Tag: congres

  • Pandemia în „patul lui Procust”. Florin Cîţu a majorat de la 4 la 6 la mie pragul de la care se aplică restricţii pentru a putea ţine Congresul PNL

    Creşterea bruscă a numărului de cazuri noi de COVID-19 de la începutul lunii septembrie până acum risca să pună în pericol desfăşurarea congresului în care PNL îşi alege liderul dintre premierul în funcţie Florin Cîţu şi actualul preşedinte al partidului, Ludovic Orban. Soluţia? Creşterea ratei de incidenţă de la care intră în vigoare restricţiile de la 4 la 6 la mie.

    În cifre, în ultimele patru zile, numărul de infectări a crescut rapid, de la 3.300 de cazuri în 20 septembrie, până la 7.100 de pacienţi în 24 septembrie.

    În loc să îl sperie aceste cifre, coroborate cu strigătele de ajutor din partea spitalelor care se văd din nou cu paturile ocupate, premierul Florin Cîţu semnează un ordin prin care creşte rata de incidenţă de la care intră în vigoare restricţii de călătorie.

    Şeful Guvernului creează astfel, din pix, cadrul legal pentru a putea organiza congresul din 25 septembrie, unde vin 5.000 de membri PNL pentru a vota un singur om. Impune astfel un pat al lui Procust unei ţări întregi, desi specialiştii avertizează pe toate vocile că riscurile sunt enorme pentru pacienţi. Varianta Delta este mai contagioasă şi trimite mai mulţi pacienţi în ATI decât forma iniţială a virusului.

    Iar o ironie amară este că documentul cu noile hotărâri semnate de Cîţu şi publicat pe grupul de comunicare cu presa al autorităţilor vine chiar după o informare privind decesul din cauza COVID al unui tânăr de 20 de ani, din Timiş, fără comorbidităţi, nevaccinat.

    Autorităţile se limitează însă la a prezenta rece această dramă, ca un eveniment care iese din tipare, dar care este umbrit la doar un minut de anunţul privind modificarea limitei de incidenţă. Oare nu aveau autorităţile pârghiile necesare pentru a-l convinge pe un tânăr de 20 de ani de importanţa vaccinării? A ajuns pe masa premierului această ştire şi totuşi a semnat fără ezitare creşterea incidenţei?

    Revenind la incidenţă, cuplat la datele privind evoluţia pandemiei din poziţia de premier, Florin Cîţu a realizat rapid că Bucureştiul ar fi intrat în weekend în scenariul roşu dacă păstra acelaşi indicator de 4 la mie. În 24 septembrie, Capitala se afla la 3,77 infectări la mia de locuitori. Iar premierului nici măcar nu îi erau necesare datele specialiştilor.

    Este clar şi pentru cei care văd pentru prima data cifrele în creştere accelerată ca număr de cazuri, decese, internări la ATI, că situaţia este dramatică, iar valul patru este în plină forţă.

    Premierul nu a văzut pericolul apropiindu-se nici în vară, când spunea, alături de Preşedintele Iohannis, care îl susţine acum, că situaţia este sub control şi că de ce a fost mai greu am trecut. Ne amintim despre declaraţia paradoxală a lui Iohannis care lega, printr-o deducţie logică greu de pătruns, succesul vaccinării de numărul mic de vaccinaţi. Astăzi, România are cea mai mica rată de vaccinaţi – undeva la 30% din populaţie, iar când toate ţările vestice încep să relaxeze măsurile, noi începem să le impunem.

    Iar momentul în care ne aflăm astăzi aminteşte de situaţia de acum un an, când în 6 decembrie au fost organizate alegerile parlamentare. Atunci arătam că, inexplicabil, numărul de teste scădea. „România testează în medie la jumătate din capacitatea maximă, iar cinci judeţe nu pot testa nici 100 de oameni zilnic. Autorităţile dau declaraţii în contradictoriu privind cererea de testare”, scriam cu câteva zile înainte de alegerile din 6 decembrie 2020.

    Fără să vrea să ştie imaginea reală, autorităţile prezintă o situaţie în care lupta cu pandemia este ca şi câştigată. MedLife a dat publicităţii un studiu realizat cu fonduri proprii în care rezultatele indicau că zilnic sunt 35.000 de pacienţi infectaţi. De cinci ori mai mult decât cei raportaţi oficial. De fapt, pacienţii din spitale şi mai ales medicii duc greul în aceste zile, în care o sală se umple de 5.000 de oameni ca şi cum nu ar mai exista nimic după data de 25 septembrie.

     

  • Apel pentru susţinerea lui Orban: Alternativa este un PNL care ar rămâne liberal doar cu numele

    „Profund preocupaţi de evoluţia politică a României, facem acest apel către delegaţii la Congresul Partidului Naţional Liberal (PNL) din 25.09.2021. Considerăm că viaţa noastră va fi puternic influenţată de votul dumneavoastră la Congres. Afirmăm cu toată convingerea că PNL trebuie să reprezinte soluţia şi nu problema societăţii româneşti aşa cum, din păcate, s-a manifestat în ultima vreme. PNL trebuie să continue tradiţia sa glorioasă, să întruchipeze garanţia şi speranţa unui viitor mai bun pentru români. Acest deziderat se poate realiza cu un preşedinte care are întreaga viaţă legată de PNL – aşa cum este Ludovic Orban. Sub conducerea sa, partidul a avut numeroase succese – la alegerile prezidenţiale, locale, europarlamentare. Subliniem mai ales trecerea partidului din opoziţie la guvernare”, arată apelul.

    Potrivit semnatarilor, „alternativa este un PNL care ar rămâne liberal doar cu numele, devenind în fapt un partid cu tendinţe dictatoriale şi clientelare”.

    „Urăm fiecărui delegat la congres să aibă înţelepciunea Brătienilor în decizia pe care o va lua”, încheie semnatarii.

    Apelul este semnat, printre alţii, de istoricul Marius Oprea, Nicolae Manolescu, fost preşedinte al Partidului Alianţei Civice, fost preşedinte al Consiliului Naţional PNL, membru al Academiei Române, Dan Grigore, pianist, fost membru al Colegiului PAC, foştii miniştri Nicolae Noica şi Dinu Zamfirescu, fizicianul Klaus Micescu, precum şi de scriitoarea Jean Harris scriitoare.

    Congresul PNL va avea loc pe 25 septembrie, iar în cursa pentru preşedinţia partidului şi-au depus candidatura Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

  • Orban: „Voi lua măsuri pentru ca procesul de vot să fie corect, liber şi secret”

    „Voi luat toate măsurile pentru ca procesul de vot să fie corect, liber şi secret”, a declarat preşedintele PNL Ludovic Orban la finalul Consiliului Naţional al partidului, care a avut loc sâmbătă. 

    În cazul în care congrsul PNL nu va putea avea loc la Romexpo, sunt luate în calcul două variante în aer liber, fie la stadionul Arcul de Triumf, fie la Romaero, a spus Orban, precizând că aceste chestiuni ţin de comisia de organizare condusă de Theodor Stolojan.

    Ludovic Orban a invocat discutii la nivelul presedinţilor de filiale legate de două sisteme de control al votului la congres. „Nădăjduiesc că şi minţile mai înfierbântate care încearcă să determine acest control pentru a îi împiedica pe oameni să voteze cu mine vor renunţa la această tentativă, pentru că altfel noi suntem pregătiţi, la orice fel de control exercitat asupra votului să luăm atitudine”, a spus preşedintele PNL. Orban a vorbit de posibilitatea suspendărrii procedurii de vot, de eliminarea controlorilor, sau de o serie de aspecte tehnice legate de procedura votării.

    Consiliul Naţional al PNL s-a reunit sâmbătă pentru a pregăti congresul partidului programat pe 25 septembrie. De asemenea, participanţii au aprobat o serie de modificări de statut.

  • Şefa Comisiei Europene vine în vizită în România după congresul PNL

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România în data de 27 septembrie pentru aprobarea PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunţat purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Dana Spinanţ. Vizita va avea loc după congresul PNL.

    „Pot confirma că evaluarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va fi finalizată în următoarele zile şi că preşedinta Comisiei Europeneva vizita Bucureştiul pe data de 27 septembrie”, a spus Dana Spinanţ într-un briefing de presă.

