BusinessMagazin

Tag: comoara

  • Singurul oraş din România care rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta – GALERIE FOTO

    Oradea renaste dupa un amplu program de refacere a tezaurului architectural si de investitii masive in dezvoltarea si crearea de facilitati pentru oradeni si turisti.

    Inclusa in reteaua Art Nouveau, Oradea este singurul oras din Romania cu un tezaur arhitectural de valoare europeană care rivalizeaza cu destinatii de vacanta extrem de cautate, precum Barcelona, Bruxelles, Nancy, Viena sau Budapesta.

    Piata Unirii

    Bisericile si palatele din Piata Unirii imbina sapte stiluri arhitecturale: baroc, clasicist, eclectic, istorizant, secession, romantism și neo-romanesc.

    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession

    Construit pe vechiul amplasament al Hanului “Vulturul Negru”, complexul urma sa adaposteasca un teatru, sali de bal, un cazinou si birouri.

    Palatul Vulturul Negru se distinge prin pasajul in forma de Y si cele trei intrari, basoreliefuri cu motive florale si figurative, vitralii si candelabre imense.

  • De pe şantier în magazin: sacul de ciment, transformat în ghiozdan

    Aceasta, scrie The Independent, a pus în vânzare o gamă de rucsacuri şi alte accesorii, precum şi încălţări, la confecţionarea cărora foloseşte saci de ciment reciclaţi.

    Sacii de ciment provin din Thailanda, fiind apoi reciclaţi într-o fabrică din Cambodgia şi utilizaţi împreună cu bucăţi de piele la confecţionarea de rucsacuri şi alte produse care se vând în Europa.

    Chiar dacă folosesc materiale reciclate ca sacii de ciment, rucsacurile nu sunt deloc ieftine, ele fiind disponibile pe site-ul firmei pentru circa 229 de franci elveţieni.

  • Peştera din Apuseni unde gheaţa „arde“! Locul unde dacii au ascuns o comoară

     Una dintre cele mai valoroase comori ale României se ascunde în inima Munţilor Bihor, pe Valea Galbenă. Un loc fabulos, unde tot timpul se găseşte zăpadă şi gheaţă şi în jurul căreia circulă poveşti din moş-ştrămoşi despre aurul ascuns al dacilor.

    Peştera Focului Viu stă sub semnul vechilor povestiri despre eroi de staturi formidabile care au trăit în vremurile de demult în aceste zonă. Potrivit romania-redescoperita.ro, una dintre legende vorbeşte despre o familie de uriaşi pe care Decebal a adăpostit-o în Apuseni cu condiţia ca aceasta să-i păzească aurul ascuns în peşteră.

    Într-o zi, oamenii care au venit să fure comoara l-au momit pe mezinul familiei cu mâncare otrăvită. Băiatul a murit, dar nici prădătorii nu au avut o soartă mai bună, găsindu-şi sfârşitul sub bolovanii care s-au prăvălit peste ei atunci când au intrat în peşteră. De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă.

    Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de m spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier. Face parte din Parcul Natural Apuseni.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Comoara veche de patru secole din Cetatea Sighişoarei

    Ridicat în secolul XIV, acesta este cel mai impunător turn al Cetăţii, vizibil din aproape orice colţ al oraşului mureşean. Scopul său era acela de a apăra poarta principală a Cetăţii, servind totodată ca şi sediu al Primăriei până în anul 1556.

    Legenda spune că ceasul din turn nu rămâne în urmă niciodată, astfel că sighişorenii şi turiştii care vizitează Cetatea îşi fixează ceasurile după ora arătă de orologiul din turn.

    Ceasul a fost construit în Elveţia, o ţară cunoscută pentru ceasurile sale, fiind atestat în anul 1648. Acesta este decorat cu o serie de figurine cu o înălţime de 0,80 metri, care simbolizează cele şapte zile ale săptămânii, fiind operele sculptorului Johann Kirschel, realizate din lemn de tei. Între ele, amintim Zeiţa Dreptăţii, Toboşarul, Justiţia, Răsăritul Soarelui… practic simboluri ale conduitei de zi cu zi din timpurile cele mai vechi, conform cunoaştelumea.ro.

    Cei doi îngeraşi, care reprezinta Ziua şi Noaptea, oferă un “dans” al vieţii şi al timpului: la ora 6.00 poate fi zărit îngeraşul ce reprezintă Ziua, în timp ce de la ora 18.00 Ziua se ascunde şi face loc Nopţii, adică îngeraşului cu două lumânări aprinse în mâini. Al doilea cadran, care este îndreptat spre Sighişoara, adică spre Oraşul de Jos, are figurinele care reprezinta zilele săptămânii, instalate pe o roată. Acestea se mişcă la miezul nopţii, marcând astfel schimbarea zilei.

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

    Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

    Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

    Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

    Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

    Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

    Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

    În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

  • Singurul oraş din România care rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta – GALERIE FOTO

    Oradea renaste dupa un amplu program de refacere a tezaurului architectural si de investitii masive in dezvoltarea si crearea de facilitati pentru oradeni si turisti.

