BusinessMagazin

Tag: compensatii

  • Salariile din România vs. restul lumii

    Apariţia rapoartelor anuale pentru companiile listate la Bursă, la Bucureşti şi în restul lumii, dezvăluie şi salariile, respectiv pachetele salariale obţinute  de directorii executivi şi de membrii board-urilor. 

    La Bucureşti, o incursiune în raportul anual al Digi, care este cea mai transparentă companie din punctul de vedere al dezvăluirii pachetelor salariale, arată că Serghei Bulgac, directorul executiv (CEO), a avut în 2020 un pachet salarial total de 1,596 milioane de euro, din care salariul de bază anual a fost de 110.287 euro brut (64.516 euro net, adică 5.376 euro net pe lună), la care s-a adăugat un comision fix de 256.404 euro (150.000 de euro net), beneficii colaterale de 16.948 de euro şi un pachet variabil format din acţiuni la Digi în valoare totală de 1,212 milioane de euro.

    Zoltan Teszari, principalul acţionar şi preşedintele consiliului de administraţie, a avut un câştig de 191.805 euro brut, fomat dintr-un pachet de 18.291 de euro brut (11.064 euro net), un comision fix de 170.928 de euro brut (100.000 de euro net) şi un beneficiu colateral de 1.655 de euro. Teszari, cel mai discret miliardar al României, deţine 60% din acţiunile Digi, o companie evaluată la 726 de milioane de euro pe Bursa de la Bucureşti.

    Digi a avut în 2020 afaceri de 1,3 miliarde de euro, cu un profit operaţional (EBITDA) de 405 milioane de euro, un profit net de 16 milioane de euro, dar şi datorii de 1,061 miliarde de euro.

    Dacă ne ducem pe rapoartele prezentate public de UiPath, compania pornită din România care se va lista la Bursa de la New York, aflăm că Daniel Dines, directorul executiv, preşedintele boardului şi unul dintre fondatori, are un salariu de 106.044 dolari, la care se adaugă compensaţii de 110.032 dolari, rezultând un pachet de 216.076 dolari brut pe an.

    Daniel Dines deţine 27 de milioane de acţiuni clasă A la UiPath, care, la un preţ de 50 de dolari/acţiune, la cât ar putea să se listeze la New York, înseamnă 1,3 miliarde de dolari. Dar la acest lucru se mai adaugă 83 de milioane de acţiuni clasă B, care au o putere de vot de 35 de ori mai mare decât acţiunile de clasă A şi care, la un preţ de listare de 50 de dolari, înseamnă 4,15 miliarde de dolari.

    Dacă ne uităm pe tabelul salariilor executivilor, Daniel Dines, deşi este CEO, nu are cel mai mare pachet salarial: Ted Kummert, vicepreşedinte executiv, responsabil de partea tehnică, are un salariu de 404.384 dolari brut, la care se adaugă acţiuni de 8,2 milioane de dolari, plus un pachet de opţiuni pentru achiziţia de acţiuni UiPath în valoare de 15,3 milioane de dolari, un pachet de compensaţii de 225.117 dolari, rezultând în final un pachet salarial de 24,2 milioane de dolari; Thomas Hansen, directorul executiv responsabil de venituri, are un pachet salarial anual de 400.000 de dolari brut, la care se adaugă opţiuni pentru achiziţia unor acţiuni, în valoare de 15,1 milioane de dolari, rezultând în final un pachet total de 15,6 milioane de dolari.

    UiPath se pregăteşte să iasă pe Bursa de la New York, la o valoare de 26 de miliarde de dolari. Compania are venituri de 607 milioane de dolari şi o pierdere de 92 de milioane de dolari.

    În America pachetul salarial mediu pentru 300 cele mai mari companii listate la bursă a fost în 2020 de 13,7 milioane de dolari, faţă de 12,8 milioane de dolari în 2019, conform cotidianului Wall Street Journal. Pachetul este format din salariul de bază, plus acţiuni şi alte beneficii.

