Tag: comparatie

  • James Simmons, managing director Unilever. „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher”

    „Voi, românii, aveţi ceva căruia îi spuneţi «spirit de şmecher». Cred că trebuie să ai acest spirit de şmecher în business”, a spus James Simmons, managing director în cadrul Unilever South Central Europe, în cadrul conferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie 2018”.

    Aceasta a fost una dintre caracteristicile pe care spune că le-a observat în mediul de business din România directorul britanic care reprezintă compania cu afaceri pe piaţa locală de circa 897 de milioane de lei (194 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
    James Simmons a preluat poziţia de managing director în cadrul Unilever South Central Europe la data de 1 septembrie 2017, după ce a condus timp de trei ani businessul Unilever din zona Caraibelor, o regiune ce cuprinde 20 de pieţe, precum Haiti şi Cuba.

    „Am venit aici de un an, dar deja mă simt ca acasă. Cred că este o diferenţă foarte mare între modul în care este percepută România în Europa de Vest şi realitatea de aici. Cred că unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le facem ar fi să promovăm România mai bine”, spune el.

    Simmons este atras de România şi de potenţialul pe care consideră că îl au ţara şi piaţa locală. „Cred că natura este spectaculoasă aici, este foarte frumoasă. Există aici o calitate a vieţii, un «joie de vivre», mâncare bună, vin bun, comunitate puternică. Sunt lucruri de sărbătorit. Cultura aici este una mult mai latină decât oriunde în Europa, şi totuşi am venit din America Latină. Cred că România este un diamant. Trebuie finisat, dar este un diamant”, descrie el ţara.

    Precizează că a transmis acest mesaj şi cunoscuţilor săi: „Le-am spus şi celor de aici, şi celor din afara businessului că România poate fi una dintre cele mai puternice ţări din Europa, pentru că sunt multe avantaje prin comparaţie cu alte pieţe. Vreau să construiesc un business spectaculos aici”.

    Cum arată agenda celui care reprezintă businessul unui gigant în România? În primul rând trebuie să creeze un spirit pozitiv şi energie, pentru ca oamenii să simtă că pot face lucruri mari aici, spune el.

    „Misiunea mea este de a promova ce face Unilever aici şi în toată lumea, să demonstrăm că putem face business responsabil şi să ajutăm societatea, ca un vecin bun. Trebuie să mă gândesc la viitor şi să gestionez resursele încât să estimez dacă pot atinge ţintele companiei cu resursele actuale sau dacă trebuie să cer mai multe resurse. Am o viziune simplă. Cred că ce facem noi este nobil şi cred că cu cât suntem mai mari, cu atât putem face o diferenţă mai mare”, spune el.

    Cele mai recente dezvoltări ale gigantului anglo-olandez se leagă de piaţa îngheţatei, unde compania este lider pe piaţa locală şi unde a fost implicată în două tranzacţii. În primul rând, tranzacţia evaluată la circa 100 milioane euro prin care Unilever a preluat în ianuarie fabrica Betty Ice din Suceava de la antreprenorul Vasile Armean. Apoi a urmat tranzacţia de la mijlocul lunii iulie, când Unilever a cumpărat producătorul de îngheţată Denny din Bulgaria, mai exact din Veliko Tîrnovo, un orăşel aflat în apropierea graniţei cu România.

    „Toată lumea trebuie să se bucure de îngheţată, pentru că este accesibilă şi disponibilă. (…) A fost o vară ieşită din comun. Am avut un început extraordinar în aprilie, mai şi iunie, şi un iulie diferit. Aceasta este natura businessului de îngheţată. Per total ambiţia noastră de a vedea o creştere de două cifre pe acest business la finalul anului va fi realizată. Este un ritm ciudat, dar ajungem acolo. Piaţa de îngheţată de aici, faţă de alte pieţe, oferă oportunităţi de creştere. Rata de consum de aici este încă una scăzută faţă de alte pieţe. Mă gândesc că trebuie să găsim o combinaţie de arome locale şi globale care să fie disponibile la nivel larg”, descrie Simmons potenţialul pieţei de îngheţată. 

