuţie în acest sens“, a spus executivul român într-un interviu acordat ZF. Ea a precizat că discuţiile pe care le poartă în cadrul companiei vizează România pentru investiţie şi nu există o competiţie cu un alt stat din regiune, pentru că oportunităţile diferă în funcţie de ţară.

    Ce e de făcut pentru ca România să atragă mai multe investiţii de acest tip? „Este nevoie de stabilitate legislativă, este singurul element important, în contextul în care astfel de investiţii se fac pe termen mediu şi lung; cred că va fi nevoie de puţin sprijin pentru a aduce investiţiile la o linie stabilă, dacă nu în creştere, pentru că în acest moment sunt în descreştere”, crede şeful GSK.

    Dana Constantinescu observă că industria farma trece, de mai mulţi ani, printr-o situaţie dificilă. „Sistemul de sănătate din România nu a reuşit niciodată să se reformeze de la bază, din structură, din variate motive. Este o dinamică destul de complicată vizavi de oamenii care au preluat conducerea Ministerului Sănătăţii de-a lungul timpului, cea mai mare fluctuaţie de miniştri este în sănătate  această fluctuaţie foarte mare ne pune şi pe noi în dificultatea de a începe să construim, în fiecare an, cu altcineva.”

    Constantinescu precizează şi că toată legislaţia care face ca un serviciu medical, un vaccin să ajungă la pacienţii din România este complexă, cu multe bucăţi de lege conectate între ele, care câteodată au elemente contradictorii. De exemplu, legislaţia care reglementează preţurile medicamentelor şi vaccinurilor, unde într-adevăr a existat o colaborare între companie şi Ministerul Sănătăţii, potrivit Danei Constantinescu. Ea spune că toate aspectele tehnice din spatele acestei legislaţii conduc la dispariţia medicamentelor de pe piaţă. „Pentru ca un medicament să poată accesa piaţa din România, acesta trebuie aliniat la preţul minim din Europa, lucru care, implicit, limitează într-un anumit punct accesul pacienţilor la aceste medicamente.”

    Dana Constantinescu spune că în România au existat crize de-a lungul timpului şi că au încercat să lucreze cu Ministerul Sănătăţii în acest sens. Motivul crizelor de vaccinuri se leagă, spune şeful GSK, de numărul redus al producătorilor de vaccinuri de la nivel global, precum şi de faptul că tehnologia de producere a unui vaccin este una complexă, spre comparaţie cu liniile tehnologice de producţie a unei tablete, de pildă. Pentru a construi o fabrică de vaccinuri durează între 5 şi 10 ani, ea trebuie aprobată de foruri de reglementare, iar investiţia într-o astfel de unitate este imensă. Un alt aspect referitor la aceste produse este că durata producţiei lor se întinde pe perioade lungi de timp  sunt vaccinuri care au nevoie de aproape doi ani până la producerea primei doze.

    În ceea ce priveşte mult discutata lege a vaccinului, ea susţine obligativitatea acesteia. „Ar trebui ca vaccinarea să fie obligatorie, cred că principalul motiv pentru care această zonă de obligativitate este în continuare în discuţie se leagă de educaţie, trebuie să construim în această direcţie”, spune ea, precizând că legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului. „Au existat suişuri şi coborâşuri referitoare la modul în care aceste proceduri au evoluat în România în ultimii ani şi au avut sincopele pe care le-am văzut. Vrem să lucrăm cu ministerul pentru ca această lege a vaccinării să surprindă toate aceste elemente pentru a avea o predictibilitate mai bună, să nu mai existe pauze de a produce noi şi a aduce pe piaţa din România atunci când era nevoie”, spune Constantinescu.

    Cât priveşte clawbackul, un punct fierbinte în discuţia cu orice reprezentant al domeniului farmaceutic, spune: „Taxa creşte de la trimestru la trimestru şi devine din ce în ce mai greu suportabilă de către companie; suntem la 24% pe ultimul trimestru al anului trecut şi previzionăm că o să crească în continuare; este o taxă care devine din ce în ce mai greu sustenabilă”.

    Singurele produse pentru care nu se plăteşte clawback în acest moment sunt vaccinurile.

    În ceea ce priveşte priorităţile ei pentru următoarea perioadă, Dana Constantinescu spune că pe primul plan se află în continuare îmbunătăţirea lucrului cu oamenii. „În orice companie, cred că dacă nu ai oameni care să înţeleagă că eşti alături de ei, nu sunt motivaţi sau nu sunt sprijiniţi în a-şi face treaba foarte bine, compania nu are cum să aibă succes. Fiecare om are o contribuţie specifică într-o organizaţie – fiecare angajat trebuie să înţeleagă acest lucru şi că el este special şi ascultat, ajutat – cred că până la urmă în asta stă succesul dintr-o companie.”