    Jamie Dimon, cel mai puternic bancher din America, CEO al JP Morgan, cea mai mare bancă, a câştigat în 2020 31,5 milioane de dolari dintr-un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari brut, plus un bonus de 30 de milioane de dolari.

    Satya Nadella, CEO al Microsoft, a câştigat în anul fiscal 2020 44,3 milioane de dolari, dintr-un salariu de bază de 2,5 milioane de dolari brut, un pachet de acţiuni de 30,7 milioane de dolari şi un bonus cash de 10,9 milioane de dolari.

    Tim Cook, CEO al Apple, cea mai valoroasă companie de pe Bursa americană, cu o capitalizare de 2,2 trilioane de dolari, a câştigat 14,7 milioane de dolari în 2020, în creştere cu 14%, pachet format dintr-un salariu de bază de 3 milioane de dolari şi acţiuni în valoare de 10,7 milioane de dolari.

    Elon Musk, CEO şi acţionar al Tesla, companie care a crescut de 7 ori în 2020, nu are niciun salariu, dar are un pachet de 55 de miliarde de dolari dacă atinge anumite ţinte legate de vânzări, profit operaţional, creşterea valorii acţiunii şi capitalizare bursieră. Până acum a primit 2,9 miliarde de dolari.

    În Europa, Herbert Diess, CEO al Volkswagen, cel mai mare producător auto european şi numărul unu din lume (tot îşi schimbă poziţia cu Toyota), are un pachet salarial de 9,9 milioane de euro, adică 11,3 milioane de dolari.

    În Franţa, Bernard Arnault, CEO şi principalul acţionar al LVMH, cel mai mare grup de produse de lux din lume (Louis Vuitton), are un pachet salarial anual brut de 9,5 milioane de euro. Valoarea acţiunilor deţinute în LVMH este de aproape 100 de miliarde de euro, fiind cel mai bogat om din Europa.

    În Marea Britanie, Denise Coates, CEO dar şi principalul acţionar al companiei de pariuri B365, este cel mai bine plătit executiv din Europa, dar şi din lume: în 2020 a avut un pachet salarial de 421 de milioane de lire sterline, în creştere cu 50% faţă de anul anterior. Ea conduce o companie cu venituri de 2,8 miliarde de lire sterline, şi care a avut un profit de 74 de milioane de lire sterline.

    Cam aşa arată România vs. lumea în privinţa pachetelor salariale pentru companiile listate.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cristian Roşu, vicepreşedintele ASF: Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în piaţa asigurărilor în T1 din 2020 să compenseze eventualele scăderi din T2

    Cristian Roşu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), afirmă că este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în piaţa asigurărilor în  T1 din 2020 să compenseze eventualele scăderi din T2.

    „Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în primul trimestru din 2020 să compenseze eventualele scăderi care se vor înregistra în trimestrul 2 din 2020, dar nu va fi una totală. Trebuie să vedem cum se va închide primul semestru din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa vom putea vedea cum se formează un trimestru bun cu unul mai puţin bun, iar după aceea vom vedea dacă putem să intuim şi să construim o prognoză”, a spus Cristian Roşu pentru revista Business Magazin.

    În primul trimestru din 2020, care a inclus o perioadă foarte scurtă a stării de urgenţă, respectiv finalul lunii martie, volumul primelor brute subscrise a înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la o valoare de aproape 3 miliarde de lei, conform datelor preliminare ale ASF.

    Estimările privind impactul crizei se vor putea realiza după prima jumătate a lunii iulie, spunea Cristian Roşu la începutul lunii mai.