    Pe lângă businessul de îngheţată, Simmons spune că printre produsele cu potenţial de dezvoltare de pe piaţa locală se numără cele de îngrijire corporală şi înfrumuseţare, precum deodorantul Rexona, şi produsele de curăţenie, precum Domestos.

    „În centrul companiei noastre sunt câteva categorii cu potenţial de creştere. Dacă ne uităm la piaţa deodorantelor de aici sau la produsele de curăţenie, aceste pieţe sunt încă mici în comparaţie cu alte părţi. Ne gândim mult cum să facem să construim piaţa de aici, nu doar să o câştigăm. Vrem să facem un business mult mai mare şi cred că putem face asta prin câteva achiziţii inteligente şi putem lucra şi în parteneriat cu alţii.” Şeful Unilever mai spune, fără să ofere prea multe detalii că, în perioada următoare, compania va lansa câteva produse noi.

    La sfârşitul anului trecut, businessul de distribuţie Unilever avea pe piaţa locală o cifră de afaceri netă de circa 897,5 milioane lei şi un profit net de 16,2 milioane lei, cu 227 de angajaţi. La nivel global, businessul Unilever a înregistrat în 2017 afaceri de 53,7 miliarde euro, în creştere cu circa 2% faţă de anul precedent. La aceste afaceri, businessul anglo-olandez a obţinut un profit net de aproximativ 6,5 miliarde euro, în creştere cu aproape 17% faţă de anul anterior.

    În ceea ce priveşte resursele umane, Simmons spune că Unilever este deschisă la angajări şi că nu se confruntă deocamdată cu celebra „secetă” de pe piaţa forţei de muncă din România.

    „Avem oameni talentaţi aici. Când mă uit la actuala organizaţie, mă face să mă simt mândru. Bineînţeles că vreau mai mulţi oameni talentaţi care să se alăture. Vin din ce în ce mai mulţi oameni la noi să se angajeze direct şi ne bazăm şi pe o serie de parteneri care găsesc oameni buni din industrie”, spune managing directorul companiei Unilever.

    Compania are şi un program dedicat proaspeţilor absolvenţi, în urma căruia se angajează la ei undeva la 5-7 tineri anual. Totodată, Simmons spune că au şi posibilitatea să aducă noi angajaţi din centrul şi estul Europei − din Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Republica Moldova.

    „Cred totuşi că secretul este să ţii de oamenii buni pe care îi ai şi să le oferi un simţ comun, să le dai de înţeles că facem lucruri importante şi că le facem cum trebuie. Este o parte foarte importantă să nu laşi oamenii să plece, pentru că timpul petrecut în companie, încrederea, colegialitatea creează un spirit care face colaborarea să funcţioneze.”

    Ce înseamnă colaborarea? Simmons oferă o definiţie a termenului: „Colaborarea pentru idei, pentru că oamenii vin cu ideile, nu companiile. Vrem să creăm un mediu în care oamenii să se simtă valoroşi, nu doar în modul evident, adică cât duc acasă la sfârşitul lunii sau în bonusuri la sfârşitul anului, ci în general (…) Per total, vom investi anul viitor în toate părţile din organizaţie, de la salarii până la marketing, zeci de milioane de euro”.

    Mulţumit de acest „diamant”, cum a numit el România, Simmons spune fără ezitări că şi-ar deschide chiar şi propriul business aici, iar acest business nu ar fi nici în piaţa de îngheţată, nici în oricare altă piaţă în care activează businessul pe care îl conduce.

