BusinessMagazin

Tag: confiscare

  • Legea privind confiscarea extinsă, în dezbatere. Toate bunurile confiscate pentru unii deţinuţi

    Specialiştii ministerului au propus ca unui condamnat pentru comiterea unor infracţiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să i se confişte bunurile, dacă judecătorul consideră că acestea au fost achiziţionate în urma comiterii unor infracţiuni.

    În plus, “confiscarea extinsă se dispune dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”, se arată în proiectul de lege.

    În acelaşi timp, nou înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) anunţă judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competenţe cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.

    Potrivit proiectului de lege, prevederile Codul penal privind confiscarea extinsă se aplică în ceea ce priveşte bunurile dobândite înainte de intrarea în vigoare a normei numai în cazul comiterii unor infracţiuni grave, de la proxenetism, trafic de droguri şi spălare de bani, până la infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală sau infracţiuni informatice,scrie realitatea.net

     

  • Peste 4,6 tone de peşte pescuit ilegal, ridicate de poliţişti în ultima lună

    Conform sursei citate, poliţiştii au constatat 345 de infracţiuni şi au aplicat peste 3.700 de sancţiuni contravenţionale.

    În perioada 11 aprilie – 14 mai, poliţişti din cadrul stucturilor de ordine publică, poliţiei transporturi, poliţiei rutiere, investigare a criminalităţii economice şi Serviciului de Poliţie “Delta Dunării” au desfăşurat 1.240 de acţiuni punctuale pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol.

    Echipele de control au verificat 405 societăţi comerciale care comercializează peşte şi produse din peşte, 76 de amenajări piscicole, 124 de ambarcaţiuni şi 6.365 de autoturisme.

    “În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au constatat 345 de infracţiuni, dintre care 259 prevăzute de OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura şi 64 la regimul circulaţiei rutiere. În cadrul dosarelor penale întocmite sunt cercetate 267 de persoane, dintre care 224 au fost depistate în flagrant delict”, precizează Poliţia Română.

    De asemenea, pentru neregulile constatate, au fost aplicate 3.739 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 424.813 lei, dintre care 429 pentru abateri prevăzute de OUG numărul 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

    Totodată, au fost ridicate, pentru a fi confiscate, 4.604 de kilograme de peşte, dintre care 16,5 kilograme de sturion, 29,6 kilograme de icre, 433 de plase monofilament, în lungime de peste 18.600 de metri şi 153 de plase de pescuit cu fir textil, în lungime de aproximativ 3.820 de metri.

    “Poliţiştii au mai indisponibilizat 25 de setci, 11 prostovoale, 39 vintire, un dispozitiv electric pentru pescuit, 73 alte unelte de pescuit, 21 de ambarcaţiuni, şapte motoare de ambarcaţiuni, patru rezervoare de ambarcaţiuni şi şase autoturisme, folosite în activitatea infracţională”, mai precizează sursa menţionată.

  • Imobilele confiscate vor fi preluate în proprietate de instituţiile publice, spre valorificare

    La începutul şedinţei de miercuri a Guvernului, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va adopta un prim act normativ referitor la bunurile confiscate, urmând ca, până la finalul lunii aprilie, să se înfiinţeze, în baza unui proiect de lege, şi Agenţia Naţională de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate.

    “Înţeleg că Justiţia şi Finanţele v-aţi înţeles şi bunurile imobile confiscate să fie valorificate fie intrând în prorpietatea instituţiilor publice, fie, dacă nu există nicun fel de instituţie publică care să poată să folosească acele bunuri, să treceţi la partea de valorificare, care categoric presupune mai mult timp“, a spus Ponta miniştrilor la începutul şedinţei de Guvern.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, anunţase la sfârşitul lunii martie că bunurile indisponibilizate în procese penale vor fi valorificate prin intermediul unei noi structuri, denumită Agenţia Naţională de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate, care va fi înfiinţată în baza unui proiect de lege transmis Parlamentului spre dezbatere în regim de urgenţă.

    Proiectul de înfiinţare a noii agenţii prevedea iniţial că imobilele confiscate, în urma unei decizii a magistraţilor, ar urma să fie transformate în unităţi medicale, de învăţământ sau în sedii ale unor instituţii publice.

