BusinessMagazin

Tag: consiliul de administratie

  • Statul a respins propunerile proprii pentru Consiliul de Administraţie al Romgaz şi a aprobat prelungirea mandatelor actualilor administratori pentru încă două luni

    Acţionarii producătorului de gaze naturale Romgaz (simbol bursier SNG), cea mai valoroasă companie a statului român la Bursa românească, au aprobat vineri prelungirea mandatelor administratorilor provizorii pe o perioadă de două luni de la data expirării lor, potrivit unui raport la Bursă.

    ZF a scris pe 21 octombrie că statul, acţionar cu 70% din capitalul social al Romgaz, ar putea vota prelungirea mandatelor actualilor administratori provizorii, respectiv ar urma să respingă cele trei propuneri făcute tot de stat. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri îi propusese pentru CA pe Cristian Firu, economist, Andrei Dimitriu, jurist şi Virgil Popa, inginer.

    Preşedintele actualului consiliu de administraţie este Manuela-Petronela Stan Olteanu, fostă şefă a direcţiei juridice AVAS şi actual consilier personal al Secretarului General al Guvernului, numită de acţionari în iunie 2020. Din CA mai fac parte Aristotel Marius Jude, Marius-Dumitru Marin, Balazs Botond, Romeo-Cristian Ciobanu, Jansen Petrus Antonius Maria şi Nicolae Bogdan Simescu.

    Totodată, acţionarii companiei au aprobat şi bugetul de venituri şi cheltuieli individual rectificat pentru anul 2020.

    La punctele 2, respectiv 7-11 referitoare la stabilirea duratei mandatelor membrilor CA, la alegerea acestora prin metoda votului cumulativ şi la stabilirea remuneraţiei fixe brută lunară, nu a fost adoptată nicio hotărâre întrucât nu au fost întrunite condiţiile de cvorum legale.

    Acţiunile companiei cu 10,4 miliarde de lei capitalizare se tranzacţionează în scădere cu 26,8% de la începutul anului, pe fondul unui rulaj de 811,4 mil. lei.

  • CEC Bank: Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionari băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul Finanţelor, a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute numirea Mirelei Călugăreanu, membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului băncii. Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte al boardului CEC Bank a fost revocat, acesta rămânând membru neexecutiv în cadrul CA.

    Joi seara Mirela Călugăreanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi preşedintele ANAF (Fiscul) a fost aprobată în guvern pentru preluarea poziţiei de preşedinte al boardului CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă. Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi neexecutivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor CA, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    În prezent, CA al CEC Bank este format din Mirela Călugăreanu – preşedinte al boardului, membru neexecutiv, Valentin Mavrodin – membru neexecutiv, Ciprian Badea – membru neexecutiv, Mirela Şitoiu – membru neexecutiv, Mihai Gogancea Vătăşoiu – membru neexecutiv, Bogdan Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie.

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al CA al CEC Bank, este membru al CA din 2017. Are peste 29 de ani de experienţă în finanţe publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF. Mirela Călugăreanu este absolventă de ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe. 

  • CEC Bank: Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionari băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul Finanţelor, a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute numirea Mirelei Călugăreanu, membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului băncii. Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte al boardului CEC Bank a fost revocat, acesta rămânând membru neexecutiv în cadrul CA.

    Joi seara Mirela Călugăreanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi preşedintele ANAF (Fiscul) a fost aprobată în guvern pentru preluarea poziţiei de preşedinte al boardului CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă. Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi neexecutivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor CA, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    În prezent, CA al CEC Bank este format din Mirela Călugăreanu – preşedinte al boardului, membru neexecutiv, Valentin Mavrodin – membru neexecutiv, Ciprian Badea – membru neexecutiv, Mirela Şitoiu – membru neexecutiv, Mihai Gogancea Vătăşoiu – membru neexecutiv, Bogdan Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie.

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al CA al CEC Bank, este membru al CA din 2017. Are peste 29 de ani de experienţă în finanţe publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF. Mirela Călugăreanu este absolventă de ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe. 

  • Încă o ţară, tăiată de pe lista de concedii pentru români. Se suspendă zborurile şi se impune carantina. Când intră în vigoare măsura

    Persoanele care vin din Spania vor fi carantinate la domiciliu, timp de 14 zile, începând de marţi, după ce Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat lista cu ţările din Zona galbenă, unde există un risc epidemiologic ridicat din cauza numărului mare de cazuri de COVID-19.

    Conform INSP, ţările plasate în zona galbenă sunt: Africa de Sud, Argentina, Armenia, Aruba, Bahamas, Bahrain, Bolivia, Bosnia si Herţegovina, Brazilia, Capul Verde, Chile, Columbia, Costa Rica, El Salvador, Guineea Ecuatoriala, Honduras, Insulele Feroe, Insulele Turks si Caicos, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Irak, Israel, Kazahstan, Kârgâzstan, Kosovo, Kuweit, Luxemburg, Macedonia de Nord, Maldive, Moldova, Muntenegru, Oman, Palestina, Panama, Peru, Puerto Rico, Qatar, Republica Dominicana, Sint Maarten, Spania, Statele Unite ale Americii, Surinam.

    „Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele care sosesc dintr-o călătorie internaţională din tarile/zonele cu risc epidemiologic ridicat si au drept de intrare pe teritoriul naţional, respectiv: cetăţeni romani, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, ori persoanelor care se încadrează la una dintre excepţiile prevăzute prin HG nr 553/15.07.2020, Anexa 3, art 2, alin 2, lit a) – l)”, conform INSP.

    Carantina persoanelor se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi. Carantina se recomandă tuturor persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresa.

  • Csaba Balint, membru al CA al BNR: Economia funcţionează cu 14% sub nivelul înregistrat anterior crizei coronavirusului

    Trimestrul al doilea din 2020 a fost unul dezastruos, în care magnitudinea scăderii economice foarte probabil va depăşi recordul înregistrat anterior în T1 2009, arată Csaba Balint, membru al CA al BNR, într-o amplă analiză publicată pe portalul de opinii al Băncii Naţionale, OpiniiBNR.ro.

    „Efectele severe ale pandemiei au început sa fie resimţite începând cu primul trimestru al anului, când economia României a încetinit sensibil, de la o creştere anuală de 4,3% înregistrată în trimestrul anterior, la 2,4%. În termeni trimestriali, PIB-ul ţării a crescut cu doar 0,3%, mult inferior avansului observat în T4 2019 (1,2%). Totuşi, aceste rezultate par să fie foarte favorabile într-un context european caracterizat de scăderi dramatice: PIB-ul zonei euro s-a contractat cu 3,1%/3,6% (ritm anual/ritm tri­mestrial)“, arată Csaba.

    Însă, adaugă el: cifrele de PIB ale României din T1 ascund o evoluţie divergentă intra-trimes­trială rar vazută. Estimările bazate pe datele publicate cu o frecvenţă lunară sugerează că economia a înregistrat o performanţă deosebit de puternică în primele două luni ale acestui trimestru, însă, câş­tigurile cumulate în lunile ianuarie şi februarie au fost anulate aproape integral în martie (vezi graficul).

    „Mai precis, modelul eco­nometric utilizat pentru acest exerciţiu indica o contracţie de aproape 4%, ca urmare a agravării situaţiei sanitare şi a introducerii restricţiilor de mobilitate pentru împiedicarea răspândirii virusului începând din a doua jumătate a lunii martie.

    Utilizând modelul pentru analiza celor mai recente informaţii, performanţa economiei poate fi aproximată şi pentru luna aprilie, iar rezultatul dezvăluie agravarea declinului, cu o scădere de aproape 10%, aceasta fiind, probabil şi luna în care s-a resimţit cel mai puternic impactul crizei. Cumulând scăderile din lunile martie şi aprilie, rezul­tatul arata ca economia func­ţionează cu apro­ximativ 14% sub nivelul înre­gistrat anterior crizei coro­na­virus.“

    Dacă ne uităm pe un orizont mai îndelungat, observăm că adân­cimea declinului actual o depăşeşte cu mult pe cea înregistrată în perioada crizei financiare din 2008-2009. Însă, spre deosebire de 2008-2009 când şocul iniţial a fost resimţit prin scăderi consecutive pe par­cursul mai multor luni, acum există posibilitatea ca impactul iniţial să fie de o durată mai scurtă, astfel încât să vedem cifre mai favorabile pentru luna mai şi iunie, în linie cu relaxarea treptată a măsurilor de distanţare socială din această perioadă, arată autorul citat. 

     

  • Satul din România unde şcoala este parcă din altă lume, depăşind şcolile din marile oraşe şi chiar şi pe cele din Bucureşti

    Prima şcoală “inteligentă”, în primul “sat inteligent” din România. Se întâmplă în aşezarea campioană la investiţii făcute cu fonduri europene

    Într-un sat din judeţul Alba a fost înfiinţată prima şcoală inteligentă în mediul rural din România. Astfel, 120 de elevi şi profesorii lor beneficiază, pe lângă modernizarea clădirii, şi de soluţii de ultimă oră pentru iluminat şi climatizare. Mai mult, dacă nu pot ajunge la şcoală, elevii urmăresc lecţiile pe calculator, iar părinţii pot vedea notele copiilor lor pe internet.

    Clădirea şcolii din Ciugud, construită în 1938, este azi de nerecunoscut. A fost reabilitată în întregime şi reorganizată.