    „Aş deschide chiar şi mâine un business aici, pentru că sunt câteva lucruri care mi-au atras atenţia. În primul rând, creşterea de circa 30% a turismului. Bazat pe asta, Costa Rica, spre exemplu, pe care o ştiu foarte bine, a făcut ceva spectaculos de bine – s-a poziţionat drept cea mai mare destinaţie de turism ecologic. Dacă mă uit la aceste lucruri, cred că şi pentru România ar fi o oportunitate foarte bună.

    Promovarea turismului în România într-un mod prietenos faţă de mediu ar putea spori economia foarte mult. Ultima dată când m-am uitat, 12,5% din PIB-ul Costa Ricăi a venit din turism şi asta au realizat doar în ultimii zece ani.” 


    CARTE DE VIZITĂ

    James Simmons
    Origine: Marea Britanie
    Vârsta: 46 de ani
    Educaţie: licenţă în politică, filosofie, economie – Universitatea Bristol
    Carieră: 
    Managing director Unilever South Central Europe (septembrie 2017 – prezent)
    Director general Unilever Greater Caribbean (2014-2017)
    Vicepreşedinte al departamentului de Customer Development în Regatul Unit şi Irlanda (2009-2014)
    Alte roluri de marketing şi vânzări în Unilver UK (1998 – 2009)

  • Uniunea Europeană a suferit o scădere a investiţiilor străine directe de 42% în 2017

    Şi în Statele Unite a fost înregistrată o scădere a investiţiilor străine directe, similară cu cea din UE. Astfel, în 2017 Statele Unite au atras investiţii străine directe de aproximativ 275 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, în 2016 SUA au avut investiţii de 457 de miliarde, iar în 2015 de 466 de miliarde. Procentual, scăderea din 2017 este de 40%.

    Potrivit UNCTAD, în Marea Britanie investiţiile străine directe au însumat doar 15 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum schimbă justiţia modificările aduse legislaţiei privind organizarea judiciară. Comparaţie între vechea şi noua lege

    Proiectul care modifică legea 304 din 2004 privind organizarea judiciară, care a fost promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis, aduce schimbări importante în domeniul judiciar. Printre acestea, se numără:

    – înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie

    – introducerea principiului egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea în sala de judecată a judecătorului, procurorilor

    şi avocaţilor

    – faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor

    – prevederea potrivit căreia procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale oamenilor, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, dar şi principiul egalităţii de arme.

    Consultanţii noştri judiciari au explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, modificările aduse de noua lege privind organizarea judiciară.

    Redăm explicaţiile referitoare la articolele din legea 304/2004 ce au suferit modificări:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Negru: „Am plătit 135 de euro amenda in Paris pentru ca mi-am verificat mailurile la un semafor! In Franţa te pocneşte amenda şi dacă foloseşti un telefonul intr-o maşina care staţionează”

    Dan Negru: „Am plătit 135 de euro amenda in Paris pentru ca mi-am verificat mailurile la un semafor! In Franţa te pocneşte amenda şi dacă foloseşti un telefonul intr-o maşina care staţionează. Proiectul de lege a fost propus de Gendarmerie Nationale.

    Ai noştri pun lumânări! Nu ştiu sa se fi întâmplat altceva.

    Blocurile din America au scări de incediu exterioare pentru ca in anii 70, in Boston, o mama şi o fiica au murit in timpul unui incendiu, neavând pe unde sa coboare.

    Un fotograf a surprins căzătura , poza a apărut pe prima pagina si a dus la regindirea intregului sistem de scari de incendiu din toata America.

    Aşa cum la noi live-ul aluia a fost pe prima pagina. Şi cam atât…”

  • Cei mai puternici manageri de hedge fund din lume

    O revenire puternică a randamentelor a crescut anul trecut câştigurile managerilor de fonduri de investiţii de tip hedge fund, încât cei mai performanţi 25 de manageri au obţinut 15,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 11 miliarde de dolari în 2016, potrivit Financial Times.

    Cei 25 au dus acasă, în medie, 615 milioane de dolari de fiecare, potrivit unui clasament anual al banilor pe care îi câştigă managerii de fonduri de investiţii realizat de publicaţia Institutional Investor.