  • Peste patru tone de carne expirată, confiscată de poliţişti de la depozite din Ilfov

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, poliţiştii din Ilfov au făcut mai multe controale la comercianţii de carne şi produse din carne, fiind verificate societăţi comerciale şi depozite.

    În urma controalelor, au fost date amenzi în valoare totală de 200.000 de lei şi au fost confiscate 4.132 de kilograme de carne expirată, în valoare de 112.500 de lei.

    De asemenea, poliţiştii au întocmit dosar penal în cazul reprezentantului unei societăţi comerciale.

    Recent, tot în judeţul Ilfov, poliţiştii au confiscat peste trei tone de făină, 233 de kilograme de zahăr, 300 de kilograme de margarină şi 65 de de tone de legume şi fructe, de la 19 societăţi specializate în comercializatea de fructe, legume şi produse de panificaţie.

    Astfel, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au verificat, joi, zece firme din complexul Su market. În urma verificărilor, poliţiştii au dat şapte amenzi în valoare de 140.000 de lei şi au deschis dosare penale pentru evaziune fiscală pe numele administratorilor a două firme. De asemenea, au fost confiscate 65.246 de kilograme de legume şi fructe în valoare de 77.200 de lei, precum şi suma de 5.300 de lei. Majoritatea fructelor şi legumelor, pentru care nu existau acte de provenienţă, erau ascunse în mai multe camioane şi urmau să fie vândute la negru.

    Vineri, poliţiştii au descins la sediile a nouă societăţi de panificaţie din Popeşti Leordeni, Pantelimon şi Bragadiru, de unde au confiscat 3.900 de kilograme de făină, 233 de kilograme de zahăr, 300 de kilograme de margarină şi alte produse, pentru care nu existau documente legale.

    Conform Poliţiei Române, în perioada 2 – 9 aprilie, sunt organizate controale la nivel naţional pentru prevenirea evaziunii fiscale şi vânzării de produse contrafăcute înaintea sărbătorilor de Paşte.

  • Arad: Nouă percheziţii la contrabandişti de ţigări, fiind confiscate aproape 5.000 de pachete

    Ofiţerii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, au descins la nouă adrese ale unor suspecţi de contrabandă cu ţigări, toţi din municipiului Arad.

    În urma percheziţiilor, 12 bărbaţi au fost ridicaţi pentru audieri, fiind bănuiţi că aduceau ţigări din Ucraina, Serbia şi Republica Moldova, pe care le vindeau pe piaţa neagră din România.

    “Au fost ridicate 97.180 de ţigarete netimbrate (4.859 pachete) de diferite mărci şi suma de 1.826 de lei”, precizează purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Arad, Camelia Tuduce.

    Suspecţii vor fi cercetaţi pentru contrabandă şi deţinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării în cantitate mai mare de 10.000 de fire ţigarete.

    Anchetatorii au fost sprijiniţi de către Serviciul pentru Acţiuni Speciale şi de lucrătorii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad.

  • PROIECT: Imobilele confiscate, transformate în unităţi medicale sau de învăţământ

    Potrivit articolului 30 al proiectului de act normativ, instituţiile publice ale administraţiei centrale şi locale pot cere Agenţiei identificarea imobilelor care pot fi folosite drept unităţi medicale sau de învăţământ, sedii ale instituţiilor publice ale administraţiei centrale sau locale sau spaţii de depozitare a bunurilor sechestrate sau confiscate.

    În cadrul proiectului de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate se menţionează că toate sumele de bani sechestrate şi virate în conturile deschise pe numele Agenţiei sunt purtătoare de dobânzi.

    “Suspectul, inculpatul sau persoana responsabilă civilmente are un drept de creanţă, egal cu contravaloarea sumei de bani ridicate sau a sumei obţinute din valorificarea bunurilor. În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la comunicarea ridicării măsurii asigurătorii de către procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa de judecată, Agenţia dispune virarea sumei în contul notificat de suspect, inculpat sau persoana responsabilă civilmente“, conform sursei citate.

    Un alt aspect precizat în proiectul de act normativ se referă la faptul că în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei instanţei prin care s-a dispus confiscarea unei sume de bani, Agenţia dispune virarea sumei la bugetul de stat. În cazul sumelor rezultate din valorificarea bunurilor puse sub sechestru, se vor deduce cheltuielile efectuate de Agenţie în acest scop.