    De altfel, spune că în cele câteva luni de când a preluat mandatul de conducere a companiei, primul pas făcut a fost să discute cu echipele din cadrul companiei, atât de teren, din ţară, cât şi cu echipele de la birou. Directorul general al GSK oferă şi câteva sfaturi pentru tinerii care îşi încep o carieră în domeniu: „Cea mai mare calitate este curiozitatea. Trebuie să încerce să înveţe sau să afle ceva nou în fiecare zi sau, cel puţin, asta am văzut că ajută fiecare tânăr să se dezvolte repede şi bine. Al doilea element este să aibă o atitudine proactivă  să îşi păstreze dorinţa de a înţelege ce se întâmplă şi să vrea în fiecare zi să facă lucruri.”

  • Şef de la Protecţia Consumatorului, bătut în timpul unui control la un restaurant din Neptun

    Potrivit Poliţiei Constanţa, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC), Horia Constantinescu, a fost bătut de reprezentanţii unui restaurant din Neptun, unde a vrut să facă un control. Şi o colegă inspector, care îl însoţea, a fost agresată.

    Constantinescu ar fi fost lovit peste faţă şi i-a fost rupt un dinte, apoi şi lui, dar şi colegei sale le-au fost smulse telefoanele mobile cu care filmau controlul.

    Inspectorii OPC au depus plângere la Poliţie.

    Oamenii legii fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj.

    La rândul lor, şi reprezentanţii restaurantului au spus că au fost agresaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cornel Coca Constantinescu (ASF): Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei

    “Industria asigurărilor are un rol social şi economic important  şi contribuie semnificativ la dezvoltarea economică prin compensarea pierderilor accidentale rezultate din activitatea companiilor şi prin punerea la dispoziţie a resurselor necesare reluării activităţii. În acelaşi timp, însăşi activitatea de asigurare promovează managementul responsabil şi recompensează utilizarea mijloacelor adecvate de administrare a riscului aferent activităţii. 

    Asigurările stimulează piaţa creditului, inclusiv cel imobiliar, impulsionează comerţul şi tranzacţiile prin acoperirerea riscului derivat din pierderi neprevăzute, dar posibile. 

    Societăţile de asigurare au rolul de catalizator al resurselor financiare atrase prin intermediul produselor de asigurări de viaţă şi efectuează distribuţia acestora în economie prin investiţiile realizate.

    Contribuţia societăţilor de asigurare la succesul ofertelor publice din ultimii ani nu a fost de neglijat.

    Societăţile de asigurare îndeplinesc şi rolul de investitor instituţional pe termen lung, prin investirea fondurilor în diferite societăţi, de regulă cele tranzacţionate pe piaţa de capital care îndeplinesc cerinţele de guvernanţă corporativă şi transparentă faţă de investitori, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei de capital.

    Rolul pieţelor financiare în economie si al activităţii de intermediere este vital. Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei.

    Structura investiţională agregată a societăţilor de asigurare din România, reflectă faptul că 85% din plasamentele financiare ale asiguratorilor sunt orientate către instrumente financiare lichide, de tipul obligaţiunilor.’’

     

     

     

  • Primul român numit la conducerea GSK România în calitate de Director General

    Ea preia de la 1 aprilie 2018 rolul de Director General al diviziei de produse farmaceutice în România, fiind promovată din poziţia de Corporate Affairs, Communication and Vaccines Director.

    Dana Constantinescu preia acest rol de la Andre Vivan da Silva, care a fost promovat anul acesta Vicepreşedinte şi Cluster Area Director pentru GSK Europa de Sud Est.

    În ultimul an, Dana Constantinescu a coordonat activităţile de Corporate Affairs, Market Access, Public Health şi PR & Comunicare, precum şi echipa de vaccinuri. În plus, a fost responsabilă de elaborarea strategiei pentru îmbunătăţirea accesului pacienţilor la medicamentele GSK, precum şi de coordonarea şi implementarea strategiei privind relaţionarea cu partenerii externi la nivelul autorităţilor şi a asociaţiilor profesionale din care GSK face parte.

    Numirea ei vine în contextul strategiei GSK de promovare şi dezvoltare a oamenilor din organizaţie, prin susţinerea şi implementarea unei culturi axate pe performanţă. Unul dintre principalele obiective ale GSK este de a dezvolta şi recunoaşte talentele locale prin promovarea în roluri de top management a oamenilor crescuţi intern în cadrul companiei, aceştia fiind încurajaţi să înţeleagă toate aspectele specifice business-ului GSK. Până în prezent, 32 de români din GSK România au fost avansaţi în funcţii regionale sau la nivel de grup în cadrul GSK Global.