    Managerii din top cinci au câştigat în medie 3,5 milioane de dolari pe zi anul trecut – asta în condiţiile în care ar fi lucrat chiar 365 de zile. Dacă am calcula că ar fi lucrat 24 de ore pe zi, fiecare a câştigat peste 145.000 de dolari pe oră, sau 2.400 de dolari pe secundă.

    James Simons de la Renaissance Technologies a fost vedeta clasamentului anul trecut, pentru al treilea an consecutiv, după ce a câştigat 1,7 miliarde de dolari, în creştere faţă de 1,6 miliarde de dolari în 2016. Raportat la un calcul micro, acesta a câştigat 4,6 milioane de dolari pe zi.

    În spatele acestuia s-a clasat David Tepper de la Appaloosa Management, care a achiziţionat recent echipa de fotbal american Carolina Panthers. Acesta a câştigat 1,5 miliarde de dolari, după ce şi-a dublat veniturile faţă de anul precedent. Mai exact, Tepper a câştigat 4,1 milioane de dolari pe zi, sau 192.000 de dolari pe oră.

    Ken Griffin de la Citadel s-a clasat pe locul al treilea după ce a avut un an fabulos, cu 1,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 600 de milioane de dolari în 2016. Acesta a câştigat 3,8 milioane de dolari pe zi. În acelaşi timp, Ray Dalio de la Bridgewater Associates a căzut de pe poziţia a doua pe a patra cu 1,3 miliarde de dolari, adică 148.000 de dolari pe oră.

    Poziţia a cincea este ocupată de Israel Englander de la Millennium Management, care a câştigat 975 de milioane de dolari, urmat de Chris Hohn de la TCI Management, Dan Loeb de la Third Point, Charles Coleman de la Tiger Global, Davis Shaw reprezentând DE Shaw, John Overdeck şi David Siegel reprezentând Two Sigma. Sir Michael Hintze de la CQS a părăsit top 10, iar în locul său a intrat Charles Coleman.
    Pentru a ocupa o poziţie în „Lista bogaţilor” realizată de Institutional Investor, un manager trebuia să fi câştigat cel puţin 225 de milioane de dolari, în comparaţie cu 130 de milioane de dolari în 2016 şi 135 de milioane de dolari în 2015.

    În realizarea clasamentului, publicaţia a luat în calcul şi câştigurile realizate prin investirea propriilor fonduri, împreună cu cota câştigată de ei şi cu salariu. Majoritatea câştigurilor au fost ridicate de randamentele mari pe propriile investiţii de capital.

    În timp ce mulţi din acest clasament şi-au putut creşte câştigurile pe baza randamentelor propriilor fonduri de investiţii, acesta nu a fost şi cazul lui Ray Dalio, deoarece Bridgewater a înregistrat în 2017 câştiguri mici, dovedind că strategia Pure Alpha aplicată de Dalio nu este de succes în cazul acestui hedge fund.

    Mare parte din câştigurile lui Dalio, situat pe locul patru în acest clasament, vin din salariul încasat de el pentru poziţia la Bridgewater, instituţie ce supervizează 108,4 miliarde de dolari, fiind cel mai mare fond de acest tip din lume.

    Hedge fund-urile au generat în 2017 cele mai bune venituri din ultimii patru ani, determinând întoarcerea investitorilor către această clasă de active, după ce strategiile din 2016 s-au dovedit de succes. La nivel de industrie, fondurile au avut randamente de 11,4% anul trecut, potrivit datelor de pe platforma Preqin. Anul acesta a debutat mai timid, cu randamentele ajungând abia la 1,1% până în luna aprilie.
    În primul trimestru al anului, fondurile au primit investiţii noi de 16,9 miliarde de dolari, fiind al cincilea trimestru consecutiv de creştere netă după o perioadă de scăderi masive.

  • MedLife se prăbuşeşte la bursă: scădere de 10% în şedinţa de miercuri. Acţiunile sunt la cel mai scăzut preţ din februarie 2017 încoace

    Un număr de 12 acţiuni din 13 ale indicelui BET sunt pe minus la ora redactării acestei ştiri.
     
    Cel mai probabil declinul acţiunilor M vine în contextul în care fondurile Pilon II au 15,5% din MedLife, iar marţi seară Ministrul Muncii a afirmat că Pilonul II va deveni opţional, ceea ce implicit va afecta investiţiile fondurilor de pensii private la bursa românească, care se va reflecta în lichiditate şi în cotaţiile acţiunilor din portofoliu. MedLife nu plăteşte dividende deci nu poate fi vorba de data ex-dividend.
     
    Pe 29 mai 2018 MedLife a închis la 695 milioane de lei capitalizare, iar la preţul de astăzi de la ora 12:20 capitalizarea companiei familiei Marcu este de 626 mil. lei.
     
  • Gadget Review: Acer swift 5, ultrabook-ultrauşor – VIDEOREVIEW

    – Baterie mediocră

    – Luminozitatea ecranului putea fi mai bună

    +Foarte uşor

    + Performant

    Laptopul are un design clasic, iar modelul pe care l-am avut în teste are o combinaţie de culori de albastru şi auriu, ceea ce-l face să arate premium; mie mi-a plăcut. Totuşi, nu acelaşi lucru nu poate fi spus şi despre calitatea construcţiei. Datorită faptului că laptopul este construit dintr-un aliaj de magneziu care îi permite să aibă o greutate mică, nu are totuşi tăria unui aliaj din aluminiu. Dacă ar fi să cataloghez cele trei niveluri de calitate, le-aş ordona aşa: plastic, aliaj de magneziu, aluminiu. Totuşi, acest lucru nu m-a deranjat atât de mult şi aş prefera greutatea mică a acestui laptop – în dauna unui laptop mai greu, dar din aluminiu.

    Pe lângă faptul că este mai uşor, acest laptop este şi rapid. Noi am avut o variantă echipată cu un procesor Intel i7 de 1.8 GHz, generaţia a opta, 8 GB DDR3 RAM, 512 GB SSD şi o placă grafică integrată de la Intel. Laptopul rulează Windows 10 şi vine echipat cu o baterie de 36 Wh. Aceste elemente îl fac pe Acer Swift 5 foarte portabil şi destul de performant pentru a realiza majoritatea lucrurilor de care ai nevoie (editare texte, fotografii şi chiar editare video). Pe partea de jocuri, experienţa este limitată din cauza plăcii video integrate, ceea ce înseamnă că poţi încerca jocuri mai vechi, dar nu şi pe cele mai noi, cu cerinţe grafice ridicate.

    Displayul este de 14 inchi, are margini mici şi astfel poţi lucra confortabil la editarea unei fotografii sau a unui mic video. Unghiurile de vizualizare sunt destul de bune şi culorile sunt redate corect, dar mi-aş fi dorit ca luminozitatea ecranului să fie mai ridicată, deoarece nici măcar la maximum nu-l poţi utiliza eficient atunci când bate soarele în monitor. Ceea ce e puţin ciudat, având în vedere că este un ultrabook a cărui menire este să fie folosit pentru tot şi oriunde. Am editat poze şi chiar şi un video (rezoluţie Full HD) şi totul a mers fără probleme, iar culorile păreau naturale şi contrastante. M-am uitat şi la un film, iar experienţa a fost una bună, deşi mi-aş fi dorit ca difuzoarele, atunci când volumul este dat la maximum, să nu zdrăngănească atât de tare.

    Tastatura este una satisfăcătoare. Nu este printre cele mai bune sau cele mai proaste pe care am tastat, dar poţi să-ţi faci treaba şi am scris destul de mult fără să simt nevoia să schimb laptopul. Trackpadul este şi el OK, degetele curg repede şi fără rezistenţă, dar este puţin cam tare şi cam zgomotos la clic.