    Noua agenţie va transmite datele şi informaţiile pe care le deţine, fie din oficiu, fie la cererea unui oficiu de recuperare a creanţelor sau a unei autorităţi cu atribuţii similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori a unei autorităţi judiciare române, conform articolului 21 alineatul 1 al proiectului.

    Pe de altă parte, articolul 25 stabileşte că Agenţia poate refuza transmiterea datelor şi informaţiilor solicitate dacă există motive pentru a presupune că furnizarea ar aduce atingere securităţii naţionale, ar periclita buna desfăşurare a unei investigaţii poliţieneşti sau a procesului penal, ar pune în pericol viaţa ori integritatea fizică a unei persoane, ar implica un efort disproporţionat sau ar fi fără relevanţă în raport cu scopurile pentru care au fost solicitate datele şi informaţiile sau dacă pedeapsa prevăzută de legea penală română pentru infracţiunea la care se face referire în cerere este închisoarea de până la un an.

    Proiectul de lege se află în Parlament, unde a fost transmis spre dezbatere în regim de urgenţă. De asemenea, acesta a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei, pănă în 15 aprilie.

    Noua structură va avea 30 de angajaţi şi va fi condusă de către un director general propus de Ministerul Justiţiei, care în ultimii opt ani a fost magistrat, şi de un director general adjunct propus de Ministerul Finanţelor.

    În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

    Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor.

    Statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

    Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

    La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-şef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

    El a arătat că, imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

    La finele lunii februarie, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

    “Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a spus atunci procurorul şef al DNA.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat însă că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost “o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

    “Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta.

    În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis că premierul creează o “confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

    “În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că “e aşa, o mică păcăleală” faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor”, transmitea DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie mai preciza că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

    Şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, afirma că problema recuperării prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie înfiinţată o agenţie specializată de recuperare.

    La rândul său, ANAF argumenta, într-un document prezentat premierului Ponta, că lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi “firme fantomă”, absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută.

  • Imobilele confiscate de la liderii interlopi ar putea fi transformate în şcoli sau secţii de poliţie

    Potrivit directorului Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni (ONPCCRCI), din cadrul Ministerului Justiţiei, unele dintre locuinţele care ar urma să fie confiscate odată cu înfiinţarea Oficiului Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate sau Confiscate vor fi folosite de către stat pentru amenajarea de sedii pentru instituţii publice.

    Această măsură ar urma să fie luată, spre exemplu, în cazul unor imobile confiscate de la liderii interlopi, care, chiar dacă ar fi scoase la vânzare, nu ar exista clienţi dispuşi să le cumpere, a precizat directorul ONPCCRCI, Cornel Călinescu.

    “În asemenea locuinţe, pe care nu le cumpără nimeni, amenajăm o şcoală, o locuinţă sau o secţie de poliţie”, a spus Cornel Călinescu.

    Pentru înfiinţarea Oficiului Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate sau Confiscate, autorităţile române iau în calcul să urmeze modelul francez, în condiţiile în care în Franţa există deja o instituţie similară.

    Potrivit directorului Agenţiei pentru Gestionarea şi Recuperarea Bunurilor Sechestrate şi Confiscate din Franţa, Charles Duchaine, această instituţie franceză de recuperare a prejudiciilor funcţionează din 2010 şi are alocat un buget anual de opt milioane euro, structura reuşind şi să se autofinanţaze. Banii strânşi de oficiul francez sunt folosiţi inclusiv pentru despăgubirea victimelor.

    Charles Duchaine a făcut această precizare la conferinţa Fundaţiei Freedom House “Cât recuperăm din bunurile provenite din infracţiuni?”. El se află în România şi pentru a purta discuţii cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

    Cazanciuc declara, la sfârşitul săptâmânii trecute, că problema recuperării prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie înfiinţată o agenţie specializată de recuperare.

    “Este una din direcţiile de acţiune ale Ministerului Justiţiei. E o chestiune ce ţine de structura modului în care se valorifică bunurile la ANAF, de aceea este nevoie de înfiinţarea unei astfel de structuri specializare, precum în Belgia, Franţa, Olanda”, a spus Cazanciuc.