    Absolventă a Universităţii de Medicină şi Stomatologie Carol Davila din Bucureşti, Dana Constantinescu are experienţă  atât în domeniul medical, ca medic, cât şi în industria farmaceutică. S-a alăturat echipei GSK în 1999, ca Reprezentant Medical, fiind apoi numită Medical Advisor, cu responsabilităţi pentru branduri cheie, precum Seretide. De-a lungul carierei, Dana a ocupat funcţia de Medical Affairs Manager, Medical & Regulatory Director, Business Unit Director pentru divizia Specialty Care (francizele de Respirator, Urologie, Oncologie şi HIV), Therapy Area Lead Respiratory şi Corporate Affairs, Communication and Vaccines Director, începând din februarie 2017.
     

  • Oameni celebri, achitări răsunătoare. Dosare ale procurorilor, desfiinţate în instanţă de judecători. Cum au scăpat Ludovic Orban, Sorin Blejnar sau Cristian Borcea de procese grele

    Cea mai nouă achitare a unei persoane publice a fost dispusă vineri. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au achitat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, în dosarul în care acesta a fost condamnat, în primă instanţă, la şase ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.

    Prin decizia definitivă, magistraţii au desfiinţat practic dosarul instrumentat de DNA, în care fostul preşedinte de Consiliul Judeţean era acuzat de abuz în serviciu.

    Conform DNA, Gâmbuţeanu, în calitatea sa de director general al director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, cu ajutorul lui Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, la acea vreme, ar fi refuzat, în mod repetat, să pună la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în 2011, 2012 şi 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicuşor Constantinescu, ACHITAT definitiv în dosarul în care fusese condamnat la 6 ani de închisoare

    „Admite apelurile declarate inculpaţii Gâmbuţeanu Adrian George şi Constantinescu Nicuşor Daniel împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Bucureşti. (…) Achită pe inculpatul Gâmbuţeanu Adrian George pentru infracţiunile de abuz în serviciu. (…) Achită pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel pentru infracţiunile de abuz în serviciu (douăsprezece fapte reţinute prin rechizitoriu în dauna părţilor civile Turbatu Marian, SC Romwind SRL şi SC Energii Alternative SRL ). Achită pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel pentru infracţiunile de abuz în serviciu (nouă fapte reţinute prin rechizitoriu în dauna părţilor civile SC Romwind SRL şi SC Energii Alternative SRL )”, se arată în minuta instanţei.

    Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

    În primă instanţă, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost condamnat, în iunie 2016, de către Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, iar Adrian Gâmbuţeanu, fostul director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, a primit patru ani şi cinci luni de detenţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată casa lui Klaus Iohannis: “Are 1000 m2, patinoar şi palmieri de la Marea Mediterană”

    Numitorul comun al acestor “enigme” il reprezinta zona Primaverii, malul Lacului Floreasca … unde o simpla casa costa cat vreo treizeci de apartamente dintr-un cartier muncitoresc.

    Sambata vom afla unde locuieste de un an de zile, presedintele Klaus Iohannis. Actualul Sef al Statului are la dispozitie o vila de peste 1000 m2, cu doua etaje, terasa si gradina. De asemenea, presedintele se relaxeaza vara la umbra unor palmieri adusi de la Marea Mediterana, are un teren de tenis, un ponton, o remiza pentru barci, dar si un patinoar. 

    “In acest cartier, inainte de anii ’90, nu putea sa intre un om obisnuit. De ce? Fiindca aici era resedinta lui Nicolae Ceausescu. In acest loc aveau acces doar Nicolae Ceausescu, familia lui si demnitarii apropiati”, ne povesteste fostul senator Marius Marinescu.

    Din 2014, cand si-a inceput mandatul, actualul presedinte a mai stat in doua case de protocol. A asteptat consolidarea cladirii in care locuieste acum, operatiune in care s-a investit mai bine de 1 milion de euro. 

    “Eu va spun ce era inainte de 1989. Daca trecem de aceste porti gasim, la demisol, o crama, parter, etaj, in subsol, la circa 10 metri adancime, este un buncar antiaerian, construit de pe timpul lui Gh. Gheorghiu – Dej, care este functional si care poate sa fie folosit de Klauss Iohannis, in caz de razboi. Acest buncar are legatura cu Palatul Cotroceni, cu Palatul Victoria,  Casa Scanteii, prin niste tuneluri circulabile cu masina”, spune Marius Marinescu.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Dumitru Şodolescu este noul director general al Metrorex

    Noul director general a fost numit de către Consiliul de Administraţie al Metrorex pentru a asigura interimatul pe o perioadă de 4 luni, conform prevederilor legale ale OUG nr. 109/2011, anunţă Metrorex într-un comunicat de presă remis vineri MEDIAFAX.

    Dumitru Şodolescu este de profesie inginer, absolvent al Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi are experienţă în domeniile energie, proiectare şi investiţii.

    El a ocupat funcţii de top management în mai multe companii private.