    Sistemul modern permite ca în fiecare clasă iluminatul şi climatizarea să fie reglate cu ajutorul unor senzori.

    Chiar şi băile au senzori de inundaţie, care opresc robinetele când sesizează pe podea o cantitate mai mare de apă.

    Elevii sunt încântaţi de noua faţă a şcolii.

    Renovarea este şi pe placul profesorilor, care sunt încântaţi că a venit la pachet cu tehnologii la care nici nu visau.

    Şcoala de la Ciugud a devenit smart cu ajutorul unor fonduri private, accesate de primărie. Aici învaţă 120 de elevi, de la clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a.

     

     

    Cititi mai multe pe www.TVR.ro

  • Cine este Oana Ilaş, tânăra responsabilă de dezvoltarea celor mai noi produse ale Băncii Transilvania

    Din rolul curent, Oana Iliaş coordonează o echipă de peste 100 de persoane şi are ca responsabilităţi  activităţi de management, precum şi de dezvoltare produse (conturi curente, emitere şi acceptare carduri, credite, produse de economisire, bancassurance), segmente, proiecte şi analiză de date, vânzări directe. „2018 a fost un an plin, dar generos cu realizările şi ne bucurăm că am parcurs întregul roadmap digital pe care ni l-am propus”, descrie ea cele mai recente reuşite, axate pe digitalizare. Printre acestea se numără lansarea de anul trecut a walletului BT Pay, precum şi  lansarea primului card de masă din România, care reprezintă versiunea digitală a bonurilor de masă.
    „Cariera mea este legată în cea mai mare parte de BT, «relaţia» noastră urmând să ajungă în curând la «majorat». Au fost multe momente frumoase şi, cu siguranţă, multe provocări în acest parcurs”, îşi descrie Oana Ilaş evoluţia în cadrul băncii. Un pas decisiv a fost mutarea ei, în 2004, din sucursala BT Cluj, unde şi-a început activitatea, în departamentul comercial de carduri din sediul central al  băncii, domeniu pentru care spune că a dezvoltat o pasiune încă de pe atunci. În 2005 a preluat coordonarea departamentului comercial de emitere de carduri, iar mai apoi, treptat, inclusiv activitatea comercială de acceptare de carduri şi pe cea de proiecte şi analiză de date. În 2016, a început să coordoneze  activitatea comercială de credite, bancassurance, produse de economisire şi segmente retail, având astfel şansa, spune ea, de a aborda oferta şi proiectele de retail într-un mod integrat.
    Oana Ilaş a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi şi-a completat pregătirea cu un executive MBA la Universitatea Sheffield din Marea Britanie. Nu a avut o carieră peste hotare, dar spune că beneficiază de multă expunere internaţională prin prisma activităţii sale în cadrul companiei. „Parcursul meu este legat de BT, care este o companie românească, cu care mă identific foarte mult”, conchide ea. 

  • Vlad Popescu, fondator şi CEO Norofert Group: „Cred că avem foarte multe lucruri de făcut în România, avem nevoie de vreo 2-3 vieţi ca să le facem pe toate, iar plecatul în afara ţării nu este o opţiune în acest moment” – VIDEO

    Vlad Popescu a avut un rol important în transformarea afacerii de familie Norofert Group în cel mai mare producător de îngrăşăminte organice din România, cu o cotă de piaţă de 30%.  Compania s-a extins însă şi în străinătate, prin vânzarea şi distribuirea produselor companiei în Republica Moldova, Bulgaria şi Grecia, şi urmează o extindere a acesteia şi în Croaţia. Şi-au propus de asemenea ca până în septembrie 2019 să intre la tranzacţionare pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti, devenind astfel prima companie agrotech listată până în prezent pe BVB. Listarea are ca scop acumularea capitalului necesar pentru construirea unei noi fabrici şi pentru creşterea echipei de vânzări. Popescu a început să lucreze la Norofert, afacere fondată de tatăl său, în 2000, când a terminat liceul.

    Vlad Popescu şi-a început activitatea în companie prin livrarea produselor către fermieri, iar în 2013 a preluat o poziţie de vânzări în companie şi a supravegheat procesele de vânzare din Norofert, în contextul în care compania avea pe atunci ca obiect de activitate importul de fertilizatori organici din străinătate.  În 2015, când tatăl său s-a retras din business din cauza unor probleme de sănătate, a preluat conducerea companiei şi a luat decizia să renunţe complet la activitatea de import şi să înceapă producţia îngrăşămintelor organice sub marca Norofert. „Probabil am fost nebun, dar decizia aceea a adus rezultate neaşteptat de bune, deci aş putea spune că riscând totul am reuşit să depăşesc greutăţile şi să schimb complet afacerea”, spune Vlad Popescu. După deschiderea propriei unităţi de producţie de îngrăşăminte, în Craiova, veniturile companiei au crescut constant de-a lungul anilor. Anul trecut compania a adus o premieră pe piaţa europeană prin oferirea tuturor produselor lor sub formă de tabletă efervescentă, inovaţia fiind apreciată atât de fermierii din România, cât şi de cei din străinătate.

    Profilul lui Vlad Popescu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019, iar el a fost premiat în cadrul galei de lansare a catalogului.

  • Consiliul de Administraţie TeraPlast a prelungit mandatele a doi dintre directorii Grupului

    Ioana Birta conduce departamentul financiar al TeraPlast din luna iunie a anului 2017. Sub mandatul Ioanei Birta în calitate de CFO, Grupul TeraPlast a înregistrat anul trecut o creştere de 91% a cifrei de afaceri şi de 55% a EBITDA, comparativ cu 2017. Ea a contribuit semnificativ la bazele dezvoltării Grupului pe termen mediu prin proiecte ample de investiţii, printre care şi cele în valoare totală de 15 milioane de euro, co-finanţate prin schema de ajutor de stat. Ioana Birta a fost responsabilă de integrarea business-urilor intrate în portofoliul TeraPlast în anul 2017 şi a contribuit la reorganizarea structurii Grupului – integrarea companiei Politub în divizia de polietilenă a TeraPlast şi de organizarea liniei de reciclare în business-ul TeraPlast Recycling. Obiectivele din noul său mandat sunt legate de îmbunătăţirea proceselor, care reprezintă un suport esenţial pentru ritmul de dezvoltare a Grupului. Ea a activat timp de zece ani în cadrul unor companii internaţionale de top din sfera auditului şi serviciilor de consultanţă şi este membră ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).

    Cosmin Pătroiu are o experienţă de peste 15 ani în domeniul materialelor pentru construcţii şi s-a alăturat Grupului TeraPlast în anul 2013. Este director general al TeraSteel din luna februarie a anului 2017. Din poziţia executivă, Cosmin Pătroiu a contribuit la dezvoltarea companiei pe pieţele externe şi a transformat fabrica din Serbia într-unul dintre cei mai importanţi furnizori regionali de panouri termoizolante. Obiectivele sale în noul mandat sunt consolidarea poziţiei companiei pe pieţele existente şi extinderea prezenţei brandului TeraSteel către noi ţări din estul şi centrul Europei. TeraSteel România şi Serbia au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 262 de milioane de lei.

  • Şeful Consiliului Judeţean Cluj este acuzat că îşi numeşte avocatul care l-a reprezentat în divorţ în Consiliul de Administraţie al Aeroportului

    Reprezentanţii Sindicatului independent din cadrul Aeroportului Internaţional ”Avram Iancu” Cluj au declarat, joi, în şedinţa Consiliului Judeţean Cluj că indemnizaţia membrilor CA propuşi este de 1.800 de lei brut.
     
    ”Consiliul Judeţean Cluj avea, joi, pe ordinea de zi proiectul de schimbare a Consiliului de Administraţie (CA) al Aeroportului Internaţional <<Avram Iancu>>. Se pare că dl. Tişe nu a avut bani să îşi plătească avocatul angajat să îl reprezinte în procesul său de divorţ, Mihai Lăpuşan, prin urmare a găsit oportună numirea dânsului, cu remuneraţie fixă, după buget, de 1800 de lei brut, în CA la Aeroport. În plus, o a doua nominalizare este tatăl unei foste angajate la cabinetul de avocaţi al lui Lăpuşan, care a demisionat cu o zi înainte de şedinţa Consiliului Judeţean Cluj. Este un conflict clar de interese”, au spus sursele citate.
     
    Directorul Aeroportului Internaţional ”Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, a declarat, la rândul său, că nu sunt motive întemeiate pentru schimbarea CA de la aeroport, nefiind întrunite condiţiile legale.
     
    ”Avem un plan coerent de dezvoltare astfel încât nu existau motive pentru demiterea Consiliului de Administraţie al Aeroportului. Sub conducerea celor patru membri, s-a înregistrat o creştere a traficului de pasageri cu peste 50%, dar şi un profit consistent. Cel mai vechi membru al CA este în funcţie din 2004 când aveam un trafic de 70.000 de pasageri, iar acum am ajuns la aproape 3 milioane”, a spus Ciceo.
     
    Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a declarat că revocarea mandatelor membrilor CA se impune din cauza încălcării obligaţiilor contractuale, în condiţiile în care s-au solicitat acestora informaţii privind plata de către Aeroport a 24 de amenzi contravenţionale aplicate de către ANRMAP în legătură cu procedurile de achiziţii publice aferente pistei de 3.500 de metri şi a unei parcări, în cuantum total de 400.000 lei, dar aceştia nu au comunicat informaţiile solicitate şi nici nu au fost luate măsuri în vederea recuperării prejudiciilor.