    Ministrul a mai explicat că “la nivel de specialişti s-au redactat principiile unei legi”, care vor fi discutate procurori şi judecători, pentru a putea fi “închegat un proiect de act normativ care să fie supus în continuare dezbaterii publice”.

    Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25 la sută, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut. Noua structură va fi denumită “Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.

    În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin procedurile de valorificare.

    Din punct de vedere statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

    Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

  • Curtea de Apel Bucureşti decide confiscarea a aproape 890.000 de lei din averea fostului ministru Dan Ioan Popescu

    Instanţa a stabilit că Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia, Elena, au făcut cheltuieli nejustificate de 889.026,60 de lei, dispunând confiscarea acestei sume.

    “Admite în parte sesizarea. Constată că persoanele cercetate au efectuat cheltuieli nejustificate în valoare de 889.026,60 RON. Dispune confiscarea sumei menţionate şi obligă persoanele cercetate să plătească această sumă la bugetul statului în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentinţe”, se arată în sentinţa din 19 decembrie.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi contestată cu recurs la instanţa supremă.

    Dosarul lui Dan Ioan Popescu şi a soţiei acestuia a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti după ce, în 5 iulie 2013, Completul de cinci judecători al instanţei supreme a casat sentinţa de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia şi a trimis cauza la rejudecare. Instanţa a admis atunci recursurile făcute de Elena şi Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 şi 3 noiembrie 2011.

    Avocaţii lui Dan Ioan Popescu spuneau în 2013, la ultimul termen de la Completul de cinci judecători, că au trecut opt ani de când clienţii lor nu se simt judecaţi, ci hărţuiţi, iar instanţa de fond s-a purtat ca un pluton de execuţie şi nu le-a luat în seamă nicio probă.

    În 14 iulie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus confiscarea a peste patru milioane de lei din averea soţilor Popescu. Judecătorii ICCJ au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu şi soţia sa reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obţinere s-a dovedit a fi ilicită.

    În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia să fie reluat de Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a instanţei supreme.

    Iniţial, un complet de trei judecători de la ICCJ a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoş, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu şi-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi şi sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

    Totodată, ICCJ a amendat şi maniera soluţionării cererii procurorului Botoş de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme, cea care a fost sesizată iniţial de către fostul şef al Ministerului Public.

    Potrivit motivării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât şi modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanţa supremă a decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus atunci pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

    În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel că instanţele de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniştrilor, senatorilor, deputaţilor – instanţa supremă.

    Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 şi s-a stabilit casarea acesteia şi trimiterea cazului la Secţia de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.

  • Sediile Antena şi Grivco vor fi confiscate prin decizia CAB în dosarul ICA

    Totodată, magistraţii de la CAB au decis să îi confişte lui Voiculescu şi penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff şi au pus sechestru pe mai multe imobile şi conturi bancare ale acestuia.

    De asemenea, judecătorii au pus sechestru asigurator pe mai multe imobile apaţinând celorlalţi inculpaţi.

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, vineri, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal, legea mai favorabilă în cazul său.

    Totodată, lui Voiculescu i se interzic mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani.

    Prin această sentinţă, Curtea de Apel i-a dublat lui Voiculescu pedeapsa dată de Tribunalul Capitalei la fondul procesului.

     

  • Săptămâna infractorilor: arme confiscate, şoferi amendaţi şi sancţiuni de 2,5 mld. lei

    Peste 5.000 de poliţişti de ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de la investigarea fraudelor, transporturi, din cadrul formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase ori de la alte formaţiuni şi luptători de intervenţie rapidă au acţionat, în ultimele zile, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică.

    Astfel, în perioada 28 – 31 iulie au fost efectuate 51 de percheziţii, 1.487 de controale şi 422 de filtre. În cele patru zile, poliţiştii au constatat 410 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 185 în flagrant.

    Poliţiştii au prins 271 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 30 au fost reţinute şi 24 arestate. Au fost găsite 6 autoturisme semnalate ca fiind furate şi s-au confiscat 17 arme (6 letale şi 11 neletale), precum şi 10 bucăţi de muniţie.

    De asemenea, au fost aplicate 11.370 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 2.500.000 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de aproape 1.600.000 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.275 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 278 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 35 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    9.334 de sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, dintre care 45 pentru consum de alcool şi 6.692 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 458 de permise de conducere şi au retras 305 de certificate de înmatriculare.