BusinessMagazin

Tag: confort

  • Romanii sunt pesimisti in 2009

    Romanii se tem anul acesta de pierderea locului de munca si de datoriile neplatite, si nu se mai preocupa de cresterea nivelului de trai, asa cum faceau anul trecut, potrivit unui studiu al firmei de cercetare GfK.
    In 2008, principalele preocupari ale noastre erau legate de imbunatatirea nivelului de trai si de aducerea unui plus de confort in viata de zi cu zi.

    “Anul acesta, intr-un context dominat de incertitudine si nesiguranta privind viitorul apropiat, riscul de a-si pierde locul de munca a devenit cea mai puternica temere a romanilor”, se arata in comunicatul GfK Romania.
    Printre ingrijorarile noastre se mai numara, in ordine, si plata datoriilor sau scaderea calitatii vietii, asta spre deosebire de anul trecut, caracterizat de efervescenta in consum, si o perioada in care romanii se concentrau pe initiative personale.

    In 2009, starea de spirit s-a schimbat serios si este caracterizata de incertitudine, teama si vulnerabilitate. Din acelasi studiu reiese ca cel putin o parte dintre romanii, mai ales aceia cu venituri mici si mijlocii, sunt preocupati de riscul unor posibile imbolnaviri.

    Informatiile provin din studiul sindicalizat “Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor”, lansat in iunie 2009. Studiul integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, cercetare calitativa si cercetare cantitativa.

     

     

     

     

     

  • Aladdin cel econom

     

    Casa familiei Anderson a parut inca de acum trei ani, de cand a fost construita, un mister si in acelasi timp o imagine a luxului si a tehnologiei de varf pentru musafiri. Luminile se aprind automat atunci cand cineva intra in camera, iar televizorul selecteaza singur programele, in functie de preferintele membrilor familiei. Locuinta, situata in centrul Las Vegasului, este dotata cu detectoare de fum si de foc si senzori de apa, iar sistemul de incalzire controleaza si regleaza singur temperatura locuintei. “Toate caracteristicile pe care casa le are au fost posibile cu ajutorul tehnologiei ZigBee”, a spus Adam Anderson, proprietarul locuintei. “Astfel am redus consumul de energie, iar cheltuielile de intretinere lunara ale casei au scazut semnificativ.”
     
    Tehnologia ZigBee, care in esenta ofera o posibilitate mai simpla si mai ieftina de comunicare prin unde radio decat WiFi sau Bluetooth, spre exemplu, functioneaza in benzile radio de uz industrial, stiintific si medical, la puteri de 868 MHz in Europa, 915 MHz in Statele Unite si in Australia si 2,4 GHz in restul lumii. Tehnologia, al carei standard a fost definit in 2003, se afla sub tutela ZigBee Alliance, un grup de companii din care fac parte si Honeywell, Hewlett Packard, Philips sau Texas Instruments. La inceputul acestui an, ZigBee Alliance numara in jur de 300 de membri, cu aproximativ 50 mai multi fata de perioada similara din 2008.
     
    Mai nou, hotelul din complexul de lux CityCenter, construit de MGM Mirage la Las Vegas cu o investitie de 7 miliarde de dolari, va fi dotat pana in 2010 cu echipamente ZigBee. Scot Campbell, directorul de tehnologie al MGM Mirage, spune ca 10.000 de termostate wireless si 5.000 de ecrane TV tactile aflate in cladire vor fi monitorizate dintr-un soi de turn de control unde vor fi in total peste 65.000 de receptoare ZigBee conectate la retea. “Altfel ar fi trebuit sa ascundem cablurile aferente tuturor acestor echipamente in pereti, un proces complicat si costisitor”, spune Campbell.
     
    ZigBee este o tehnologie accesibila, care poate fi folosita in casele oamenilor pentru o multime de lucruri, de la securitate si pana la controlul temperaturii, sustine Will West, directorul executiv al companiei Control4, compania care se va ocupa de gestionarea retelei wireless din hotelul CityCenter. Totusi, un asemenea sistem automatizat, care sa acopere toate necesitatile dintr-o locuinta, nu este deloc ieftin, segmentul de consumatori careia se adreseaza tehnologia fiind mai degraba orientat spre consumul de lux. “Pentru acest tip de consumatori, nu tehnologia in sine este cea mai importanta, ci faptul ca prin intermediul ei au confortul de a nu mai aprinde si stinge lumina atunci cand se muta dintr-o camera in alta si de a nu apasa mai mult de un buton pentru a se uita la televizor”, comenteaza West. Iar faptul ca printre echipamentele care pot folosi tehnologia nu se numara cele de mici dimensiuni, de genul telefoanelor mobile, al PDA-urilor sau al laptopurilor, restrange din potentialul de crestere a penetrarii ZigBee.
     
    E drept ca nu cu casele (sau hotelurile) inteligente a inceput oferta ZigBee: tehno­logia a fost promovata mai intai pentru uz in domeniul industrial (controlul proceselor, managementul activelor, al mediului, colectarea de date de interes medical), pentru confortul cladirilor comerciale (controlul dispozitivelor electronice, senzori si detectori) sau pentru servicii mobile (plati prin telefonul mobil). Iar in zona industriala, tehnologia a prins destul de bine.
     
    Furnizorul de energie eoliana Southwest Windpower, spre exemplu, monitorizeaza turbinele de vant prin tehnologia ZigBee, avand posibilitatea sa gestioneze mai usor productia de energie si sa aiba la dispozitie un timp mai mare de reactie daca apar eventuale defectiuni sau probleme de suprasolicitare a turbinelor. ZigBee Alliance estimeaza ca in acest an vor fi instalate intre 2 si 3 milioane de contoare wireless de energie care sa masoare si sa gestioneze consumul in functie de necesitati, majoritatea in California, Texas si Michigan. Consumatorii nu numai ca vor putea sa monitorizeze cata energie consuma, in timp real, dar dispozitivele wireless vor putea ajusta si cheltuielile aferente acestor servicii. Spre exemplu, sistemul poate interveni in cazul in care energia este risipita sau consumul depaseste un anumit plafon de cheltuieli alocate de consumatori pentru factura de curent.
     
    Pentru ZigBee Alliance insa, planul cel mai ambitios e sa cucereasca o parte din piata caselor inteligente, iar un hotel ca CityCenter, proiect de care se vorbeste deja de ani buni in relatie cu aceasta tehnologie, e un instrument de marketing cum nu se poate mai nimerit. Concurenta e de asteptat sa creasca insa pe acest segment, si nu atat pe baza inmultirii ofertelor de lux, ci a celor care promit pur si simplu economii de energie.
     
    O companie din Estonia numita Yoga, de pilda, ofera solutii de “casa inteligenta” cu sloganul pretului mic: in urma unei investitii de 1.500 de euro, un consumator poate sa achizitioneze un sistem Yoga, care ii promite posibilitatea reducerii cheltuielilor de incalzire, ventilare si iluminare cu 50%. Fondatorii sistemului, Priit Vimberg si Raivo Raestik, au spus ca dupa instalarea Yoga in biroul lor din Tallinn au redus cheltuielile de intretinere lunare cu aproximativ 40%, pentru ca sistemul permite ca luminile sa ramana aprinse strict in timpul in care oamenii se afla in birou. “Deja sistemul a fost instalat atat in biroul nostru, cat si in cateva cladiri din Tallinn, iar acum avem planuri de extindere la nivel mondial”, au comunicat fondatorii, precizand ca pentru a-si putea promova produsul in Vest ar avea nevoie de o finantare de 9,7 milioane de euro. Vimberg si Raestik nu se feresc sa spere ca pana in 2015 compania va avea venituri anuale de nu mai putin de un miliard de euro.

     

  • Somn usor la bord

    De un singur lucru e sigur Alexandru Dobrescu, country manager al AIR France-KLM pentru Romania si Republica Moldova: ca daca vrea sa pastreze ritmul de crestere a cifrei de afaceri a companiei pe care o conduce in Romania, trebuie sa se uite cu mare atentie la atragerea de calatori pe rutele de lung curier. „Daca spre Franta mai putem creste numarul de curse, dar si destinatiile, pe ruta Olanda trei curse zilnice pe Amsterdam sunt suficiente si mai putem vorbi doar de cresteri intre 2 si 2,5%, deoarece gradul de incarcare este deja foarte ridicat, de peste 80%“, spune Dobrescu, care conduce de la jumatatea acestui an afacerile integrate ale companiilor aeriene Air France si KLM in Romania.

    Atat Dobrescu, cat si alti oficiali ai companiilor aeriene ce zboara din Romania, precum Emil Delibashev de la British Airways sau Stefan Versemann de la Lufthansa, cred ca zborurile de lung curier sunt un segment important pentru efortul lor de a creste gradul de ocupare din Romania. Companiile pe care le reprezinta au in tara de origine hub-uri prin care sunt transportati pasagerii catre destinatii indepartate. „70% dintre pasagerii care isi incep calatoria in Romania zboara catre diferite orase din Europa, indiferent de scopul calatoriei lor, iar restul de 30% se indreapta catre destinatii din America, Orientul Mijlociu sau Asia“, spune Dobrescu. Aceasta ar insemna ca in 2006 zborurile de lung curier au reprezentat in Romania o piata de aproape 100 de milioane de euro, iar in 2007 au depasit putin aceasta suma.

    Madalina Cretu, country manager al companiei ungare Malev, crede ca aceasta aproape o treime din pasageri care cauta zborurile de lung curier sunt „mai mult decat importanti“ si crede ca are un avantaj competitiv in fata altor operatori prezenti in Romania, deoarece poate prelua pentru zborurile de lung curier pasageri din toata tara: „Romania este o piata foarte bine acoperita pentru Malev, pentru ca de aici se opereaza zboruri din cinci destinatii (Bucuresti, Timisoara, Constanta, Cluj-Napoca si Targu-Mures)“, spune Madalina Cretu. Companiile aeriene traditionale se lupta pentru cresterea afacerilor si a numarului de pasageri pe o piata unde companiile low-cost atrag din ce in ce mai multi clienti pe curse scurte. Daca in urma cu un an, in 2006, cand piata de aviatie low-cost era mai putin dezvoltata decat acum si operau trei companii pe aproximativ 20 de rute, in 2007 piata s-a aglomerat – pe langa Blue Air, My Air, Sky Europe venind Wiz Air, Alpi Eagles, GermanWings, easyjet si Clickair.

    Odata cu acestea a crescut si numarul rutelor operate de companiile low-cost, dar a scazut si ritmul de crestere a pietei aeriene monitorizate din Romania – companiile low-cost nefiind inregistrate in sistemul de BSP (Billing Settlement Plan) al IATA (la nivel global, circa 80% din incasarile de pe urma zborurilor cu avionul sunt obtinute de pe urma vanzarilor de bilete contractate prin agentii din sistemul IATA). Daca in 2006, traficul aerian in Romania a crescut cu 23% fata de 2005, ajungandu-se la vanzari de 305 milioane de euro, in primul an dupa integrarea in UE traficul a crescut cu aproape 8,7% (aproximativ 380 de milioane de euro), desi era estimata o crestere spre 20%, dupa cum spune Anca Apahidean, country manager al IATA pentru Romania si Moldova.

    Tinand cont de aglomerarea pietei si mai ales a segmentului de pasageri pe clasa economic, companiile aeriene traditionale mizeaza pe servicii pe care low-cost-ul nu le ofera, si anume confortul superior de la business class si zborurile de lung curier, pe care companiile low-cost nu au intrat. Serviciile la aceste clase superioare s-au imbunatatit in ultimii ani, fiecare companie anuntand investitii de milioane de euro pentru paturi plate, ecrane cat mai mari de televiziune cu circuit intern si filme cat mai multe, precum si pentru aducerea de somelieri sau bucatari la bord.

    „Deoarece confortul este unul dintre principalele atuuri ale companiilor traditionale, incercam sa oferim servicii cat mai stilate pasagerilor“, spune Emil Delibashev, director comercial al British Airways.

    Companiile europene care zboara din Romania au inceput sa aiba din acest an un concurent si pe cursele de lung curier, si anume Delta Airlines, compania americana care a lansat din iunie zborurile directe catre New York. Corina Enciu, country manager al Delta Air Lines in Romania, crede ca momentul ales de americani pentru a reintra in Romania, de unde a plecat cu aproape zece ani in urma, a fost potrivit: „Piata zborurilor spre America este in crestere, avand in 2007 o dinamica de 15%“. In lunile de toamna, compania a introdus promotii pentru a stimula traficul, dat fiind ca gradul de ocupare a fost cu 10% mai scazut decat vara.

    Compania a transportat in primele 100 de zile (trei luni de operare) 16.000 de pasageri, la un grad de ocupare de 80%, ceea ce inseamna ca la sase luni si la un grad de ocupare de 70%, numarul de pasageri transportati in si dinspre Romania ar fi de aproximativ 30.000. Deocamdata, Delta opereaza patru zboruri dus-intors pe saptamana pe ruta Bucuresti-New York, dar reprezentantii companiei analizeaza majorarea frecventei. Piata curselor de lung curier este asteptata sa mai creasca in Romania in urmatorii doi-trei ani cel putin la fel de mult ca in 2007. De fapt, atat Delta, care opereaza direct, cat si Lufthansa, Air France-KLM, Malev sau Austrian Airlines spera ca acest segment sa creasca suficient pentru a acoperi scaderile pe cursele scurte, scaderi atrase de concurenta puternica a companiilor low-cost.

    Calatorie la orizontala