    Un alt punct la care astfel de laptopuri excelează în mod obişnuit este autonomia bateriei. |n cazul de faţă, pentru că Swift 5 are o baterie mică, te poţi aştepta la o funcţionare de 6-7 ore pe o singură încărcare. Acest lucru se poate prelungi dacă scazi luminozitatea şi treci pe modul economic. Partea bună este faptul că laptopul se încarcă destul de repede: de la 0 până la 100% ajunge în cam o oră şi jumătate sau două ore. De obicei, ultrabookurile nu stau foarte bine la capitolul conectivitate, deoarece sacrifică numărul de porturi pentru o portabilitate mai ridicată.

    Totuşi, Swift 5 este o excepţie deoarece are două porturi USB 3.0, un port HDMI, jack audio şi un port USB de tip C. Un alt lucru, destul de minor aş spune eu, care m-a deranjat este zgomotul ventilatorului atunci când funcţionează la viteză mare pentru a reduce căldura laptopului.Swift 5 este foarte atrăgător pentru cei care au nevoie de un laptop oriunde s-ar afla şi care ar putea duce majoritatea lucrurilor pe care ai vrea sau ai avea nevoie să le faci. Totuşi, bateria are o autonomie mică, iar asta înseamnă să ai încărcătorul la tine în zilele ocupate.

    Având în vedere aceste elemente, eu consider că Acer a făcut un pas în faţă şi mă aştept la ceva şi mai bun pentru versiunea 2019.

  • GREVĂ de avertisment în Sănătate | Proteste în majoritatea spitalelor din ţară/ Asistent Floreasca: Avem cele mai mici salarii în comparaţie cu alte unităţi sanitare / Negocieri la minister

    Aproximativ 150 de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti protestează, luni, în curtea unităţii, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de legea salarizării şi de reducerea unor sporuri.

    Protestul a început la ora 9.00 în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, la el participând membrii Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova aflaţi în timpul liber, nemulţumiţi de reducerile salariale. Infirmiere, biochimişti, brancardieri sau personal TESA, înarmaţi cu vuvuzele şi fluiere, au strigat “Vrem sporul înapoi”, “Ruşine”, “Eliminare”, “Hoţii” sau “Demisia”.

    În plus, oamenii au purtat pancarte cu mesaje precum: “Creşteri ale salariilor pentru toţi angajaţii din sănătate”, “Sporuri acordate la salariile de bază”, “Dreptul la cumul de sporuri” sau “Respectarea principiului drepturilor castigate”.

    ”Nemulţumirile sunt legate de această Lege a salarizării. Este un haos. Această lege a creat un haos în sistemul de sănătate. (…) S-au făcut diminuări salarile prin oprirea contribuţiilor. Acum, ne aflăm în protest pentru că de la începutul acestei luni am fost anunţaţi că sporurile, la nivel de spital judeţean de urgenţă, vor scădea la minim pentru că nu se încadrează în acel plafon de 30% pe ordonator principal de credite. În luna martie, CJ a dat un nivel al spor de spital judeţean de 44%, pe luna aprilie, pentru că s-a depăşit acest plafon ne-au dat 39%.

    Noi nu avem cum să ne încadrăm în acest plafon. Sunt secţiile cele mai importante din acest judeţ care trebuie să aibă nişte sporuri mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova, Daniela Constantin.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GREVĂ de avertisment în Sănătate | Proteste în majoritatea spitalelor din ţară/ Asistent Floreasca: Avem cele mai mici salarii în comparaţie cu alte unităţi sanitare / Negocieri la minister

    Aproximativ 150 de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti protestează, luni, în curtea unităţii, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de legea salarizării şi de reducerea unor sporuri.

