Tag: comitet

  • Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: ”Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. ‘Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist’ ”

    Nicolae Ceauşescu vorbea, de la balconul Comitetului Central, despre realizările “revoluţiei socialiste” şi ale “societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, în timp ce în stradă, mulţimile adunate trebuiau să condamnare “actele huliganice” de la Timişoara şi să-şi exprime solidaritatea cu conducerea PCR.

    Printre urale şi scandări se făceau însă tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături. Mişcări bruşte venind dintr-o parte a adunării şi zgomotul unor petarde au transformat manifestaţia în haos. Mulţimea a început să fugă spre străzile din apropiere, abandonând steaguri şi tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu. Cei mai curajoşi au încercat să se facă ascultaţi: “Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental”, se auzea. Tot mai mulţi strigau: “Jos Ceauşescu!”, “Jos călăul!”, “Jos analfabeta!”, “Jos cizmarul!”, “Şi voi sunteţi români!”.

    Imaginea lui Ceauşescu din acel moment – cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată – a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Ceauşescu mai apucase să anunţe suplimentarea cu câteva sute de lei a salariilor, pensiilor şi ajutorului social.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani

    Contractele pentru ţiţeiul Brent, care reprezintă valoarea de referinţă pentru preţul petrolului, au ajuns, luni, la 62,90 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din luna iulie 2015, cu 40% mai mult faţă de nivelul din iunie 2017.

    Ţiţeiul West Texas Intermediate din Statele Unite a trecut de 56 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iulie 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premiul Nobel pentru Pace,decernat Campaniei Internaţionale pentru Abolirea Armelor Nucleare

    Comitetul a transmis că premiul a fost acordat ICAN “pentru munca depusă cu rolul de a atrage atenţia cu privire la consecinţele umanitare catastrofale ale folosirii armelor nucleare şi pentru eforturile extraordinare de a reuşi să obţină interzicerea acestor arme prin intermediul tratatatelor”.

    Potrivit propriei descrieri, ICAN este o coaliţie care reuneşte organizaţii non-guvernamentale din peste 100 de ţări, fiind în mod oficial lansată anul 2007.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premiului Nobel 2017 pentru Literatură a fost atribuit scriitorului britanic Kazuo Ishiguro

    Până în prezent, au fost acordate 109 Premii Nobel pentru Literatură, iar dintre scriitorii premiaţi, 14 au fost femei.

    În patru ani, Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat ex aequo (doi laureaţi la aceeaşi ediţie).

    Cel mai tânăr laureat (41 de ani) a fost scriitorul britanic Rudyard Kipling (autorul romanului “Cartea junglei”) recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1907.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS! Vladimir Putin s-a enervat! Preşedintele Rusiei n-a mai avut o asemenea reacţie până acum: ”Nu accept aşa ceva!”

    Rusia a făcut investiţii masive în infrastructură pentru a organiza Cupa Mondială din 2018. Însă unele lucrări n-au respectat termenele, lucru subliniat şi de Vladimir Putin. Preşedintele Rusiei le-a transmis oficialilor delegaţi cu această misiune că ”nu acceptă” astfel de întârzieri, deoarece pot da totul peste cap.

    Potrivit BBC, Putin spune totuşi că aceste întârzieri nu sunt ”critice”: ”Dacă ne relaxăm, nu ne vom putea face treaba pe deplin. Este cel mai dificil lucru să rezolvi sarcinile pe ultima sută de metri”, a declarat Putin, potrivit BBC.co.uk.

  • Premiul Nobel pentru fizică a fost câştigat de trei oameni de ştiinţă pentru contribuţiile aduse la studiul undelor gravitaţionale

    Cu o zi în urmă, Premiului Nobel pentru Medicină a fost atribuit cercetătorilor americani Jeffrey C. Hall, Michael Roshbash şi Michael W. Young, pentru contribuţia acestora la studiul mecanismului “ceasului biologic”.

    Miercuri va fi anunţat câştigătorul Premiului Nobel pentru Chimie, iar joi va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru Pace.

    Premiul Nobel pentru Economie va fi anunţat luni, 9 octombrie, iar data anunţării celui mai comentat premiu, cel pentru Literatură, a fost stabilită pentru joi, 5 octombrie.

    Primele Premii Nobel au fost decernate în anul 1901, la scurt timp după moartea creatorului lor, Alfred Nobel (1833-1896).

    Recompensa financiară pentru fiecare categorie de premii Nobel din 2017 va fi de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), cu 1 milion de coronae mai mult decât la ediţia de anul trecut.

    Decernarea Premiilor Nobel va avea loc, conform tradiţiei, în cadrul unui banchet ţinut la data de 10 decembrie, data încetării din viaţă a lui Alfred Nobel.

  • Noi SCUMPIRI anunţate de la 1 octombrie

    În urma analizei, „a rezultat o creştere medie, la nivel naţional, a tarifelor CPC cu 0,03 lei/kWh, faţă de creşterea medie cu 0,1 lei/kWh care ar fi rezultat conform propunerilor furnizorilor de ultimă instanţă (FUI), se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    „Având ȋn vedere că tarifele CPC propuse de FUI pentru trimestrul IV 2017 nu au respectat prevederile Metodologiei de stabilire a tarifelor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor finali, aprobată cu Ordinul ANRE nr. 92/2015, depăşind limitele prevăzute de aceasta, Comitetul de reglementare al ANRE le-a avizat, dar cu modificări”, precizează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şcolile din Prahova rămân închise şi joi, din cauza condiţiilor meteo

    Prefectul judeţului Prahova, Mădălina Lupea, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că s-a luat decizia, în cadrul şedinţei extraordinare a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, ca joi să fie suspendate cursurile în toate unităţile de învăţământ, şi pentru elevii care învaţă dimineaţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Isărescu: Fără reducerea decalajelor între regiunile României trecerea la euro nu este sustenabilă

    Prima reuniune a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro a avut loc astăzi, la Palatul Victoria. Şedinţa a fost prezidată de premierul Sorin Grindeanu, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, au participat în calitate de vicepreşedinţi ai Comitetului.

    “România îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro şi face eforturi pentru pregătirea riguroasă a acestui proces, astfel încât trecerea la moneda unică să se facă la momentul oportun”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro