Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de marţi, 4 aprilie a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
De asemenea, Banca Naţională a păstrat neschimbată rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, dar şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Un funcţionar public al primăriei din Balcani, judeţul Bacău, a rămas uluit când a descoperit un adevărat salon în sala de consiliu a primăriei.
O manichiuristă statea la masa de şedinţe, pe care erau pregătite ustensile pentru manichiură.
Femeia venise la primărie cu lămpi, pile şi geluri, pentru a le face unghiile funcţionarelor instituţiei. Consilierul local venit la primărie a filmat totul.
Salon în sala de consiliu şi ambianţă muzicală manele
În imagini se vede cum manichiurista îşi aştepta următoarea clientă în timp ce asculta manele. Aceasta avea pe masă câteva bancote de 50 de lei şi 10 lei.
Consilierul revoltat a început să o ia la întrebări pe manichiuristă, dornic să afle de ce îşi făcea meseria în sala Consiliului Local al comunei.
”-Eu aici vin la şedinţele de consiliu local.
-Da, ştiu…
-Şi ce faceţi dumneavoastră aici? Ia uitaţi, bani. Spuneţi-mi şi mie ce faceţi aici. Cred că ar fi bine să spuneţi. Cui îi lucraţi dumneavoastră aici? Angajatelor primăriei?
-Păi cum, doamnă, vi se pare normal?”, a fost dialogul celor doi.
Consilierul spune că primarul ştie despre situaţia respectivă de cel puţin doi ani, însă nu a făcut nimic, potrivit ziaruldebacau.ro.
OMV Petrom a numit-o pe Katja Tautscher în funcţia de membru provizoriu al Consiliului de Supraveghere cu efect de la 1 ianuarie 2023 şi până la următoarea Adunare Generală a Acţionarilor, ca urmare a renunţării lui Johann Pleininger la mandatul său.
Johann Pleininger a renunţat şi la poziţia de Vice Preşedinte al Consiliului de Supraveghere, precum şi de membru şi Vice Preşedinte al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare al OMV Petrom.
Totodată, începând de la 1 ianuarie 2023, Martijn van Koten devine Vice Preşedinte al Consiliului de Supraveghere şi membru şi Vice Preşedinte al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare al OMV Petrom.
Katja Tautscher este licenţiată în drept (Magister iuris) la Universitatea din Viena, Facultatea de Drept, Viena, Austria.
Ea este membră a Asociaţiei Avocaţilor din Austria din 2001 şi admisă ca avocat în Anglia şi Ţara Galilor din 2005. Între 1996 – 2006 a lucrat în diferite posturi în firme de avocatură prestigioase precum Clifford Chance (Düsseldorf), Allen & Overy (Londra, Marea Britanie), Wolf Theiss (Viena, Austria şi Ljubljana, Slovenia).
Cea mai recentă poziţie a ei a fost cea de Director Juridic şi Ofiţer Conformitate la Borealis AG, Viena, Austria, iar din iunie 2022, Katja Tautscher a devenit SVP Consilier General al OMV Aktiengesellschaft.
În contextul menţinerii nivelului ridicat al preţurilor la energie, preocupare constantă pentru ţara noastră, Preşedintele României a reamintit la reuniunea informală de la Praga necesitatea adoptării de măsuri care să asigure decuplarea preţului la energia electrică de preţul gazelor naturale.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, vineri, la reuniunea informală a Consiliului European, care a avut loc la Praga, Republica Cehă.
Principalele subiecte pe agenda reuniunii Consiliului European au vizat situaţia din Ucraina, pe toate dimensiunile, evoluţiile în domeniul energiei, din punctul de vedere al impactului preţurilor ridicate şi al eforturilor pentru securitatea aprovizionării, precum şi situaţia economică la nivel european.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, liderii europeni au respins ferm şi au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina în urma desfăşurării falselor referendumuri. Liderii UE au reafirmat hotărârea de a acorda în continuare sprijin Ucrainei atât timp cât va fi necesar, din punct de vedere financiar, politic, militar, umanitar, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea pentru iarnă.
În contextul noilor escaladări generate de Federaţia Rusă, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat poziţia României privind independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi continuarea sprijinului constant al ţării noastre, pe multiple planuri, inclusiv în pregătirea iernii. Totodată, a exprimat deschiderea României pentru procesul de reconstrucţie, evidenţiind necesitatea unei bune coordonări la nivel european pentru gestionarea eficientă a acestui proces.
De asemenea, Preşedintele României a pledat pentru menţinerea unui răspuns puternic, prompt şi clar din partea Uniunii faţă de agresiunea Federaţiei Ruse şi a respins cu fermitate acţiunea de anexare ilegală a celor patru regiuni ale Ucrainei.
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea unui nou set de măsuri restrictive, al optulea, arătând că este necesar să se menţină o presiune ridicată asupra Federaţiei Ruse, evidenţiind, totodată, importanţa coordonării transatlantice şi cu alţi parteneri internaţionali.
Preşedintele României a subliniat încă o dată preocuparea faţă de efectele războiului asupra altor parteneri din regiune, accentuând necesitatea continuării susţinerii Republicii Moldova, un stat extrem de vulnerabil în faţa acestor evoluţii.
Referitor la securitatea alimentară, Uniunea Europeană va continua să faciliteze exportul de produse agricole din Ucraina, liderii europeni solicitând extinderea Iniţiativei Grânelor la Marea Neagră, promovate de Secretarul General al ONU.
În ceea ce priveşte securitatea energetică, discuţiile liderilor europeni au vizat, în special, impactul preţurilor ridicate la energie asupra populaţiei şi industriei şi necesitatea unui răspuns european coordonat pentru abordarea acestei situaţii.
În contextul în care Federaţia Rusă foloseşte energia pe post de armă pentru a submina puterea economică a UE, liderii europeni au reiterat hotărârea de a răspunde în mod coordonat pentru asigurarea securităţii aprovizionării, inclusiv prin identificarea de parteneriate reciproc avantajoase, atenuarea impactului preţurilor ridicate asupra consumatorilor, mai ales a celor vulnerabili, şi prin măsuri menite să reducă cererea de energie.
De asemenea, liderii au condamnat actele de sabotaj recente din Marea Baltică privind conductele Nord Stream I şi II şi au agreat intensificarea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice europene.
Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea coordonării la nivelul UE, în vederea depăşirii provocărilor comune din acest domeniu, salutând măsurile adoptate până în prezent, dar subliniind că este nevoie de acţiuni suplimentare axate în principal pe reducerea durabilă a preţurilor la energie.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea diversificării în continuare a aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple şi de încredere, utilizarea resurselor indigene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi consolidarea interconexiunilor, salutând în acest context operaţionalizarea recentă a interconectorului dintre Grecia şi Bulgaria.
Preşedintele României a reiterat faptul că măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova care are nevoie de sprijin imediat în perspectiva sezonului rece.
În ceea ce priveşte situaţia economică, dezbaterile liderilor Uniunii Europene au vizat preţurile ridicate pentru gospodării şi întreprinderi care au condus la niveluri semnificative ale inflaţiei în statele membre, măsuri pentru sprijinirea creşterii economice şi a locurilor de muncă, precum şi păstrarea integrităţii Pieţei Unice.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene speră să obţină o decizie în unanimitate în favoarea admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul comunitar de liberă circulaţie Schengen în luna decembrie, iar iniţiativa este susţinută de Comisia Europeană.
“Preşedinţia cehă a Consiliului UE consideră că procedura în curs de completare a extinderii Spaţiului Schengen este un element central care lipseşte. Bulgaria şi România au îndeplinit condiţiile necesare astfel încât Consiliul UE să poată discuta ridicarea controalelor la frontierele interne. În acest context, Preşedinţia cehă a Consiliului UE este angajată să obţină progrese astfel încât să permită Bulgariei şi României să devină membre cu drepturi depline ale Spaţiului Schengen. Mai concret, Preşedinţia cehă a Consiliului lucrează în sensul obţinerii deciziilor necesare ale Consiliului prin unanimitate la reuniunea din decembrie. În acest sens, discutăm cu statele membre pentru a pregăti terenul pentru o discuţie substanţială asupra ridicării controalelor la frontierele interne cu Bulgaria şi România. În eforturile noastre de a asigura susţinerea în unanimitate în Consiliu, Preşedinţia a facilitat vizitele experţilor în Bulgaria şi România săptămâna viitoare, în coordonare cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a declarat în Parlamentul European, conform agenţiei MEDIAFAX, Mikuláš Bek, ministrul Afacerilor Europene din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a evidenţiat, în dezbaterea organizată la Parlamentul European, importanţa pe care Spaţiul Schengen o are pentru Uniunea Europeană şi a pledat pentru admiterea României şi Bulgariei în zona comunitară de liberă circulaţie.
“În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură Schengen, pentru a proteja mai bine acesta spaţiu fără frontiere, fără controale. Şi trebuie să continuăm să construim şi să îmbunătăţim arhitectura Schengen, pentru că niciun sistem nu poate rezista testului timpului fără o înnoire”, a declarat Margaritis Schinas, cerând consolidarea structurilor interne şi a reglementărilor.
“Spaţiul Schengen s-a extins de-a lungul timpului, iar integrarea s-a aprofundat. Este momentul să se extindă în continuare. Începând din 2011, Comisia a pledat în mod activ pentru completarea extinderii Schengen, pentru a le permite statelor UE care nu sunt încă membre depline să se alăture. Iar acest lucru va intensifica nu doar securitatea noastră, ci va şi extinde coeziunea. În ultimele luni, am făcut progrese imense printr-o serie de paşi politici importanţi. În decembrie 2021, Consiliul UE a recunoscut că statul Croaţia îndeplineşte toate criteriile pentru a deveni membru Schengen. Iar Parlamentul European trebuie să îşi dea acum avizul. Multe progrese au fost înregistrate şi în privinţa admiterii României şi Bulgariei. Ambele state aşteaptă decizia Consiliului de peste 11 ani. Iar Comisia a confirmat că îndeplinesc în totalitate condiţiile necesare pentru integrare. Între timp, ambele ţări continuă să acţioneze pentru aplicarea în totalitate a normelor Schengen şi să contrinuie la securitatea noastră comună la frontierele externe ale UE. Şi aş vrea să evidenţiez modul în care partenerii noştri din România şi Bulgaria au gestionat afluxul mare de refugiaţi din Ucraina. Atitudinea lor a fost exemplară şi ne-au făcut pe toţi mândri”, a precizat Margaritis Schinas.
“Prin urmare, este o veste excelentă că Preşedinţia cehă a Consiliului UE tratează cu prioritate extinderea Schengen. Bulgaria şi România menţin angajamentul total de a continua aplicarea corectă a reglementărilor Schengen şi de a contribui la funcţionarea corespunzătoare a întregului spaţiu. (…) Noile evaluări cerute voluntar de România şi Bulgaria prin misiunile experţilor vor avea loc luna aceasta. Este un gest foarte important de transparenţă pe care îl salut. Nu este vorba de reevaluarea Bulgariei şi României, ci mai degrabă este vorba de a le permite statelor membre să primească cele mai noi date şi reasigurări că normele Schengen sunt aplicate în continuare deplin. (…) Vreau să concluzionez reiterând susţinerea totală din partea Comisiei Europene pentru admiterea Bulgariei şi României în Schengen. Acest lucru poate doar să consolideze rezilienţa noastră colectivă şi să aprofundeze coeziunea. Avem acum o oportunitate reală în decembrie de a lua, în sfârşit această decizie istorică, de a le permite cetăţenilor din România, Bulgaria şi Croaţia să beneficieze total de succesul nostru valoros Schengen, pentru a fi împreună mai puternici şi mai în siguranţă”, a subliniat Margaritis Schinas.
Credit Suisse a întocmit o serie de planuri pentru o restructurare în trei părţi, într-o încercare a creditorul elveţian de a scăpa de umbra ultimilor trei ani de scandaluri, scrie Financial Times.
Conform propunerilor prezentate consiliului de administraţie al grupului, Credit Suisse speră să vândă o serie de unităţi profitabile, cum ar fi afacerea cu produse securitizate, în încercarea de a evita o majorare de capital dăunătoare, potrivit unor persoane familiare cu planurile în cauză.
Preşedintele Axel Lehmann l-a numit pe Ulrich Körner în funcţia de director general în iulie, în încercarea de a efectua o schimbare radicală a băncii, puternic lovită în ultimii ani de o serie de scandaluri.
Cele mai recente propuneri ar vedea banca de investiţii împărţită în trei sectoare: afacerea de consultanţă, care ar putea fi separată ulterior; o secţiune secundară, deţinătoare de active cu risc ridicat care vor fi lichidate; şi restul afacerii.
Consiliul de administraţie şi echipa executivă intenţionează să dezvăluie strategia – care se aşteaptă să includă mii de reduceri de locuri de muncă – cu rezultatele băncii din trimestrul trei urmând a fi publicate pe 27 octombrie.
Domeniul Palatului Ştirbey, cel mai vast domeniu pentru evenimente din România, cu 24 de hectare, cu o istorie care începe în secolul al XIX-lea, scos la vânzare, după ce, pe rând, Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Ilfov şi Consiliul Local Buftea nu l-au vrut, a fost cumpărat de Dream Film Production. Compania, cu afaceri de 30 mil. lei anul trecut, are ca obiect de activitate producţia cinematografică, video şi programe de televiziune pentru Antena Group. Compania este controlată de Dana Bugean, special projects executive la Antena Group, potrivit datelor de pe linkedin.com.
Celebrul Palat Ştirbey a fost scos la vânzare de lichidator la un preţ de pornire de 8 milioane de euro, potrivit unui anunţ public realizat de Euro Insol, lichidator judiciar al debitoarei Bucharest Arena, compania care deţine palatul şi domeniul Ştirbey.
Palatul Ştirbey este un activ încadrat ca monument istoric iar înainte de a fi scos la vânzare de către lichidator au fost efectuate demersurile specifice în vederea exercitării dreptului de preempţiune privind intenţia de a cumpăra domeniul Ştirbey. Nici Ministerul Culturii, nici Consiliul Judeţean Ilfov şi nici Consiliul Local Buftea nu au vrut domeniul Ştirbey.
Construcţia palatului a început în anul 1850 la ordinul lui Barbu Dimitrie Ştirbey, domnitor al Ţării Rmâneşti, şi a durat până în anul 1863. Domeniul se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, din care 18 hectare reprezintă un parc cu copaci seculari (arbori de peste 400 de ani), lac interior şi deschidere către lacul Buftea. Compania Bucharest Arena, ce are în acţionariat foşti angajaţi din Secretariatul General al Guvernului, a cumpărat în 2006 domeniul şi Palatul Ştirbey de la moştenitorii familiei Ştirbey, într-o tranzacţie de 9 milioane de euro. Planul acţionariarilor era să dezvolte pe domeniul Ştirbey un hotel, o sală polivalentă dar şi restaurante, ceea ce nu s-a mai concretizat, în condiţiile în care la finalul lui 2019 compania intra în faliment.
Înainte de a fi scos la vânzare, lichidatorul a efectuat demersurile specifice în vederea exercitării dreptului de preempţiune privind intenţia de a cumpăra proprietatea denumită „Palatul şi Parcul Ştirbey” ca subansamblu funcţional de bunuri mobile şi imobile, având în vedere încadrarea activului ca monument istoric, potrivit Euro Insol.
Lichidatorul judiciar a depus mai multe adrese de înştiinţare, având în vedere procedura specifică privind exercitarea dreptului de preempţiune asupra imobilului.
Nici Ministerul Culturii, nici Consiliul Local Buftea şi nici Consiliul Judeţean Ilfov nu au vrut domeniul Ştirbey.
Miliardarul Tesla, Elon Musk, este cu un pas mai aproape de a deţine Twitter.
Marţi, consiliul de administraţie al gigantului reţelelor sociale a recomandat ca acţionarii săi să voteze în favoarea vânzării propuse de 44 de miliarde de dolari, potrivit unui dosar de reglementare, a raportat Business Insider.
Consiliul de administraţie „a stabilit în unanimitate că acordul de fuziune este recomandabil, iar fuziunea şi celelalte tranzacţii avute în vedere prin acordul în cauză sunt corecte, recomandabile şi în interesul Twitter şi al acţionarilor săi”, potrivit unei declaraţii oficiale.
Momentan, Twitter nu a stabilit o dată pentru votul comisiei.
Musk a oferit 54,20 USD per acţiune pentru a lua compania privată în aprilie.
Cu toate acestea, acţiunile companiei au scăzut vertiginos de atunci. Acţiunile s-au închis vineri la aproximativ 38 USD, cu 34% sub preţul de ofertă al lui Musk.
Încă din primele etape, procesul încheierii acordului a fost plin de probleme. La începutul lunii iunie, Musk a ameninţat că va renunţa în întregime la înţelegere, după ce a acuzat Twitter că îi respinge condiţiile de administrare a platformei.
Ca răspuns, Twitter a spus că a rămas angajat în acord şi că va coopera cu cererile de informaţii ale lui Musk.