BusinessMagazin

Tag: consiliul fiscal

  • Datoria publică creşte galopant, iar corecţia ar putea fi grea. În iunie 2020 a ajuns la 431 mld. lei

    Fostul ministrul al finanţelor Varujan Vosganian susţine că este obligatoriu ca Ministerul de Finanţe şi BNR să prezinte un raport detaliat asupra datoriei publice, a destinaţiei împrumuturilor noi, a costului îndatorării şi a perspectivelor. Chiar dacă cineva ar putea susţine că Vosganian este un om politic ce speculează electoral o situaţie complicată, un lucru nu poate fi ocolit în observaţiile lui: datoria publică creşte într-un ritm ameţitor.

    Poate fi ocolită o corecţie bru­tală a deficitelor, prin­tr-o temperare a cheltu­ielilor? „Guvernul Orban va înda­to­ra România, nu­mai într-un an, cu incredibila sumă de 140 mld. lei, ducând datoria publică to­tală la 500 mld. lei“, spune Varujan Vos­ga­nian. O esti­ma­re ceva mai mare decât cea „ofi­cială“, deocamdată, de 120 mld. lei.

    Vosganian a fost ministrul al finan­ţelor în vremea guvernului Tăriceanu.

    Acum grupul său parlamentar (ALDE) provenit printr-o fractură în interiorul falangei liberale este afiliat PSD, dar acesta este un detaliu de context.

    În ultimul an al guvernării lui Tăriceanu (2008), la o creştere economică record, de 9,3%, deficitul fiscal a fost de 5,4% din PIB. De ce? Datoria publică a crescut, prin urmare, dar acest lucru nu înseamnă că fostul ministru de finanţe nu este îndreptăţit să întrebe: ce faceţi azi cu datoria publică?

    „Am lăsat, la încheierea guvernării, în decembrie 2008, o datorie publică de numai 13,6% din PIB, echivalentul a 69 mld lei, cea mai mică datorie publică de când România a intrat pe pieţe internaţionale. În luna iunie 2020, datoria publică ajunsese la 430 mld. lei (40,2 % din PIB) şi, potrivit previziunilor Consiliului Fiscal, va ajunge până la sfârşitul anului la incredibila sumă de aproape 500 mld. lei (46% din PIB)“.

    Vosganian spune că Ministerul de Finanţe şi BNR trebuie să vină şi să explice câteva lucruri: care este situaţia de faţă a datoriei publice (dincolo de rapoartele publicate pe site-ul Finanţelor), care este perspectiva până la finele anului, ce bani merg spre acoperirea deficitului fiscal, ce bani merg spre rostogolirea datoriei, ce sumă întregeşte bufferul (acea rezervă secretă a Finanţelor). Şi, nu în ultimul rând, trebuie estimat care este costul îndatorării şi care sunt aşteptările pe pieţele financiare.

    Finanţelor poţi să le ceri rapoarte detaliate şi ministrul de resort este obligat să dea răspunsuri Parla­mentului, dar ce treabă are BNR cu povestea datoriei publice?

    „Regimul valutar este gestionat de BNR. Politica valutară influenţează, fireşte, cursul de schimb.“

    Or, cum datoria este şi în lei şi în valută, politica şi analiza Băncii Naţionale fac parte din acest angrenaj al deciziilor, de ceea ar fi util un raport detaliat al Ministerului de Finanţe şi al BNR, în privinţa datoriei publice, spune fostul ministru de finanţe.

    Fiecare criză a adus o puternică îndatorare a finanţelor publice şi a ţării. Vosganian spune că a lăsat ţara cu o datorie de sub 14% din PIB, la plecarea sa de la Finanţe, la finele lui 2008.

    Însă criza ce a venit a crescut datoria publică de la 12,3% din PIB (date Eurostat), în 2008, la 22%, un an mai târziu. Pentru că deficitele au fost uriaşe şi în 2008 (peste 5% din PIB) şi în 2009 (9% din PIB). Acum, deficitul va sări, probabil, de 9% din PIB, peste nivelul atins în criza anterioară. Şi va duce, automat, datoria publică spre un nivel la care administraţia ar trebuie să se îngrijoreze – spre 45% din PIB, în acest an. În plus, anii viitori nu vin cu veşti bune.

    Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, „baza“ deficitului fiscal va pleca, în 2021, de la 7,5% din PIB.

    Deficitele mari antrenează majorarea datoriei şi va deveni limpede, cât de curând, că va urma o corecţie macroeconomică de care nimeni nu vorbeşte însă astăzi.

    „Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăţi unice, de tipul acoperirii de către stat a şomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creştere economică de 4,9% pentru anul 2021“, arată analiza Consiliului Fiscal.

  • Consiliul Fiscal: Situaţia bugetară a României a fost şi este foarte încordată

    Situaţia bugetară a României a fost şi este foarte încordată, fapt reflectat şi de plasarea singulară a României în procedura de deficit excesiv (PDE) a Comisiei Europene (CE) la începutul acestui an, arată Consiliul Fiscal în opinia despre a doua rectificare bugetară, publicată marţi. 

    Dezechilibrele macroeconomice – deficitul de cont curent (4,6% din PIB în 2019) şi deficit bugetar structural (peste 4% din PIB) relativ mari şi persistenţa unor presiuni mari pe buget pentru creşterea de cheltuieli permanente, reclamă o corecţie macroeconomică în viitorul nu îndepărtat pentru a păstra accesul la finanţare pe pieţe şi ratingul de ţară, arată instituţia.

    Pe de altă parte, Consiliul spune că momentul cel mai acut al crizei actuale, determinat de restricţiile de ordin sanitar (efectul shutdown, de închidere parţială a economiilor), pare să fi trecut, iar procesul de revenire economică a început la nivelul majorităţii economiilor naţionale, inclusiv în România. Războiul cu COVID-19 nu este terminat, el este unul de uzură, iar ciclul epidemic condiţionează viteza de revenire şi pot exista „reînchideri” locale, adaugă Consiliul Fiscal.

    Amploarea măsurilor de combatere a crizei depinde de parametri precum spaţiul fiscal şi monetar existent, calitatea de emitent sau nu a unei monede de rezervă pe plan internaţional, gradul de euroizare/dolarizare, existenţa unor mecanisme de back-up (inclusiv aranjamente de tip repo şi swap cu Fed şi BCE), gradul de robusteţe economică, forţa instituţională, etc. Există un trade-off (cost al renunţării la alternativă) între, pe de o parte, spaţiul de manevră pentru a face faţă la crize majore, ceea ce reclamă cheltuieli de tip one-off şi deficitul structural, pe de altă parte (România are cel mai înalt deficit structural în UE). Aceasta explică îndrăzneala mare a altor ţări de a merge cu deficite bugetare spre şi peste 10% fără a avea grija unor corecţii macro inevitabile în anii următori.

    Există o diferenţă esenţială între a înregistra deficite bugetare de ordinul a 8-9% din PIB preponderent ca urmare a unor elemente de natură structurală, pe baza reducerii de taxe şi a majorării unor cheltuieli permanente operate în ultimii ani, cum este cazul României şi a înregistra deficite de acelaşi ordin de mărime preponderent ca urmare a implementării unor programe de sprijin pentru economie pentru contracararea efectelor economice şi sociale ale pandemiei COVID-19, cum este cazul multor ţări din UE. Acestea din urmă au spaţiu de manevră pentru a stimula economia şi, în plus, beneficiază de avantajul că aceste măsuri sunt de tip one-off şi prin urmare nu vor mai afecta execuţia bugetară atunci când stimulul va fi retras. Deci, nu vor fi necesare măsuri de corecţie pentru revenirea la o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare.

    Deficitele iniţiale (bugetar şi de cont curent) mari nu au permis Băncii Naţionale a României (BNR) să fie la fel de agresivă în scăderea ratei de politică monetară precum bănci centrale din ţări vecine. Această situaţie se reflectă şi în costurile de finanţare considerabil mai ridicate ale României pe pieţele financiare, comparativ cu cele ale altor ţări din regiune – Cehia, Ungaria, Polonia.