    Protestul a început la ora 9.00 în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, la el participând membrii Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova aflaţi în timpul liber, nemulţumiţi de reducerile salariale. Infirmiere, biochimişti, brancardieri sau personal TESA, înarmaţi cu vuvuzele şi fluiere, au strigat “Vrem sporul înapoi”, “Ruşine”, “Eliminare”, “Hoţii” sau “Demisia”.

    În plus, oamenii au purtat pancarte cu mesaje precum: “Creşteri ale salariilor pentru toţi angajaţii din sănătate”, “Sporuri acordate la salariile de bază”, “Dreptul la cumul de sporuri” sau “Respectarea principiului drepturilor castigate”.

    ”Nemulţumirile sunt legate de această Lege a salarizării. Este un haos. Această lege a creat un haos în sistemul de sănătate. (…) S-au făcut diminuări salarile prin oprirea contribuţiilor. Acum, ne aflăm în protest pentru că de la începutul acestei luni am fost anunţaţi că sporurile, la nivel de spital judeţean de urgenţă, vor scădea la minim pentru că nu se încadrează în acel plafon de 30% pe ordonator principal de credite. În luna martie, CJ a dat un nivel al spor de spital judeţean de 44%, pe luna aprilie, pentru că s-a depăşit acest plafon ne-au dat 39%.

    Noi nu avem cum să ne încadrăm în acest plafon. Sunt secţiile cele mai importante din acest judeţ care trebuie să aibă nişte sporuri mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova, Daniela Constantin.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REWE investeşte anul acesta 80 de milioane de euro în România. Spre ce vor fi direcţionate investiţiile grupului german

    „Mai avem de făcut 58 de remodelări, de finalizat extinderea depozitului de la Turda, care va fi gata undeva pe la mijlocul anului, avem în continuare planificate deschideri de magazine, achiziţii de terenuri”, descrie Gross direcţiile principale de investiţii. Compania mizează pe o extindere agresivă, în contextul în care, până în 2025, când  şi-a fixat obiectivul de a ajunge la cel puţin 400 de unităţi, valoarea investiţiilor va ajunge până la 565 de milioane de euro, potrivit directorului general al companiei.

    REWE România a raportat o cifră de afaceri de aproape 3 miliarde de lei anul trecut, cu 5% mai mult în comparaţie cu 2016. Pentru divizia Penny Market, creşterea înregistrată a fost de 17% mai mult în comparaţie cu anul anterior. Compania continuă să investească în piaţa de retail din România în contextul unei politicii de expansiune pe termen lung. Anul trecut, grupul a investit peste 482 milioane de lei în modernizarea şi extinderea reţelei, ajungând astfel la un număr de 221 de magazine şi 3 centre logistice.

    “Anul 2017 a fost foarte bun pentru noi, iar cifrele vorbesc de la sine despre evoluţia companiei. Pentru Penny Market am înregistrat o creştere cu 17% a cifrei de afaceri în comparaţie cu 2016, am crescut constant şi ne-am extins reţeaua în 2017 cu 26 de magazine, iar acest plan de creştere anual cu câte 20-25 rămâne în continuare valabil. Vom investi în România şi vom dezvolta business-ul nostru aici astfel încât în 2025 să ajungem la 400 de magazine. Rezultatele financiare reprezintă veşti bune atât pentru angajaţii noştri, cât şi pentru clienţi, de aceea le mulţumim pentru încredere şi pentru că aleg magazinele noastre pentru cumpărăturile zilnice”, a declarat Daniel Gross, directorul general REWE România.

    Penny Market şi-a mărit şi numărul de angajaţi: în anul 2017, lucrau în total 4.300 de angajaţi în companie, cu 8% mai mult în comparaţie cu anul 2016. În prezent, vârsta medie în echipă este de 33 de ani. Penny Market a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortimente de la producători regionali şi colaborări cu producători locali. În prezent, Penny Market se numără printre companiile cu peste 60% de produse furnizate local.