    Vizita va avea loc după congresul Partidului Naţional Liberal, care are loc pe 25 septembrie. În cursa pentru preşedinţia partidului s-au înscris Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat la toate semnările programelor naţionale de redresare şi rezilienţă şi de aceea vine şi în România, declara vineri dimineaţă eurodeputatul Gheorghe Falcă. El afirma că von der Leyen va veni în România pe 24 septembrie.

     

  • Şefa Comisiei Europene vine în vizită în România după congresul PNL

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România în data de 27 septembrie pentru aprobarea PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunţat purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Dana Spinanţ. Vizita va avea loc după congresul PNL.

    „Pot confirma că evaluarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va fi finalizată în următoarele zile şi că preşedinta Comisiei Europeneva vizita Bucureştiul pe data de 27 septembrie”, a spus Dana Spinanţ într-un briefing de presă.

    Vizita va avea loc după congresul Partidului Naţional Liberal, care are loc pe 25 septembrie. În cursa pentru preşedinţia partidului s-au înscris Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat la toate semnările programelor naţionale de redresare şi rezilienţă şi de aceea vine şi în România, declara vineri dimineaţă eurodeputatul Gheorghe Falcă. El afirma că von der Leyen va veni în România pe 24 septembrie.

     

  • Congresul PNL. Taberele Cîţu şi Orban îşi strâng aliaţi din rândurile aleşilor locali

    Aleşii locali aleargă după bani, mai bine zis, după cel care împarte banii, iar acesta poate fi un indiciu pentru cine va câştiga lupta acerbă dintre Ludovic Orban şi Florin Cîţu, pentru şefia PNL.

    Premierul are în mână pâinea şi cuţitul guvernării, banii şi funcţiile. Şi două posibilităţi de a-i convinge pe liderii din teritoriu. O poate face cu bani, prin clasica rectificare bugetară şi clasicul PNDL. Sau o poate face prin împărţirea de funcţii, ca metodă de răsplată politică.

    „O mare parte dintre aceşti primari sau preşedinţi de consilii judeţene sunt şi lideri de organizaţie judeţeană. Relaţia dintre politica naţională şi politica locală înseamnă, de foarte multe ori, o aşteptare de transfer de resurse sau de sprijin pentru proiecte din planul naţional înspre plan local. Ceea ce se joacă, ce poate fi jucat de către tabăra Cîţu este ideea că, în calitate de premier, am acces la resurse şi, în consecinţă, te încurajez să fii în echipa mea, deoarece, chiar şi până la momentul în care se va lua o decizie în PNL, stai oarecum în pixul meu”, consideră analistul politic, Radu Magdin.

    Florin Cîţu ar putea pune, aşadar, pe masa negocierilor cartea accesului generos la bani. Dar, ce ar putea promite Ludovic Orban, din calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor?

    „Ludovic Orban ar putea să spună: aţi trăit bine cu mine. Aţi avut acces la mine, am fost civilizat cu voi. Sigur, resursele au fost limitate. Astea au fost. Dar, nici Cîţu nu vă poate promite, cu adevărat, mai mult”, crede analistul Radu Magdin.

    Nehotărâţii încă aşteaptă. Ilie Bolojan este unul dintre ei. Liderul de la Bihor a fost primul care a lansat pe piaţă o posibilitate exclusă până acum de toată lumea: cine pierde cursa internă, trebuie să piardă şi funcţia în stat.

    „Aşteaptă să fie curtaţi, cu siguranţă, de fiecare dintre tabere. Dar, sunt şi într-un sentiment de espectativă, apropo de semnalele primite, pe ultima sută de metri, de la preşedinte. Domnul Bolojan a spus ceva de genul: haideţi să vedem şi ce spune Iohannis. Acest mesaj de ”câştigătorul ia totul” capătă tracţiune”, a mai spus Radu Magdin.

    Aleşii care îl susţin pe FLORIN CÎŢU

    EMIL BOC – primar CLUJ NAPOCA

    ALIN TIŞE – preşedinte CJ CLUJ

    VIRGIL CHIŢAC – primar CONSTANŢA

    MIHAI LUPU – preşedinte CJ CONSTANŢA

    IULIAN DUMITRESCU – preşedinte CJ PRAHOVA

    IONEL BOGDAN – preşedinte CJ MARAMUREŞ

    ASTRID FODOR – primar SIBIU

    DANIELA CÂMPEAN – preşedinte CJ SIBIU

    IONEL CIUNT – primar ZALĂU

    DU IANCU SĂLĂJANU – preşedinte CJ SĂLAJ

    ION LUNGU – primar SUCEAVA

    GHEORGHE FLUTUR – preşedinte CJ SUCEAVA

    MARCEL ROMANESCU – primar TÂRGU JIU

    FLORIN OANCEA – primar DEVA

    TIBERIU IACOB RITZI – primar PETROŞANI

    Unde a mers Ludovic Orban

    HUNEDOARA

    CARAŞ-SEVERIN

    BRĂILA

    IALOMIŢA

    BOTOŞANI

    BACĂU

    ARAD

    TIMIŞ

    Unde a mers Florin Cîţu

    ALBA

    SIBIU

    SĂLAJ

    TIMIŞ

    MARAMUREŞ

  • Preşedintele Joe Biden anunţă majorarea salariului minim din cadrul agenţiilor federale: Sute de mii de americani vor înregistra o creştere salarială dublă. Ce implică decizia

    Preşedintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv prin care a crescut astfel salariul minim din cadrul agenţiilor federale, angajaţii care lucrează sub contracte guvernamentale primind astfel 15 dolari pe oră, scrie NBC News.

    Decizia liderului de la Casa Albă vine pe măsură ce eforturile sale de a convinge Congresul să aprobe majorarea salariului federal minim de la 7,25 dolari la 15 dolari pe oră continuă să stagneze.

    Creşterea este construită pe baza unui ordin executiv semnat în 2015 de preşedintele Barack Obama, care a crescut salariul minim pentru contractorii federali. De altfel, Biden a prioritizat creşterea salariului minim la nivel naţional, de vreme ce nivelul acestuia a rămas din 2009 la 7,25 dolari pe oră.

    În ultimul deceniu, sindicatele americane au încercat constant să obţină o majorare la 15 dolari pe oră care s-ar aplica câtorva milioane de cetăţeni, însă schimbările politice din fruntea ţării şi lipsa de consens din cadrul Congresului le-au îngreunat tot mai mult sarcina.

    Un studiu publicat în februarie de Biroul pentru Bugetul Congresului a arătat că majorarea la 15 dolari pe oră a salariului federal ar putea scoate din sărăcie un milion de oameni pe parcursul următorilor patru ani. Totuşi, studiul mai spune că mişcarea ar rezulta în pierderea a 1,4 milioane de locuri de muncă, crescând deficitul bugetului de stat cu 54 de miliarde de dolari între 2021 şi 2023, fapt ce ar rezulta în preţuri mai mari pentru bunuri şi servicii.

    Un oficial al administraţiei Biden a declarat că nu poate oferi numărul exact al oamenilor care vor beneficia de pe urma ordinului executiv, însă a estimat că vor înregistra creşteri salariale „câteva sute de mii” de americani.

    Între timp, preşedintele SUA se pregăteşte să propună o dublare a taxelor pe câştigurile de capital până la 39,6%, ducând totalul taxelor până la 43,4% după corelarea cu actuala taxă pe veniturile de investiţii. Proiectul implică majorarea impozitului pe câştigurile de capital de la 20% la 39,6% pentru cei care câştigă un milion de dolari sau mai mult.

     

  • Previziuni optimiste pentru Statele Unite: Janet Yellen, noul secretar al Trezoreriei, spune că ţara poate atinge o ocupare deplină a forţei de muncă dacă planul lui Joe Biden va trece de Congres

    Noul secretar al Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a declarat că ţara ar putea atinge anul viitor o ocupare deplină a forţei de muncă în condiţiile în care Congresul va aproba pachetul de stimulare pe care l-a propus preşedintele Joe Biden, însă a avertizat că rata şomajului ar putea rămâne la un nivel ridicat fără ajutorul federal de 1.900 de miliarde de dolari, scrie CNN.