    O absorbţie masivă de resurse europene din cadrul financiar multianual şi din Planul european de redresare va reduce nevoia de finanţare de pe pieţele financiare şi va susţine cererea şi oferta agregate interne, permiţând, astfel, o traiectorie de corecţie macroeconomică mai lină. Absorbţia de fonduri europene este o „bătălie pentru apa grea”, în anii ce vin.

    Contracţia PIB, ce este revizuită de CNSP, pentru 2020, la 3,8%, este în imediata vecinătate, uşor inferioară, intervalului propus anterior de CF.

    CF apreciază că intervalul de 4 – 6% pentru contracţia PIB din acest an îşi păstrează validitatea.

    Esenţa celei de-a doua rectificări bugetare pe partea de venituri este reprezentată de o revizuire puternică în sens descendent, în linie cu deteriorarea cadrului macroeconomic luat în calcul la fundamentarea construcţiei bugetare.

    CF apreciază caracterul prudent al proiecţiei de venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări ce poate acomoda eventuale evoluţii uşor sub aşteptări ale cadrului macroeconomic, sau ale veniturilor nefiscale, comparativ cu cele avute în vedere la elaborarea bugetului iniţial pe anul 2020.

    Esenţa celei de-a doua rectificări bugetare pe partea de cheltuieli este reprezentată, în opinia CF, de o deteriorare suplimentară la nivelul anului 2020 – majorare discreţionară de cheltuieli permanente şi slăbiciuni suplimentare în construcţia bugetară-, la care se adaugă o majorare a unor elemente de tip one-off. CF apreciază intenţia Guvernului de a majora cheltuielile de investiţii, chiar şi în condiţiile deteriorării semnificative a resurselor mobilizate la bugetul general consolidat.

    În urma analizei datelor aferente celei de-a doua rectificări bugetare, CF constată o nouă deteriorare a poziţiei finanţelor publice de ordinul a 0,6-0,8 pp din PIB la nivelul anului 2020, comparativ cu estimările sale de la prima rectificare, ca urmare a majorărilor de cheltuieli operate.

    Având în vedere scenariul de bază al CF caracterizat de o scădere a PIB real cuprinsă între 4 şi 6%, estimarea de deficit bugetar pentru 2020 este cuprinsă între 8,6-9,4% din PIB. În acest context economic, sanitar şi electoral, caracterizat de incertitudini neobişnuit de mari nu pot fi excluse evoluţii mai nefavorabile decât cele anticipate în acest moment.

    Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând expirarea măsurilor temporare şi revenirea economiei prognozată de CNSP – creştere economică de 4,9% pentru anul 2021. Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate.

    Majorarea punctului de pensie de 14% implică un efort bugetar de 3,6 mld. lei în anul 2020 şi respectiv 10,92 mld. lei în anul 2021. O astfel de măsură, cu impact important asupra construcţiei bugetare pe anul 2021, ar trebui inclusă într-un cadru fiscal-bugetar pe termen mediu.

    CF apreciază că o abordare bazată pe reguli în ceea ce priveşte indexarea pensiilor (prevăzută de altfel de lege) ar aduce beneficii multiple din perspectiva stabilităţii sistemului de pensii şi ancorării aşteptărilor participanţilor, sustenabilităţii fiscale şi programării bugetare.

    Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracţie de situaţia BGC, al cărui deficit primar si structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, ceea ce reclamă iniţierea unui proces de corecţie, ecartul faţă de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat.

    În condiţiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanţare publică al României pentru anul 2020 este de circa 13% din PIB.

    CF apreciază reuşita până acum în asigurarea unei mari părţi din necesarul de finanţare a statului român pentru anul 2020.

    Deşi acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu. Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera pentru o perioada îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate şi în 2021. Capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice care ajunge la scadenţă reprezintă o constrângere foarte „dură” asupra politicii fiscal-bugetare.

    În acest context, o corecţie care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar şi care să ancoreze aşteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anunţarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei.

    Obiectivul ambiţios de aderare la zona euro (şi, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2) nu este compatibil cu deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB, ca să nu mai vorbim de peste 4% din PIB, cu deficite externe considerabile, cum era situaţia României la începutul anului 2020.

    CF reiterează că este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. Este falsă teza că aceste venituri nu pot fi mărite având în vedere experienţa altor state cu structuri economice şi instituţionale similare din UE. Dar este nevoie de voinţă politică şi învingerea unor reţele de rezistenţă in societate.

     

  • Consiuliul Fiscal a emis o opinie preliminară cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2020

    La sfârşitul acestei săptămâni, Consiuliul Fiscal e emis o opinie preliminară cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2020 ca urmare a timpului innsuficient pentru redactarea unei opinii complete.

    În data de 13 august, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a trimis Consiliului fiscal (CF) situaţia economică şi bugetară pe primele şase luni ale anului 2020 şi proiectul  de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020 pentru a primi o opinie de la Consiuliul Fiscal.

    “Având în vedere intenţia Guvernului de a aproba documentele mai sus menţionate în şedinţa programată pentru 14 august 2020, intervalul de timp aflat la dispoziţia Consiliului fiscal pentru analiza documentelor şi elaborarea opiniei solicitate este insuficient, redactarea unei opinii complete fiind imposibilă şi din acest motiv”, scrie în opinia preliminară emisă de Consiliul Fiscal.

    Potrivit instituţiei, un alt motiv care face imposibilă redactarea unei opinii complete este lipsa unor informaţii strict necesare evaluării rectificării bugetare. În aceste condiţii, Consiliul fiscal a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la unele consideraţii, precum şi la evaluarea conformării propunerii de rectificare cu reglementările statuate de LRFB, urmând ca opinia completă să fie finalizată în perioada următoare, condiţionat şi de primirea informaţiilor necesare solicitate Ministerului Finanţelor Publice.

    “CF apreciază că scenariul macroeconomic al Guvernului revizuit (publicat în data de 13 august a.c.) este mai realist faţă de cel anterior. Cu toate acestea, scenariul revizuit s-ar putea dovedi a fi mai optimist în raport cu ultimele evoluţii ale indicatorilor macroeconomici (cu titlu de exemplu, deflatorul PIB care, prin avansul său în 2020, relativ ridicat, aproape compensează reducerea volumului activităţii economice, contribuind, astfel, la menţinerea PIB nominal la un nivel similar anului anterior; sau, contracţia economică pentru 2020 ar putea fi mai amplă decât noua valoare prognozată de CNSP)”, scrie în oprinia preliminară

    Măsurile identificate de Consiliul fiscal pentru anul 2020, aşa cum scrie în document sunt:

    • măsuri pentru gestionarea crizei pandemice
    • eliminarea supra-accizei la combustibili
    • eliminarea pragului minim pentru baza de impozitare în cazul locurilor de muncă part-time;
    • eliminarea taxării cifrei de afaceri din energie;
    • eliminarea taxei pe active bancare;
    • majorarea accizei la ţigarete în ianuarie şi aprilie
    • majorarea salariului minim (reflectat în dinamica salariilor din sectorul privat, cu impact asupra încasărilor din contribuţii sociale)
    Pentru anul 2021:
    • introducerea venitului minim de incluziune
    • majorarea accizei la ţigarete.

    Citiţi aici “Opinia preliminară a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2020” integrală

     

  • Consiliul Fiscal: Datoria publică a României îşi va accelera creşterea, depăşind nivelul de 50% din PIB la finalul lui 2021

    Reprezentanţii Consiliului Fiscal (CF) apreciază că datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depăşind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB, evoluţie determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.

    Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.

    “Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanşează acţiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanţii CF în raportul anual al instituţiei.

    Astfel, dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, Guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială din sistemul public.

    Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

    (Sursa: Raportul anual al Consiliului Fiscal – 2019)

    În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern şi de capacitatea limitată de absorbţie a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.

    Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (faţă de aproape 68% în 2018), iar expunerea faţă de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deţinător de datorie publică pe piaţa internă) s-a menţinut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

    “Menţinerea acestei situaţii poate conduce, cel mai probabil, la o dependenţă crescută faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe pieţele financiare globale, precum şi la o eventuală modificare de rating suveran”, susţin reprezentanţii CF.

    Ei apreciază totodată că este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costului de finanţare.

    În acest context, posibilitatea de obţinere de fonduri pentru finanţarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanţării având potenţialul de a suferi complicaţii suplimentare în condiţiile creşterii aversiunii la risc a investitorilor, precum şi în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.

    Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanţare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare, publice şi private.

    “În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaş ocupat până acum în clasamentul absorbţiei fondurilor europene pune în evidenţă capacitatea instituţională redusă a ţării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică”, concluzionează reprezentanţii CF.

    Agenţia de evaluare financiară S&P a decis recent menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării.

    Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

  • Duş rece de la Consiliul Fiscal privind bugetul pe 2020: Estimăm un deficit de 4,6-4,8% din PIB, cu 1% mai mare decât ţinta Ministerului Finanţelor

    Consiliul Fiscal avertizează în opinia privind legea bugetului de stat şi legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020 că deficitul bugetar va ajunge la 4,6-4,8%, cu cel puţin 1% mai mare decât ţinta Ministerului Finanţelor.

    “Această situaţie foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare”, transmit reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    Consiliul are în vedere că ţinta de deficit bugetar oficială pentru 2020 este de 3,59% din PIB, în scădere cu 0,84% din PIB faţă de nivelul estimat pentru 2019. Reducerea deficitului se sprijină pe două elemente cu caracter temporar: rambursările în contul taxei auto efectuate în 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei, care nu se vor mai face şi în 2020, şi închirierea în 2020 a benzilor de frecvenţă 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se aşteaptă încasări bugetare de cca 2,5 mld. lei.

    Diminuarea deficitului bugetar se mai bazează pe micşorarea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal cu 0,17% din PIB, a cheltuielilor din bunuri şi servicii cu 0,21 puncte procentuale şi a cheltuielilor de capital cu 0,45 puncte procentuale.

    Consilul Fiscal mai apreciază că rezultatul execuţiei bugetare aferente 2019 va indica foarte probabil un deficit bugetar de 4%, ceea ce crează premise pentru declanşarea procedurii de deficit excesiv.

    “Depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    În opinia transmisă astăzi, Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent.

    Astfel, majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent, iar impactul acestei măsuri precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 puncte procentuale din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB.

    “Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    În acelaşi timp, Consiliul menţionează că necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată şi în corelaţie cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menţionată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agenţiilor de profil.

    “În acest context bugetar foarte dificil, iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate”.

  • Dăianu: Hemoragia exodului în România este masivă

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat, duminică, la un post de televiziune, că anul 2019 a înregistrat o deraiere a politicilor economice în România, iar exodul forţei de muncă este una dintre cele mai mari probleme în ţara noastră.

    “Acest an oferă multe lecţii care sunt proeminente, vorbesc cu vehemenţă privind o deraiere a polticilor economice în România. Fac această afirmaţie fiind unul dintre cei care nu au criticat creşterile de venituri de salarii. Nu există modalitate, cel puţin pe termen imediat, de a încerca să diminuezi exodul de capital uman. Hemoragia este masivă în acest sens. Necazul este că, aşa cum te învaţă viaţa, să ai măsură”, a spus Dăianu, la Digi 24.

    Totodată, preşedintele Consiliului Fiscal a caracterizat OUG 114/2018 drept o mare eroare a Guvernului.

    “Anul 2019, în opinia mea, este o mărturie asupra unui grad de nepricepere la nivel înalt în a croi politica macroeconomică şi mă refer, în special, la prerogative ale Guvernului care periclitează stabilitatea economică la nivelul ţării şi cu o mare eroare, adică OUG 114/2018. Eu cred că nu există un episod similar prin care s-a încercat legarea taxei pe active bancare. Nu este o noutate în peisajul european mai ales după debutul crizei financiare şi după ce industria financiară a fost salvată. Dar legarea ratei de politică monetară de această taxă, penalizarea politicii monetare în esenţă, ceea ce nu s-a comentat destul la noi este că această taxare a politicii monetare echivala cu o alunecare a atribuţiilor Băncii Centrale în a stabili rata politicii monetare către Guvern. E ca şi cum ai spune că Guvernul sugerează şi el face, pentru că el stabileşte şi impozitul acesta pe politica monetară, ceea ce este o aiureală. Este ca şi cum Guvernul hotărăşte în ministerul de Finanţe care ar fi rata de echilibru în economie. Am avut şi modul în care s-a încercat demantelarea Pilonului II de pensii. Au făcut şi alţii aşa ceva în Polonia, de exemplu. Dar ei nu s-au gândit să arunce miliarde de lei pe piaţă, dacă ar fi fost convertite plasamentele în lichidităţi, cu o pertrubare foarte mare a pieţelor financiare şi monetare. Am avut sentimentul atunci că suntem pe un drum extrem de greşit şi a fost bine că totuşi, ceea ce aş putea încadra în sisteme de controale reciproce instituţionalizate, a funcţionat, a operat ca în chirurgie. Nu mai vorbesc de atitudinea ostilă faţă de Banca Naţională, cum ar fi ca cei de acolo nu sunt destul de patrioţi. Cine dă note de patriotism? Mai rămâne să avem instanţe specializate care să dea notă de bună purtare în patriotism. Să ne gândim dacă România nu era în UE, era singură într-o lume de bine. Există un curs al societăţii româneşti. Nu tot ce bine de la Bruxelles este agreabil pentru mine, nu aud reptate în toate”, a explicat Dăianu.

    Potrivit lui Dăianu, în 2019, a existat o suită de măsuri foarte periculoase, dar şi un exerciţiu de limitare a stricăciunilor care s-a încheiat cu succes: „În România, şi în momentele cele mai complicate, s-a reuşit o mobilizare de eforturi, cu înţelegerea partidelor care pe harte politică s-au aflat la poluri opuse, dar a existat un dialog. Banca Naţională a României a fost un crenel esenţial în acest efort. Să nu uite oamenii că în primul deceni al tranziţiei, prima emisiune de obligaţiuni a ţării care a permis reintrarea pe pieţele financiale au fost emise de BNR, nu de statul român. Arhitectura şi măsurile concrete ale OUG 114/2018 nu au fost cele potrivite. Poţi avea un dialog cu lumea corporatistă. În fond, dialogul între corporatişti şi guverne trebuie să fie cât mai onestă, să ajungă la nişte compromisuri. Să nu ne imaginăm că <<big business-ul>> este compus numai din samariteni, ci îşi urmăreşte profiturile, caută să le maximizeze”.

    Daniel Dăianu a mai precizat că maniera lui Eugen Teodorovici de a purta dialog l-a deranjat. “Este mai puţin important dialogul meu cu domnul Eugen Teodorovici. Pe mine m-a deranjat o anumită manieră de a purta un dialog. Am şi spus, dezbaterea publică nu este o şedinţă de partid. Întodeauna a existat un dialog între ministrul de Finanţe şi guvernator care, întâmplător sau nu, este aceeşi persoană”, a explicat oficialul Consilului Fiscal.

    Din punctul său de vedere, România a reuşit să treacă prin momente dificile şi o poate face şi acum, într-un moment din ce în ce mai complicat: “Văd tot felul de afirmaţii şi aici nu împărăşesc opinia unora care, până de curând, erau din opoziţie, şi anume că suntem prăbuşiţi. Este un mare neadevăr. Politica economică de ansamblu a încercat să spunem, dacă te uiti la partea pe care nu aş trata-o cu asprime, este de a atenua exodul, plecarea masivă. Orice Guvern care ar fi trebuit să facă aşa ceva. Ţara se depopulează. (…) Trebuie să ne găsim un drum cât mai onorabil. Pentru a fi tratat mai prietenos în Uniunea Europenă implică o loialitate faţă de proiectul european, să crezi în el, să fii nu afişatul european pentru a intra în Schengen şi pentru a putea să te plimbi prin Uniunea Europeană, ci să crezi în acest proiect. Faptul că am intrat în NATO şi în Uniunea Europeană a fost parte a unui destin istoric şi o doză de noroc pentru România.

    În ceea ce priveşte robusteţea economiei noastre, Daniel Dăianu consideră că România nu înseamnă numai Bucureştiul. “România nu înseamnă numai Bucureştiul care are un venit pe locuitori care îţi poate lua uneori ochii, deşi el ascunde mari inegalităţi. Bucureştiul nu este o entiatate omogenă în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă ale oamenilor. Avem şi oraşe, centre mari, aceste <<smart cities>>. Avem centre universitare unde pulsează minţile oamenilor. Dar ţara nu poate în totalitate să fie compusă din soft-işti, it-şti şi oameni care au contribuţii la dialogul internaţional ştiinţific. O economie modernă depinde de infrastuctura de bază unde noi avem un deficit foarte mare, depinde de finanţarea Sănătăţii şi Educaţiei, depinde de putinţele bugetului public care este foarte sărac”, a mai spus el.

     

     

  • Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: Renunţarea la cota unică nu este singura măsură care poate fi luată „atunci când România este cu spatele la zid”

    Legea pensiilor reclamă o regândire a bugetului, renunţarea la cota unică nefiind singura măsură care poate fi luată „atunci când România este cu spatele la zid”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferinţă.

    Dăianu s-a referit la declaraţiile lui Dragoş Anastasiu, Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, care a apreciat că bugetul poate fi echilibrat prin renunţarea la cota unică şi concedierea a 400 mii de bugetari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Problema majoră a bugetului este în zona de cheltuieli. Avem deja o dinamică mult mai mare a cheltuielilor pe asistenţă socială în T1 şi urmează să se majoreze pensiile

    Problema majoră a bugetului este mai degrabă în zona de cheltuieli, în condiţiile în care în bugetul pentru anul acesta a fost bugetată o creştere de 11,6%, iar în primele trei luni România are deja o creştere a cheltuielilor totale de 22%.

    De aceea există şi deficit bugetar, în timp ce anul trecut aveam excedent, a spus  Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, în cadrul emsiunii de business ZF Live.

    „La cheltuielile de asistenţă socială creşterea la trei luni este de 11,8%, faţă de un buget făcut pe anul acesta de doar 5,8%. De la 1 iulie va intra în vigoare şi creşterea pensiilor de 10%. Practic, noi avem deja o dinamică mult mai mare în primele trei luni a cheltuielilor pe asistenţă socială mult mai mare faţă de anul trecut, în condiţiile în care creş­te­rea pensiilor nu a intrat încă în vigoare.“

    Citeşte continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • Consiliul Fiscal: Construcţia bugetară, un „derapaj de proporţii” de la exigenţele stabilităţii

    De asemenea, Consiliul Fiscal identifică „riscuri neobişnuit de ridicate” legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce gaură face în buget revoluţia fiscală a PSD. Riscurile majore identificate de Consiliul Fiscal în proiectul propus de Finanţe

    „Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivită – impactul identificat este condiţionat de ipotezele cu privire la creşterea salariilor brute care au drept sursă de provenienţă inclusiv creşterea masivă a remunerării salariaţilor din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecinţe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare”, se arată în opinia semnată de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

    Potrivit sursei citate, Consiliul fiscal nu poate certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, respectarea ţintelor bugetare asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară şi, în esenţă, nedepăşirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat.

    „Mai mult, Consiliul fiscal îşi reiterează obiecţiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă în vecinătatea imediată a nivelul de referinţă de 3% ar fi un fenomen benign – nu doar că o astfel de abordare intră în flagrantă contradicţie cu regulile fiscale instituite de legislaţia naţională şi cea europeană (Braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, Compactul fiscal), dar o asemenea conduită vulnerabilizează poziţia finanţelor publice, privând-o de spaţiu fiscal în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse. În acest sens, Consiliul fiscal consideră că propunerea de modificare a Codului fiscal este de natură să contribuie la lărgirea deficitului bugetar efectiv şi a celui structural”, se mai arată în document.  

    Cititi mai multe pe www.gandul.info