     

  • Câţi români au primit compensaţii pentru întârzierea zborurilor în ultimele 2 luni

    Proporţional a crescut şi numărul proceselor intentate companiilor aeriene care întârzie să plătească sumele cuvenite pasagerilor îndreptăţiţi la acestea.
    Echipa juridică a FlightClaim.ro a deschis în ultimele două luni peste 25 de procese în Instanţă împotriva companiilor aeriene prezente în România pentru compensaţii neplătite pasagerilor români, fără niciun cost pentru pasagerii afectaţi. În total, în prezent sunt deschise un număr de 67 de dosare, împotriva a 14 operatori de transport aerian. Soluţia apelării la Instanţele Judecătoreşti se abordează doar atunci când compania aeriană refuză sau întârzie să plătească sumele cuvenite pasagerilor, iar pasagerii sunt 100% îndreptăţiţi să primească compensaţii pentru întârzieri sau anulări de zboruri. FlightClaim.ro împreună cu echipa de avocaţi cu care lucrează formulează cererea de chemare în judecată şi urmează toţi paşii pentru conturarea procesului judiciar care poate dura până la 4 luni în prima instanţă, până la obţinerea unei hotărâri executorii. Toate dosarele finalizate până în acest moment au avut rezultate pozitive şi pasagerii şi-au primit compensaţiile de până la 600 de euro de persoană, compania aeriană fiind cea care suportă şi cheltuielile de judecată avansate de către FlightClaim.ro

    “Experienţa în domeniu ne ajută să anticipăm şi să invalidam în instanţă apărările companiilor aeriene, astfel că suntem încrezători că vom păstra şi în continuare procentul de 100% al cazurilor câştigate în instanţă.” a declarat avocatul FlightClaim EU.

    Care sunt situaţiile în care companiile aeriene refuză sau întârzie plata compensaţiilor?

     1.         Principala scuză ce ar putea fi invocată de companiile aeriene este reprezentată de existenţa unor circumstanţe extraordinare care ar fi cauzat întârzierea sau anularea zborurilor. Acestea sunt instabilitatea politică, condiţii meteorologice, riscuri legate de siguranţa pasagerilor sau greve care afectează operaţiunile transporatorului aerian. Practica judiciară a demonstrate însă că acestea sunt doar motive menite să descurajeze pasagerii de la a-şi cere drepturile, motiv pentru care FlightClaim.ro colaborează cu o echipă de avocaţi din România dar şi din alte ţări europene, care să preia toate cazurile de refuz sau întârziere de plată din partea companiilor aeriene.
     2.         Unele companii aeriene care plătesc doar în baza unei hotărâri judecătoreşti, cu recunoaşterea pretenţiilor înainte de primul termen de judecată (pentru a evita adăugarea cheltuielilor de judecată).
     3.         Unele companii aeriene care invocă neprezentarea pasagerului la îmbarcare, în special în cazul celor cu check-in online şi bagaj de mână care nu s-au mai prezentat la ghişeul de check-în pentru a i se înregistra prezenţa la aeroport după ce au aflat că zborul este anulat sau întârziat foarte mult.
     “Majoritatea problemelor pornesc de la informarea precară a pasagerilor cu privire la drepturile lor. Este complicat pentru o persoană fizică să dea în judecată şi să se lupte în Instanţă cu marile companii aeriene şi de aceea la FlightClaim.ro oferim gratuit acest serviciu de reprezentare judiciară pentru situaţiile în care compania aeriană nu recunoaşte dreptul la compensaţie al pasagerului şi tergiversează soluţionarea cererii formulate de FlightClaim.ro in numele acestuia. De cele mai mult ori nu se ajunge la pronunţarea unei decizii judecătoreşti şi compania aeriană acceptă să plătească pentru a evita adăugarea cheltuielilor de judecată.” a declarat Cees Werff, director general al firmei olandeze Claims Corporation Network, care deţine brandul FlighClaim în toată Europa, inclusiv FlightClaim.ro care îi asistă pe pasagerii din România.

    În funcţie de durata întârzierii, pasagerii sunt eligibili la compensaţii între 250 şi 600 de euro/persoană, plus alte cheltuieli. Sub 10% dintre pasagerii afectaţi de zboruri anulate, întârzieri sau cărora le-a fost refuzată îmbarcarea se preocupă să solicite compensaţia de 250, 400 sau 600 de euro de la companiile aeriene sau prin firmele specializate. Acest procent extrem de mic se datorează slabei cunoaşteri a drepturilor pasagerilor, dificultăţilor de a intra în contact direct cu compania aeriană sau pur şi simplu lipsei de timp. Procesul este foarte simplu: pasagerul nu plăteşte nimic, trimite detaliile zborului către firma care se ocupă de obţinerea compensaţiei, semnează o împuternicire, iar firma respectivă se ocupă de tot procesul cu compania aeriană.

    FlightClaimEU.com este o companie specializata in asistarea pasagerilor cu zboruri intarziate, anulari sau overbooking pentru a obtine compensatiile legale de la companiile aeriene. Este prezenta pe piata europeana de 2 ani si in Romania de 1 an. FlightClaim.ro a obtinut pana acum compensatii pentru peste 20.000 de pasageri din intreaga Europa si pentru peste 5.000 de pasageri din Romania.

     

  • Studiu: Doar 1 din 4 pasageri aplică pentru compensaţii în cazul bagajelor pierdute sau deteriorate

    Potrivit legii, respectiv convenţiei de la Montreal, semnată şi de către România, în cazul în care operatorul aerian este vinovat de acest lucru, pasagerul este îndreptăţit să ceară compensaţii care pot fi între 1.525 şi 3.500 de dolari. 

    La nivelul Europei, bagajele a 44% dintre pasageri au fost întârziate, pierdute sau deteriorate. Studiul AirHelp arată că cele 3 motive principale pentru care pasagerii nu aplică sunt următoarele: nu ştiu că au dreptul la compensaţii (31%), nu ştiu ce drepturi au în relaţia cu operatorii aerieni (26%) şi nu se deranjează să completeze o astfel de cerere (24%). Practic, se observă că la nivel national şi europenean, pasagerii nu cunosc Convenţia de la Montreal şi nu sunt conştienţi de drepturile pe care le au.

    Indiferent dacă un pasager zboară pe destinaţii din România sau în una dintre cele 120 de ţări care au ratificat Convenţia de la Montreal, dacă întâmpină probleme legate de bagajul său, pe durata călătoriei, are dreptul la compensaţii. Suma maximă oferită pentru un bagaj la cală, pierdut sau deteriorat, este între 1.525 şi 3.500 de dolari (echivalentul a 1.315 şi 3.017 euro). Pentru a putea obţine compensaţia, pasagerul trebuie să reclame pierderea sau deteriorarea bagajului înainte de a pleca de la aeroport. Dacă există un bagaj ale cărui bunuri depăşesc 1.131 de SDR (”moneda” stabilită prin convenţie de către FMI, 1 SDR = 0,85 euro), pasagerul trebuie să notifice compania aeriană înainte de check in, pentru a putea obţine o compensaţie mai mare.

    Studiul realizat de AirHelp mai arată arată că pasagerii sunt nesatisfăcuţi de companiile aeriene, 37% dintre ei afirmând că acestea îi tratează urât. Mai mult, 1 din 5 pasageri afecataţi de întârzierea sau anularea cursei este abandonat de către compania aeriană în aeroport sau nu îi sunt oferite destule informaţii cu privire la zborul său. Astfel, din totalul pasagerilor care aplică pentru compensaţii, 66% dintre ei reuşesc să le şi primească.

     

     

  • Ne-am îmbolnăvit atât de mult? Vânzările de medicamente au ajuns la 3 miliarde de euro în 2017, dublu faţă de 2008

    Piaţa românească de medica­mente a ajuns la vânzări de 14,1 miliarde de lei (3 mld. euro) în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit infor­maţiilor oferite de compania de cercetare de piaţă Cegedim. Faţă de acum zece ani, vânzările de medicamente s-au dublat, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Cegedim.
     