    „Biroul pentru Buget al Congresului a lansat recent o analiză şi a arătat că dacă nu oferim suficient de mult ajutor, rata şomajului ar putea scădea sub nivelul de 4% abia în 2025”, spune Janet Yellen.

    Ocuparea integrală a forţei de muncă nu înseamnă că rata şomajului este zero, ci implică faptul că angajatorii au un număr suficient de angajaţi.

    Statele Unite înregistrează un minus de 10 milioane de joburi prin comparaţie cu perioada de dinainte de criză. Ultimele rapoarte ale autorităţilor americane arată că rata şomajului a scăzut la 6,3% în ianuarie, marcând primul declin din ultimele două luni.

    CBS a raportat luna trecută că forţa de muncă din SUA nu se va întoarce la nivelurile pre-coronavirus până în 2024. În aprilie 2020, rata şomajului a crescut la 14,7% pe măsură ce pandemia de COVID-19 a şters 20,5 milioane de joburi în doar câteva săptămâni.

    Pachetul de relansare al lui Joe Biden ar costa 1,9 trilioane de dolari, fiecare american urmând să primească 1.400 de dolari, şi ar include 415 miliarde pentru combaterea coronavirusului şi 400 de miliarde pentru micile business-uri.

     

  • Cum a fost plănuit atacul asupra Capitolului pe social media: De la străzile pe care să le evite, ce unelte să aducă pentru a forţa intrarea şi până la vânătoarea după Mike Pence

    Miercuri, 6 ianuarie, puţin după ora 13.00 (ora 20.00 în România), când preşedintele Donald Trump a finalizat discursul adresat protestatarilor din Washington cerându-le să se îndrepte către Congres, sute de mesaje prin care era încurajată intrarea cu forţa în clădire au fost lansate online de susţinătorii săi, notează New York Times.

    Pe platformele de social media utilizate de extrema dreaptă, precum Gab şi Parler, au început să fie împărtăşite prin comentarii informaţii legate de străzile care ar trebui evitate pentru a nu fi interceptaţi de poliţie, precum şi detalii legate de uneltele necesare pentru a-şi forţa intrarea în Capitoliu.

    Simultan, câteva zeci de persoane au postat mesaje despre nevoia de a aduce arme pe holurile Congresului.

    Apelurile la violenţă împotriva Congresului şi cele în care mişcările pro-Trump se încurajau să preia controlul asupra Capitoliului au circulat în mediul online deja de câteva luni. Alimentate de discursul lui Donald Trump, mai multe grupuri s-au organizat în mod deschis pe reţelele de social media şi au recrutat adepţi pentru cauza lor.

    Miercuri, 6 ianuarie, activismul lor online s-a transformat în violenţă în lumea reală, ceea ce a determinat o gloată violentă de oameni să pătrundă cu forţa în Congres, dând naştere unui val de imagini fără precedent. Iar în mediul online continuau să încurajeze şi alte persoane să li se alăture.

    Pe platforma Gab, grupurile au documentat modul în care pot ajunge în birourile unor membri din Congres, inclusiv în cel al preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi – pe biroul căreia au lăsat şi un mesaj: „Nu ne vom opri”.

    Zeci de utilizatori au postat mesaje despre căutarea lui Mike Pence, care a fost una dintre ţintele discursului lui Trump cu câteva ore în urmă. Preşedintele Trump i-a cerut lui Mike Pence să se opună validării victoriei lui Joe Biden, însă acesta a respins cererea lui Trump. Sesiunea care avea loc în Congres se desfăşura mai mult ca o formă procedurală, iar obiecţiile lui Pence nu ar fi ajutat la nimic.

    La ora 14.24 (ora 21.24 în România), după ce Trump a scris pe Twitter că Pence „nu a avut curajul să facă ce avea de făcut”, zeci de mesaje postate pe platforma Gab au cerut să înceapă o adevărată vânătoare pentru a-l găsi pe vicepreşedintele Mike Pence. În mai multe videoclipuri publicate pe platformă protestatarii pot fi auziţi scandând: „unde este Pence?”.

    Pe măsură ce Facebook şi Twitter au început să blocheze grupuri extremiste precum QAnon sau Proud Boys încă din vară, aceştia au migrat treptat către alte platforme care le permiteau să facă apeluri la violenţă.

    Renee DiResta, cercetător în cadrul Stanford Internet Observatory care studiază mişcările online, este de părere că violenţa de miercuri a fost rezultatul mişcărilor online care operează pe reţele de social media închise, unde oamenii sunt convinşi că a existat o fraudă electorală şi că alegerile au fost furate de la Donald Trump.

    „Aceşti oameni acţionează pentru că ei sunt convinşi că alegerile au fost furate. (…) Această situaţie este o dovadă clară împotriva ideii că există o lume online şi una offline şi că ceea ce există online rămâne acolo”, a declarat DiResta.

  • Cum a fost plănuit atacul asupra Capitolului pe social media: De la străzile pe care să le evite, ce unelte să aducă pentru a forţa intrarea şi până la vânătoarea după Mike Pence

    Miercuri, 6 ianuarie, puţin după ora 13.00 (ora 20.00 în România), când preşedintele Donald Trump a finalizat discursul adresat protestatarilor din Washington cerându-le să se îndrepte către Congres, sute de mesaje prin care era încurajată intrarea cu forţa în clădire au fost lansate online de susţinătorii săi, notează New York Times.

    Pe platformele de social media utilizate de extrema dreaptă, precum Gab şi Parler, au început să fie împărtăşite prin comentarii informaţii legate de străzile care ar trebui evitate pentru a nu fi interceptaţi de poliţie, precum şi detalii legate de uneltele necesare pentru a-şi forţa intrarea în Capitoliu.

    Simultan, câteva zeci de persoane au postat mesaje despre nevoia de a aduce arme pe holurile Congresului.

    Apelurile la violenţă împotriva Congresului şi cele în care mişcările pro-Trump se încurajau să preia controlul asupra Capitoliului au circulat în mediul online deja de câteva luni. Alimentate de discursul lui Donald Trump, mai multe grupuri s-au organizat în mod deschis pe reţelele de social media şi au recrutat adepţi pentru cauza lor.

    Miercuri, 6 ianuarie, activismul lor online s-a transformat în violenţă în lumea reală, ceea ce a determinat o gloată violentă de oameni să pătrundă cu forţa în Congres, dând naştere unui val de imagini fără precedent. Iar în mediul online continuau să încurajeze şi alte persoane să li se alăture.

    Pe platforma Gab, grupurile au documentat modul în care pot ajunge în birourile unor membri din Congres, inclusiv în cel al preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi – pe biroul căreia au lăsat şi un mesaj: „Nu ne vom opri”.

    Zeci de utilizatori au postat mesaje despre căutarea lui Mike Pence, care a fost una dintre ţintele discursului lui Trump cu câteva ore în urmă. Preşedintele Trump i-a cerut lui Mike Pence să se opună validării victoriei lui Joe Biden, însă acesta a respins cererea lui Trump. Sesiunea care avea loc în Congres se desfăşura mai mult ca o formă procedurală, iar obiecţiile lui Pence nu ar fi ajutat la nimic.

    La ora 14.24 (ora 21.24 în România), după ce Trump a scris pe Twitter că Pence „nu a avut curajul să facă ce avea de făcut”, zeci de mesaje postate pe platforma Gab au cerut să înceapă o adevărată vânătoare pentru a-l găsi pe vicepreşedintele Mike Pence. În mai multe videoclipuri publicate pe platformă protestatarii pot fi auziţi scandând: „unde este Pence?”.

    Pe măsură ce Facebook şi Twitter au început să blocheze grupuri extremiste precum QAnon sau Proud Boys încă din vară, aceştia au migrat treptat către alte platforme care le permiteau să facă apeluri la violenţă.

    Renee DiResta, cercetător în cadrul Stanford Internet Observatory care studiază mişcările online, este de părere că violenţa de miercuri a fost rezultatul mişcărilor online care operează pe reţele de social media închise, unde oamenii sunt convinşi că a existat o fraudă electorală şi că alegerile au fost furate de la Donald Trump.

    „Aceşti oameni acţionează pentru că ei sunt convinşi că alegerile au fost furate. (…) Această situaţie este o dovadă clară împotriva ideii că există o lume online şi una offline şi că ceea ce există online rămâne acolo”, a declarat DiResta.