    Inclusa in reteaua Art Nouveau, Oradea este singurul oras din Romania cu un tezaur arhitectural de valoare europeană care rivalizeaza cu destinatii de vacanta extrem de cautate, precum Barcelona, Bruxelles, Nancy, Viena sau Budapesta.

    Piata Unirii

    Bisericile si palatele din Piata Unirii imbina sapte stiluri arhitecturale: baroc, clasicist, eclectic, istorizant, secession, romantism și neo-romanesc.

    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession

    Construit pe vechiul amplasament al Hanului “Vulturul Negru”, complexul urma sa adaposteasca un teatru, sali de bal, un cazinou si birouri.

    Palatul Vulturul Negru se distinge prin pasajul in forma de Y si cele trei intrari, basoreliefuri cu motive florale si figurative, vitralii si candelabre imense.

  • Descoperire ULUITOARE pe fundul unui lac din Turcia. Nu le-a venit să creadă ce noroc au avut

    Rămăşiţele unui castel fortificat vechi de 3.000 de ani au fost descoperite pe fundul celui mai mare lac din Turcia.

    Scufundătorii ce explorau lacul Van au dat peste peretele unui castel despre care se crede că ar fi construit de civilizaţia Urartu. Interesant este că experţii studiau zona de mai bine de zece ani, fără a-şi da seama că o astfel de comoară se afla adânc sub nivelul apei.

    Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători, printre care se numără fotograful Tahsin Ceylan, scufundătorul Cumali Birol şi academicianul Mustafa Akkus, de la Universitatea Van Yuzuncu Yil.

    Atât castelul cât şi mai multe sate au fost construite într-o perioadă în care nivelul apei era mult mai scăzut decât cel de azi. Regatul Urartu era localizat în regiunea montană aflată la sud-estul Mării Negre şi în partea de vest a Mării Caspice.

     

  • Comoara nepreţuită a României din harta Greenpeace. Cum ne bătem joc de ea

    Au fost identificate aproximativ 300.000 de hectare de astfel de vegetatii, in care traiesc 13.000 de specii si cea mai mare populatie de ursi din Europa. Potrivit Greenpeace insa, aceste zone ce ar trebui sa se bucure de o protejare aparte, sunt in continua degradare fie din cauza iresponsabilitatii, fie din cauza necunoasterii importantei pe care o au.

    „Carpatii romanesti sunt acoperiti de cele mai vaste paduri virgine din zona temperata a Uniunii Europene. Aceste paduri sunt parte din istoria si identitatea noastra culturala. Ele sunt ramasite ale codrilor nesfarsiti care acopereau candva peste 80% din teritoriul actualei Romanii. In aceste paduri, traiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populatie de ursi din Europa, specii rare si endemice si carnivore mari, precum lupul si rasul.

    Aici, toate vietuitoarele, inclusiv arborii, traiesc intr-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evolutie. Ne asteptam ca acest exercitiu sa fie considerat de catre Ministerul Apelor si Padurilor o invitatie la actiuni rapide si concrete pentru salvarea padurilor virgine din Romania. Primul pas in protejarea acestor ecosisteme extraordinare este realizarea unei evaluari preliminare care sa ofere o estimare a suprafetei totale potentiale si sa restranga aria de parcurs in teren pentru documentare. Exact asta ofera Harta padurilor virgine potentiale realizate de Greenpeace Romania, impreuna cu Universitatea Eberswalde si Universitatea Al. I. Cuza din Iasi”, sustine organizatia Greenpeace, citata de reper24.ro.

    Realizarea Hartii padurilor virgine potentiale a insemnat evaluarea a aproape sase milioane de hectare. Specialistii au dezvoltat o metodologie de analiza a datelor satelitare pe care au adaptat-o si calibrat-o, tinand cont de experienta acestora de teren in identificarea padurilor virgine.

    In acest top, Banatul se regaseste cu 40.000 de hectare de padure virgina, toate in Caras-Severin.

    Pe prima pozitie a clasamentului se afla Brasov (49.601 hectare), Caras Severin (39.513 hectare) si Arges (38.918 hectare), cea mai mare densitate de paduri virgine potentiale aflandu-se in situl Natura 2000 Fagaras.

    Din pacate, organizatiile ecologiste au atras in mai multe randuri semnale de alarma cu privire la jaful din aceste paduri, unde copaci seculari cad sub drujbele muncitorilor forestieri, dar masurile luate n-au reusit sa opreasca dezastrul.

    Harta a fost realizata de catre Greenpeace Romania, impreuna cu Universitatea Eberswalde din Germania si Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, şi este prima asemenea evaluare realizata dupa inventarul partial din 2005 (Proiectul Pin-Matra).

  • Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii, dat de pensionari. Mulţi au descris operaţiunea ca fiind „crima perfectă“

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC Declan Lawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatorii şi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şi GraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.