    „Aşteptăm o creştere a pieţei în 2019 – 2020 cu 1-2 miliarde lei prin introducerea unor molecule noi în sistemele de compensare necondiţionate şi condiţionate. Însă, în lipsa unei finanţări proporţionale, sumele datorate creşterii vor fi suportate de producători prin taxa clawback, la care vor contribui şi producătorii de generice care nu beneficiază de venituri“, a spus Dragoş Damian pentru ZF. Medicamentele compensate şi gratuite care ajung la pacienţii români în 2018 vor fi acoperite din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin fondul naţional unic de asi­gurări sociale de sănătate – circa 6 miliarde de lei, din taxa clawback plătită de producători – 3 miliarde de lei şi coplata pa­cienţilor – circa 1 miliard de lei, potrivit lui Dragoş Damian.
     
    În ultimii ani, sistemul medical românesc a fost zguduit de crize ale medica­mentelor, iar pacienţii au fost nevoiţi să cumpere singuri medicamentele care nu se mai găseau în spital sau să meargă în străinătate pentru a le cumpăra. Primii 20 de jucători din piaţa de medicamente din România au vânzări de aproape 9,5 miliarde de lei în 2017, ceea ce co­respunde unei cote de 67% din piaţa totală, potrivit cal­culelor ZF pe baza datelor Cegedim.
     

  • ING România, la 6 luni: profit net cu 35% mai mare, cu un plus de 25% la venituri şi 26% la costuri

    Reprezentanţii băncii susţin că creşterea susţinută a activităţii a generat un profit brut de 389 de milioane de lei, mai mare cu 89 de milioane de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de 29,7%, datorită unor venituri în creştere cu 177 de milioane de lei şi reducerii costurilor de risc cu 2 milioane de lei, ceea ce compensează creşterea de 93 de milioane de lei a cheltuielilor operaţionale.

    Veniturile băncii au crescut cu 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând nivelul de 875 de milioane de lei. Cu aproximativ 21% au crescut şi veniturile din dobânzi faţă de semestrul I 2017, „influenţa pozitivă venind din evoluţia ratelor medii de dobândă din piaţă”, precizează reprezentanţii băncii.

    Costurile operaţionale ale ING Bank România au crescut la 445 de milioane de lei, în primele şase luni ale acestui an, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea este determinată de costurile cu mutarea băncii în noul sediu şi de investiţiile accelerate în dezvoltări de IT”, explică reprezentanţii ING Bank România.

    Cheltuiala cu provizioanele de risc era de 41 de milioane de lei, la final de iunie 2018, cu o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Politicile de risc prudente menţinute de bancă în ultimii ani au condus la o rată de credite neperformante de 2,8%, în scădere cu 0,6% pe parcursul ultimului an, situându-se mult sub media pieţei”, susţin reprezentanţii băncii. Media pieţei la creditele neperformante era de 6,16%, la finele aceleiaşi perioade.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Numărul zborurilor întârziate aproape că s-a triplat în primul semestru al acestui an

    Primele şase luni ale anului au înregistrat un număr record de întârzieri ale zborurilor din România, 505 curse aeriene decolând la mai mult de trei ore faţă de timpul iniţial de zbor, cu un număr de 50.000 de pasageri afectaţi, comparative cu aceeaşi perioadă a anului 2017, când s-au înregistrat circa 200 de curse întârziate, fiind afectaţi aproximativ 18.000 de pasageri. Suma care ar trebui plătită de companiile aeriene în cazul în care pasagerii ar aplica pentru despăgubiri se ridică la peste 15,5 milioane de euro, faţă de cinci milioane de euro, în perioada similară din 2017, arată datele AirHelp, lider mondial în obţinerea de compensaţii pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate.

    Cele mai multe întârzieri în perioada ianuarie-iunie 2018 au fost înregistrate de companiile Tarom, Ryanair şi Blue Air, iar cele mai multe curse au fost anulate de Wizz Air, Tarom şi Lufthansa.

    În perioada ianuarie-iunie 2018, din cele aproape 34.000 de zboruri efectuate, circa 6.200 de curse au înregistrat întârzieri între 15 şi 180 de minute, iar 218 zboruri au fost anulate. În primul semestru al anului, cursele charter au decolat şi aterizat la timp, cu unele excepţii către Spania, Tenerife şi Mallorca, unde au fost înregistrate întârzieri de maximum jumătate de oră.

    Numărul mare de turişti, scumpirea biletelor de avion din cauza creşterii preţului carburantului, numărul insuficient de piloţi, grevele şi traficul ridicat în aeroporturi au generat creşterea numărului de zboruri întârziate la nivel global. În primele 6 luni ale anului, se estimează că aproximativ 4,5 milioane de pasageri (comparativ cu 3,2 milioane pasageri în semestrul întâi din 2017) au fost afectaţi de anulări, întârzieri şi suprarezervări ale zborurilor, în timp ce valoarea eligibilă a despăgubirilor se apropie de două miliarde de euro.

    ”Companiile aeriene, inclusiv American Airlines, Delta sau United Airlines, au anuntat deja pasagerii să se pregătească pentru o scumpire a biletelor de avion ca urmare a creşterii preţului pentru carburanţi. Numărul redus de piloţi a dus la foarte multe întârzieri şi anulări de curse, iar sindicatele piloţilor din întreaga lume protestează pentru că doresc condiţii de lucru mai bune. Boeing estimează că piaţa are nevoie, în următorii 20 de ani, de încă 637.000 de piloţi. Nu în ultimul rând, fenomenul ”supraturismului” provoacă capacităţile aeroporturilor din întreaga lume”, spune Ştefan Radu, country manager AirHelp România. ”Pasagerii trebuie să conştientizeze că obţinerea de compensaţii pentru zboruri afectate este un drept garantat de Uniunea Europeană. Îi încurajăm, aşadar, să aplice pentru compensaţii chiar dacă au primit loc în alt avion, cazare sau masă”, completează acesta.

     

  • Care sunt riscurile de anulare a zborurilor de Paşti

    Clasamentul curselor cu cele mai multe întârzieri înregistrate în aprilie 2017 este condus de ruta Otopeni-Istanbul Ataturk (25 de zboruri întârziate), urmată de Otopeni-Viena (22 de rute întârziate, 1 zbor anulat), Cluj-Otopeni (22 de zboruri întârziate), Otopeni-Tel Aviv Ben Gurion Airport (20 de zboruri anulate), Iaşi-Otopeni (19 zboruri ântârziate, 1 zbor anulat).

    Cele mai aglomerate zile pe aeroporturile din România au fost 12 aprilie, pentru Aeroportul Otopeni (165 de zboruri din care 17 afectate de întârzieri), 18 aprilie, pentru Aeroportul din Cluj (33 de zboruri din care opt întârziate) şi 20 aprilie, pentru Aeroportul din Timişoara (18 zboruri din care cinci întârziate).

    „Putem observa un trend în datele de mai sus, şi anume, în Bucureşti, cea mai aglomerată zi de plecare a fost înaintea Paştelui, sărbătorit pe 16 aprilie, ceea ce înseamnă că este vorba de plecări în vacanţă sau la rudele din străinătate. În ce priveşte aeroporturile din ţară, trendul este invers, cele mai aglomerate zile fiind după Duminica de Paşte, ceea ce înseamnă că au plecat românii care lucrează în străinătate. Esenţial este că a devenit o obişnuiţă ca, în lunile cu sărbători importante, aeroporturile să fie extrem de aglomerate şi să înregistreze un număr mult mai mare de zboruri întârziate decât în zilele normale. De aceea, cel mai probabil, situaţia se va repeta şi în acest an de Paşte, ocazie cu care încurajăm încă o dată pasagerii români să aplice pentru dreptul la despăgubiri consistente, de până la 600 de euro”, spune Ştefan Radu, country manager AirHelp.

    Ziua cu cele mai multe zboruri întârziate, în număr de 57, a fost 24 aprilie 2017, când cele mai multe curse afectate (48) s-au înregistrat pe Aeroportul Otopeni. Celelalte zile în care pasagerii au fost afectaţi de întârzieri şi anulări au fost 20 aprilie 2017 (44 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie) şi 19 aprilie 2017 (43 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie).

    De asemenea, în perioada potenţialei vacanţe de Florii şi Paşte (perioada 8-24 aprilie), 410 zboruri au fost afectate de întârzieri şi anulări, din care 269 de curse pe Aeroportul din Bucureşti. Tot în această lună, cea mai aglomerată zi pe Aeroportul Otopeni a fost 12 aprilie (cu 4 zile înainte de ziua de Paşte), când au plecat 19.300 de pasageri.

    „Este evident că, din 662 de zboruri întârziate şi anulate în aprilie 2017, peste 60% au fost înregistrate în apropierea sărbătorilor pascale, de la Florii până în prima săptămână după Paşte. În această perioadă, românii care trăiesc în străinătate se întorc acasă pentru a petrece sărbătorile alături de cei dragi şi apoi se întorc în ţara adoptivă. Astfel, în cele două săptămâni, aeroporturile din România sunt tranzitate de mult mai mulţi călători decât în zilele obişnuite, iar aceştia pot fi afectaţi de întârzieri ale zborurilor. Îi sfătuim pe turişti să călătorească între orele 22:00 şi 05:59, fiind cea mai puţin aglomerată perioadă din timpul unei zile, şi în zilele de vineri, luni şi miercuri”, adaugă Ştefan Radu.

    În caz de zboruri anulate sau cu întârzieri de cel puţin de trei ore, pasagerii au dreptul la despăgubiri de până la 600 de euro. Suma exactă a despăgubirii este calculată în funcţie de distanţa zborului. Dreptul legitim la compensaţii depinde de întârzierea reală la punctul de sosire şi de motivul zborului anulat sau întârziat. Pasagerii pot aplica retroactiv pentru despăgubire, până la trei ani după data în care zborul lor a fost afectat.

    Circumstanţele extrordinare, cum ar fi condiţiile de vreme nefavorabile sau urgenţele medicale, pot excepta companiile aeriene de la acordarea de compensaţii.

    Cu aplicaţia AirHelp, pasagerii afectaţi pot verifica dacă zborul lor întârziat sau anulat este eligibil pentru despăgubiri. Este suficient ca pasagerul să scaneze cartea de îmbarcare cu ajutorul unui instrument din aplicaţie, App-internal Boarding Pass Scanner. Ulterior, pasagerii au opţiunea de a permite companiei AirHelp să solicite compensarea de la compania aeriană. Aplicaţia AirHelp este disponibilă gratuit în Google Play şi Apple App Store.

     

     

  • Un român a primit pe oră în 2017 un sfert din câştigul orar mediu al unui francez sau german

    Potrivit datelor publicate joi de Eurostat, oficiul de statistică al UE, în 2017 România s-a poziţionat după Bulgaria în topul celor mai mici compensaţii ale angajaţilor pe ora lucrată – 5,1 euro în Bulgaria şi 5,5 euro în România, faţă de media UE de 23,1 euro.

    În ciuda creşterilor salariale din ultima vreme, este greu de crezut că ceva se va modifica în viitor, pentru că diferenţele sunt foarte mari.

    Polonezii, care sunt pe locul al treilea între cel mai puţin compensaţi salariaţi, au câştigat anul trecut cu 14% pe oră mai mult decât românii, iar ungurii cu 38%.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Eurostat: Românii au câştigat 5,5 euro brut pe oră în 2017, cel mai puţin din UE după Bulgaria

    În 2017, indemnizaţia salariatului primită pe ora lucrată a fost în medie, de 23,1 euro în Uniunea Europeană (UE) şi 26,9 euro în zona euro, comparativ cu 19,5 euro şi 21,8 euro cât se înregistra în 2007.

    În statele membre ale Uniunii Europene, remuneraţiile salariaţilor pe ora lucrată în 2017 au fost cele mai ridicate în Luxemburg (43,8 euro în 2016), urmată de Danemarca (38,7 euro) şi Belgia (37,9 euro în 2016). De asemenea, plata pe oră pentru un angajat din Franţa a fost de 33 de euro, în Olanda a fost de 33,7 euro în 2016 şi în Germania 32,3 euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro