BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Comisia Europeană a publicat lista celor 115 companii aeriene care nu pot opera în UE

    115 companii aeriene nu pot opera în Uniunea Europeană, după Comisia Europeană a actualizat, luni, lista UE a companiilor aeriene care nu respectă standardele internaţionale de siguranţă, anunţă instituţia. 

    109 companii aeriene sunt certificate în 15 state şi au fost incluse în listă din cauza lipsei de supraveghere a siguranţei din partea autorităţilor aeronautice din aceste state. Alte şase companii aeriene individuale au fost incluse din cauza unor motive de îngrijorare legate de siguranţă în ceea ce priveşte aceste companii: Avior Airlines (Venezuela), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Blue Wing Airlines (Suriname), Med-View Airlines (Nigeria) şi Air Zimbabwe (Zimbabwe). Alte trei companii aeriene fac obiectul unor restricţii operaţionale şi pot efectua zboruri către UE doar cu anumite tipuri de aeronave: Air Koryo (Republica Populară Democrată Coreeană), Air Service Comores (Comore) şi Iran Air (Iran).

    Toate companiile aeriene certificate în Gabon au fost eliminate de pe listă în urma îmbunătăţirilor pe care această ţară le-a adus situaţiei privitoare la siguranţa aviaţiei. În schimb, Comitetul Aviaţiei Civile Armene a fost plasat sub un control mai strict, din cauza indiciilor privind o reducere a nivelului de siguranţă.

    Comisarul pentru transporturi Adina Vălean a spus: „Decizia de astăzi reflectă eforturile noastre neîntrerupte de a garanta cel mai ridicat nivel de siguranţă nu doar pentru pasagerii europeni, ci şi pentru cei din întreaga lume, fiindcă siguranţa aviaţiei nu ţine cont nici de graniţe, nici de naţionalitate. Mă bucur să anunţ că astăzi Comisia Europeană a putut elimina toţi transportatorii aerieni din Gabon de pe Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă. Gabonul se afla pe listă încă din 2008 şi este o veste foarte bună că putem acum să recunoaştem eforturile depuse de autorităţile din domeniul siguranţei aviaţiei din această ţară.”

    Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă nu doar contribuie la menţinerea unor niveluri ridicate de siguranţă în UE, ci şi ajută companiile aeriene şi ţările incluse în listă să îşi sporească nivelurile de siguranţă, pentru ca în cele din urmă să fie eliminate de pe listă. De asemenea, Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă a devenit un instrument de prevenire de importanţă primordială, întrucât reprezintă o motivaţie pentru ţările cu probleme în domeniul siguranţei să ia măsuri în privinţa acestora înainte să devină necesară o interdicţie în cadrul Listei UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă.

  • Comisia Europeană avertizează Guvernul Orban. Legea care riscă să arunce România în haos

    Noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pentru deficitul bugetar în 2020 şi în anii viitori, punctează Comisia Europeană în raportul privind constatările misiunii sale de supraveghere desfăşurată în ţara noastră în 25 septembrie.

    Raportul, publicat de Comisia Europeană miercuri, scoate în evidenţă că legea pensiilor, în vigoare din iunie 2019, conţine majorări importante anuale ale punctului de pensie în perioada 2019-2021, inclusiv o creştere de 40% în septembrie 2020. Actul normativ va creşte cheltuielile publice cu 0,8% din PIB în 2019, cu 2,3% în 2020 şi 4,9% din PIB în 2021 în comparaţie cu nivelul nominal al produsului intern brut din 2018, potrivit calculelor realizate de Ministerul de Finanţe condus de Eugen Teodorovici şi citate de Comisie.

    Oficialii Ministerului de Finanţe au argumentat la întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei că strategia fiscală a Guvernului pentru următorii ani oferă suficient spaţiu fiscal pentru a suporta cheltuielile în plus cu aceste majorări, pe fondul îmbunătăţirii colectării la buget şi îngheţării cheltuielilor.

    Membrii misiunii Comisiei subliniat că nu este clar modul în care noua lege a pensiilor (în special majorarea cu 40% din septembrie 2020) poate fi acomodată fără modificarea calendaruli de implementare a majorărilor. Raportul publicat miercuri notează că, potrivit Băncii Naţionale a României şi Consiliului Fiscal, implementarea legii pensiilor in calendarul legiferat nu este compatibilă cu menţinerea deficitului în ţinta de 3% din PIB din tratatul comunitar.

    Potrivit constatărilor misiunii, autorităţile române nu intenţionau să acţioneze în conformitate cu recomandările procedurii de corecţie a abaterii semnificative, publicate în iunie şi în care ECOFIN recomanda României ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7% în 2020.

    „Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au explicat că Guvernul nu planifică o ajustare structurală în 2019 sau 2020. Autorităţile române continuă să se concentreze pe menţinerea deficitului principal sub 3% din PIB”, se arată în raport.

    Ministerul nu a pus la dispoziţia Comisiei ţintele de deficit structural pe următorii ani, dar a explicat că ţintele de deficit bugetar pentru până în 2023 (2,92% în 2020, 2,99% în 2021, 2,74% în 2022, 2,4% în 2023) sugerează că o ajustare structurală ar începe de abia în 2022. Comisia mai spune că autorităţile române au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 iar ministerele au început configurarea planurilor de cheltuieli în linie cu plafonul respectiv.

    Comisia mai notează că există riscul ratării ţintei de deficit din bugetul pe 2019 în condiţiile în care în intervalul ianuarie – august 2019 deficitul bugetar în termeni nominali a fost cu 0,6% din PIB mai mare în comparaţie cu perioada similară din anul anterior.

    „Potrivit Consiliului Fiscal, există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit pe 2019 şi chiar a limitei de 3% din PIB. Acest lucru se datorează supraestimării veniturilor (în special venituri din TVA şi contribuţii sociale) şi subestimării cheltuielilor cu asistenţa socială şi achiziţia de bunuri şi servicii. Consiliul Fiscal estimează că, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare de corecţie, deficitul bugetar ar putea să se situeze între 3,4% şi 3,7% din PIB în 2019″, punctează Comisia în raport.

    Misiunea de supraveghere a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, iar reprezentanţii Comisiei s-au întâlnit în cadrul vizitei cu Daniela Pescaru şi Tiberiu Valentin Mavrodin, secretari de stat la Ministerul Finanţelor Publice, Mirela Călugăreanu, şeful ANAF, cu Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naţionale a României şi Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal al României.

    Ca şi în cazul misiunilor similare anterioare, scopul a fost să discute despre măsurile fiscale planificate de autorităţi, pentru a sublinia existenţa riscurilor fiscale şi încuraja respectarea recomandării procedurii de abatere semnificativă, mai punctează Comisia.

  • ANRE, acuzată în presa străină că răspunde la comenzi politice care distorsionează piaţa

    Companii străine şi din România au solicitat o investigaţie internaţională privind independenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit publicaţiei londoneze ICIS, furnizor de informaţii despre piaţele petrochimică şi de energie globale.

    Investigaţia a fost cerută pe fondul preocupărilor legate de ingerinţele politice care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieţei, precizează sursa citată. În conformitate cu normele Uniunii Europene, pe care România, ca stat membru, s-a angajat să le respecte, ANRE trebuie să rămână independentă de influenţa sectorului politic sau a sectorului privat, spune publicaţia menţionată. Cu toate acestea, părţile interesate active pe piaţă şi la nivel regional au cerut Comisiei Europene să examineze o serie de cazuri care pun în discuţie neutralitatea reglementatorului pieţei române de energie.

    Cazurile menţionate, conform publicaţiei londoneze, includ: întâlniri raportate între politicieni, oficiali guvernamentali şi membri ai ANRE în afara programului de lucru, în vederea influenţării reglementarării preţurilor la electricitate şi gaze; afirmaţiile conform cărora o Ordonanţă controversată de Urgenţă care solicită plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică (n.r. OUG 114/2018), care a dus la distorsiuni importante ale pieţei în acest an, ar putea fi scrisă de cel puţin un membru al autorităţii de reglementare, la instrucţiunile unui înalt funcţionar guvernamental; faptul că ANRE a acceptat să plafoneze preţurile la energie electrică pentru producători, în urma cerinţelor care decurg din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018, în ciuda principiilor de piaţă liberă ale UE care obligă la formarea preţurilor liber încorporate în cel de-al treilea pachet de energie, pe care statele membre trebuie să le respecte; afirmaţiile conform cărora autoritatea de reglementare ar fi stabilit rata de rentabilitate a furnizorilor cu un obiectiv conturat, în loc să creeze un mediu de piaţă echitabil.

    Surse ale Uniunii Europene au declarat pentru publicaţia londoneză ICIS că aceste acuzaţii ar putea duce la proceduri ale Comisiei Europene împotriva României, dacă se va constata că cerinţele de independenţă relevante pentru autoritatea de reglementare nu au fost respectate pe deplin.

    Conform articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul 942/2019 şi al articolului 57 alineatul (7) din 944/2019, până la 5 iulie 2022 şi, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia va trebui să prezinte un raport Parlamentului European şi Consiliului UE privind independenţa autorităţilor de reglementare în statele membre. Astfel, Comisia va fi obligată să investigheze independenţa autorităţilor de regelementare într-un fel sau altul.

    Publicaţia londoneză mai notează că apelurile la o investigaţie internaţională împotriva autorităţii de reglementare române vin pe fondul încercărilor recente ale parlamentului de a aduce modificări unei legi-cheie care poate exonera în mod eficient membrii ANRE superiori de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la distorsiuni semnificative ale pieţe. Modificările propuse încearcă, de asemenea, să crească puterile autorităţii de reglementare în gestionarea a zeci de milioane de euro ca urmare a unui impozit de 2% impus de Guvern pe marjele brute ale companiilor de energie.

    Mai multe surse intervievate de ICIS au subliniat că membri ai ANRE au avut întâlniri periodice cu parlamentari de rang înalt, inclusiv Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

    Potrivit sursei precizate, deşi membrii comitetului de reglementare şi parlamentarii au dreptul de a discuta evoluţia pieţei, unele dintre întâlniri ar fi avut loc la sediul ANRE Bucureşti în afara programului de lucru sau la sfârşit de săptămână. Scopul acestor întâlniri a fost să exercite influenţă politică asupra membrilor ANRE.

    Iancu a negat afirmaţiile, într-o declaraţie acordată ICIS, insistând că, în calitate de autor al unui raport care aprobă instrumentele legale care au dus la organizarea autorităţii de reglementare, el a luptat pentru a susţine independenţa autorităţii de reglementare. „Având în vedere aceste argumente, nu aş fi putut fi eu cel care a încălcat independenţa autorităţii de reglementare”, a spus el, potrivit publicaţiei londoneze.

    Iancu a mai insistat asupra faptului că nu a existat vreun weekend în care el s-a întâlnit cu membri ai conducerii ANRE la sediul autorităţii de reglementare sau în altă parte.

    La rândul ei, ANRE a declarat pentru ICIS că întâlnirile şi discuţiile dintre membrii ANRE şi Parlamentul român se desfăşoară în cadrul legal şi instituţional.

    „Consiliul de Administraţie format din şapte membri nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni de la nicio entitate publică sau privată pentru îndeplinirea responsabilităţilor […] Toate deciziile Consiliului sunt precedate de consultări publice […] la propunerea organizaţiilor profesionale sau a consumatorilor”, au precizat membrii ANRE.

    Totodată, publicaţia londoneze afirmă că o notă explicativă pentru articolele legate de pieţele de energie incluse în Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care a dus la denaturarea pieţei şi a transformat România într-una dintre cele mai scumpe pieţe de gaze şi electricitate din Europa în acest an, ar fi putut fi redactată de cel puţin un membru din conducerea ANRE.

    ICIS a consultat un document Word al proiectului de notă, care îl arată pe Claudiu Dumbrăveanu, directorul Departamentului de electricitate şi gaze naturale din ANRE drept autor.

    O sursă apropiată de autoritatea de reglementare a spus că, în timp ce OUG 114/2018 a fost redactată, atât Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE, cât şi Dumbrăveanu au fost invitaţi în mod regulat la Guvern, pentru a se întâlni cu Florin Ciocănelea, consilierul prim-ministrului, în vederea primirii instrucţiunilor legate de redactarea şi implementarea ordonanţei. Sursa a spus că o astfel de acţiune era contrară directivelor UE 72/2009 şi 73/2009 privind energia electrică şi gazele naturale care precizează:

    Florin Ciocănelea, care acum a părăsit guvernul pe motive de sănătate, a declarat pentru ICIS că a participat la mai multe întâlniri cu membri din conducerea ANRE pentru „analize şi informaţii” cu privire la evoluţia pieţelor energetice din România şi la nivel regional.

    „În niciun caz, nu am influenţat sau nu am dat instrucţiuni membrilor ANRE superiori cu privire la redactarea sau implementarea OUG 114/ 2018”, a spus el, potrivit publicaţiei londoneze de specialitate.

    “Ordonanţa a produs distorsiuni pe piaţă, deoarece producătorii aveau sarcina să vândă gaze naturale şi electricitate la tarife reglementate către gospodării. Volumele de gaze au fost alocate de către autoritatea de reglementare, dar nu au fost suficiente pentru a completa cererea. Aceasta a însemnat că furnizorii au fost nevoiţi să crească importurile, transformând România într-o piaţă premium. În noiembrie, preţurile de import din România trebuiau să fie în medie cu 5 euro / MWh mai scumpe decât pe VTP-ul austriac”, se arată în articolul ICIS.

    În continuare, sursele ICIS au avertizat că, la scurt timp după publicarea Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, ANRE a fost însărcinată să stabilească tarife reglementate pentru vânzarea de energie electrică produsă local pentru gospodării. Nu este clar cum au fost calculate aceste tarife şi pe baza cărei metodologii.

    Cu toate acestea, o sursă activă de pe piaţă a declarat că autoritatea de reglementare a avut opţiunea de a respinge cererile Guvernului de a reglementa tarifele, solicitând acestuia să respecte normele UE privind piaţa liberă pentru a evita orice procedură de infringement a CE împotriva României. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a ales să implementeze ordonanţa.

    Astfel, comisia a declanşat o procedură de infringement împotriva României în acest an, care se referă la plafonul de preţ şi la obligaţia impusă producătorilor de a acorda prioritate gospodăriilor.

    “Ulterior, autoritatea de reglementare a prezentat o propunere de a elimina treptat obligaţiile până în primăvara anului 2021, cu doar un an mai devreme decât în 2022, atunci când plafonul de preţ introdus iniţial prin OUG 114/2018 trebuia eliminat treptat. În declaraţia către ICIS, ANRE a spus că metodologia de stabilire a preţurilor pentru producătorii de energie electrică a fost aprobată de comitetul de reglementare, ca parte a contractelor reglementate între producători şi furnizorii de ultimă instanţă. Autoritatea a spus că ordinul ANRE 10/2019, care aprobă această metodologie, a fost contestat în instanţă de către participanţii la piaţă. ANRE a recunoscut că este obligată să pună în aplicare legislaţia primară, dar a adăugat că a avertizat Guvernul că articolele din OUG 114/ 2018 ar trebui să respecte reglementările UE privind piaţa liberă, dar nu a reuşit acest lucru”, transmite sursa menţionată.

    În continuare, potrivit publicaţiei, ANRE este cea care a emis decizia 474/2019 în care a încercat să forţeze producătorii să îşi vândă producţia către câţiva consumatori. Nerespectarea deciziei ar fi dus la sancţiuni de 10% din marja lor brută.

    Metodologia de alocare a gazului produs intern către anumiţi consumatori a fost opacă şi arbitrară, au declarat surse pentru ICIS.

    În cele din urmă, decizia a fost anulată în prima jumătate a acestui an, dar sursele au subliniat că, la întocmirea acesteia, autoritatea de reglementare a stabilit că aceasta va fi emisă pe baza articolului 8 din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007.

    „Articolul 8 din Ordinul UE 33/2007 nu a stabilit temeiul legal al emiterii deciziei 474/2019. Nu există nicio legătură între cei doi, ridicând întrebări dacă autoritatea de reglementare ar fi putut acţiona cu rea-credinţă la emiterea deciziei 474/2019”, a scris publicaţia. ANRE nu a răspuns la întrebarea din partea ICIS cu privire la compatibilitatea articolului 8 din Ordinul UE 33/2007 cu decizia sa 474/2019.

    Sursele din piaţă au ridicat, potrivit ICIS, întrebări şi în ceea ce priveşte metodologia de stabilire a ratei reglementate de rentabilitate a furnizorilor.

    O sursă a declarat că ANRE a calculat rata bazată pe o rată a dobânzii interbancare (ROBOR) de 3,66% la care a adăugat încă 2 puncte procentuale, ceea ce însemna că rata distribuitorilor se ridica la 5,66% anual. Reglementatorii iau în calcul această rată atunci când stabilesc tarife anuale pentru distribuitori.

    Cu toate acestea, sursa a spus că rata reglementată de rentabilitate ar trebui să ia în considerare alţi factori, cum ar fi cheltuielile de capital şi operare, precum şi costurile legate de furt şi pierderi. Rata a fost în cele din urmă scoasă în martie 2019 şi stabilită printr-o ordonanţă guvernamentală de urgenţă din aprilie 2019 la 6,9%. Stabilind o rată mai mică, autoritatea de reglementare ar putea calcula tarife mai ieftine, a spus sursa.

    ANRE a declarat că rata a fost stabilită de comitetul de reglementare, în conformitate cu articolele 169/2018 pentru vânzarea cu amănuntul a energiei electrice. Acesta a spus că rata stabilită de ANRE a fost contestată în instanţă.

    Parlamentul a încercat recent să aprobe o serie de amendamente pentru a exonera pe membrii conducerii ANRE de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la denaturari semnificative ale pieţei. Legislativul a încercat să facă acest lucru prin eliminarea a două articole din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007, care ar fi eliminat membrii locurilor de muncă dacă s-ar fi dovedit neglijenţa.

    Modificările propuse, care au fost respinse şi returnate spre examinare Parlamentului de către preşedintele României, Klaus Iohannis, urmăresc, de asemenea, să crească competenţele autorităţii de reglementare în gestionarea a milioane de euro pe care se aşteaptă să-i adune ca urmare a unei taxe de 2% impusă de către guvernul privind marjele brute ale companiilor de energie. Se înţelege că veniturile din impozitul de 2% sunt utilizate pentru a finanţa activităţile ANRE.

    Nu se ştie câţi bani ar putea încasa autoritatea de reglementare ca urmare a impozitului impus prin OUG 114/2018, dar sursele din piaţă estimează între 100 şi 200 de milioane de euro pe an. Bugetul anual al ANRE a fost de obicei estimat la aproximativ 18 milioane de euro.

    Într-o declaraţie către ICIS, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituţia a fost în contact strâns cu autorităţile române cu privire la măsurile introduse de OUG 114/2018 pentru a elimina potenţialele conflicte cu dreptul UE, dar a refuzat să comenteze comportamentul ANRE.

     

     

     

     

     

  • CE: Ursula von der Leyen o acceptă pe Adina Vălean pentru postul de comisar UE pe Transporturi

    Preşedintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen a acceptat-o pe Adina Vălean pentru a prelua funcţia de comisar european pentru Transporturi, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al echipei de tranziţie a Executivului UE.

    „România a transmis astăzi (miecuri – n.r.) două nume de candidaţi pentru postul de comisar. Ambii candidaţi au avut interviuri cu preşedintele ales şi s-au descurcat bine. Preşedintele ales a decis ca Adina Vălean să preia portofoliul Transporturilor. Vălean este un europarlamentar experimentat, care a fost deja preşedintele comisiei ENVI şi este în prezent preşedintele ITRE. În cariera sa a acumulat experienţă pe subiectele asociate portofoliului Transporturilor. A fost raportor al mecanismului „Conectarea Europei” (Connecting Europe Facility – n.r.), prin care este susţinută infrastructura în domeniul transporturilor, energiei şi serviciilor digitale. Prin acest proiect a lucrat la sisteme de conectare a vehiculelor şi de reducere a emisiilor de dioxid de carbon”, a transmis purtătorul de cuvânt al echipei de tranziţie a Comisiei Europene.

    Cele două propuneri făcute de Guvernul Orban şi primite, miercuri, de Comisia Europeană pentru funcţia de comisar european au fost eurodeputaţii PNL Siegfried Mureşan şi Adina Vălean.

    Premierul Ludovic Orban a afirmat că, în conformitate cu prevederile legale, va trimite către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului solicitarea de a organiza audieri în comisiile de specialitate pentru comisarul european.

    Eudeputatul PNL Gheorghe Falcă a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că persoana nominalizată de România pentru funcţia de comisar european va fi audiată în Comisia de Transporturi a Parlamentului European în şedinţa din 14 noiembrie.

    După respingerea Rovanei Plumb şi a lui Dan Nica, Viorica Dăncilă l-a propus Victor Negrescu pentru funcţia de comisar european, însă purtătorul de cuvânt al Executivului UE Mina Andreeva a anunţat că există la Comisia Europeană „dubii mari” referitoare la „legitimitatea” noii propuneri de comisar european transmisă de Dăncilă.

    Totodată, liderul PSD Viorica Dăncilă a a afirmat, miercuri, că social-democraţii nu vor ataca noua propunere de comisar european înaintată de Guvernul Orban, precum au procedat PNL şi grupul Renew Europe în cazul propunerilor făcute de Guvernul PSD.

     

  • Croaţia primeşte undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen înaintea României, la şase ani de când a intrat în UE

    Croaţia, membră a Uniunii Europene de şase ani, a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen, potrivit Euronews. 

    „Este o zonă care vine cu libertăţi şi privilegii, dar şi cu mari responsabilităţi, încât intrarea în acest club este ceva ce luăm în serios”, spune Comisarul european pentru Migraţie şi Cetăţenie, Dimitri Avramopoulos.

    După patru ani de analiză Comisia a anunţat că Zagrebul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a face parte din spaţiul în care se poate călători fără paşaport.Ţările care se alătură spaţiului trebuie să îşi asume asigurarea graniţelor de la marginea blocului – un subiect din ce în ce mai sensibil pe fondul migraţiei masive care a început în 2015.

    „Viitorul intrării Croaţiei în Schengen, dar şi al intrării Bulgariei şi României, sunt cu atât mai importante acum şi necesare ţinând cont de provocările pe care le ridică astăzi migraţia şi securitatea”, spune Avramopoulos.

    România şi Bulgaria trebuie să primească acces la zona Schengen de peste 8 ani, însă nu au reuşit niciodată să îndeplinească condiţiile.

    În acest moment, Croaţia mai are de primit doar acordul din partea liderilor naţionali din Uniunea Europeană.

     

  • Şeful Reprezentanţei CE: E necesar ca instituţiile din România să demonstreze un angajament colectiv

    Şeful interimar al Reprezentanţei Comisiei Europene din România, Cristian Buchiu, a declarat că instituţiile cheie ale României trebuie să demonstreze “un angajament colectiv şi ferm” în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, adăugând că autorităţile trebuie să ia măsuri legislative concrete.

    “Comisia Europeană a adoptat astăzi la Strasbourg raportul său anual privind situaţia sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei din România. Pe scurt, mesajul Comisiei: este necesar ca instituţiile cheie din România să demonstreze un angajament colectiv şi ferm în ceea ce priveşte independenţa justiţiei în România şi păstrarea echilibrului în sistemul judiciar. Suntem într-o cursă lungă. Am fi dorit să nu asistăm la o întoarcere din drum, însă rămânem încrezători că autorităţile române vor da un nou impuls în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor MCV. Salutăm eforturile întreprinse de autorităţile române din iunie 2019, însă considerăm că acestea trebuie dublate de măsuri concrete atât legislative cât şi administrative. În mod specific, şi mă gândesc la abordarea legislativă, aceasta o considerăm esenţială”, a spus Cristian Buchiu, după publicarea raportului MCV privind situaţia sistemului judiciar din România din ultimul an.

    Acesta a reamintit că Executivul de la Bruxelles pune la dispoziţia României, la nivel administrativ, 125 de milioane de euro pentru reforma sistemului judiciar.

    “De asemenea, la nivel administrativ profit de acest moment să reamintesc faptul că CE pune la dispoziţia României 125 de milioane de euro pentru proiecte destinate reformei sistemului judiciar din România. Rămânem la dispoziţia autorităţilor române în acest sens, cum am făcut-o şi în trecut. Vom transmite acest raport Consiliului European şi Parlamentului European şi vom monitpriza în continuare, cu atenţie, situaţia sistemului judiciar din România”, a declarat Buchiu.

    Comisia Europeană subliniază, într-un comunicat privind raportul MCV, că s-a constatat, în România, o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi, ceea ce reprezintă o sursă de preocupare majoră, subliniind că regretă ţara noastră nu a pus în aplicare recomandările din 2018. Comisia Europeană a adoptat, marţi, ultimul raport privind evoluţia situaţiei din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

  • După SUA a venit rândul Europei să lovească China cu taxe vamale

    Uniunea Europeană a decis impunerea unor taxe mai mari cu 50.3% pe exporturile marilor producători chinezeşti de de roţi. Decizia vine după ce companiile chinezeşti  din această industire au fost acuzate de concurenţă neloială, în contextul în care au vândut pe piaţa europeană aceste produse sub preţul de producţie. Taxelele vizează marii producători de roţi din China cum sunt Zhejiang Jingu Co. şi Xingmin Intelligent Transportation Systems Co.

     Această practică poartă denumirea de „dumping” şi are ca scop eliminarea concurenţei, scrie Bloomberg.

    Piaţa europeană de roţi din oţel destinate maşinilor, camioanelor şi altor autoturisme valorează 800 milioane de euro.

    Potrivit declaraţiei apărute în acestă săptămână în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, instrumentul executiv al Blocului European din care fac parte 28 de state, importurile de roţi din oţel din China au provocat „prejudicii materiale” importante producătorilor din Uniunea Europeană.

    Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Chinei sunt rezultatul final al unei acuzaţii de competiţie neloială adusă marilor producători chinezeşti de roţi din oţel de către Asociaţa Producătorilor Europeni de Roţi în februarie. Taxele au intrat în vigoare de vineri şi ar putea fi menţinute pentru următoarele şase luni, existând posibilitatea ca acestea să fie prelungite pentru următorii cinci ani.

    În cadrul acestei industrii activează 3.600 de oameni mai ales din Germania, Franţa, Cehia, Italia, România şi Polonia, potrivit datelor oferite într-un e-mail de Comisie.

    Ponderea combinată a exportatorilor chinezi de pe piaţa europeană a roţilor de oţel s-a dublat şi a ajuns la 5,3% în 2018, comparativ cu ponderea atinsă în 2015, conform datelor publicate de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial.

    Pentru 19 exportatori chinezi, printre care se numără şi Zhejiang Jingu şi Xingmin Intelligent Transportation Systems, taxele vamale au fost majorate până la pragul de 50.3%, în timp ce pentru restul producătorilor, acestea au atins un nivel de 66.4%.

     

     

  • Cîţu: Guvernul mai dă un tun de un miliard lei, împrumut cu dobânzi mari de la UE pentru CEC Bank

    Senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat că Guvernul PSD vrea să mai dea un tun pentru a-şi păstra finanţările la partid. Liberalul susţine că CE s-ar putea să fie de acord cu subvenţia de un miliard de lei pentru CEC Bank. El a adăugat că Teodorovici se va împrumuta cu dobânzi mari de la UE.

    „Guvernul mai vrea să dea un tun de un miliard de lei, pe ultima sută de metri. Viorica şi bichonul continuă să-şi bată joc de români. Să-i sfideze. Să-i umilească. Totul pentru a-şi păstra finanţările la partid. O mare parte din aceste finanţări vin şi din sinecuri. Dintr-odată aflăm că s-ar putea ca cei de la CE să fie de acord cu subvenţia de aproape 1 miliard de lei pentru CEC Bank. Nu ştiu exact ce a spus guvernul socialist de la Bucureşti şi dacă cei de la CE au crezut. Dar ştim că Dăncilă şi gaşca ei de infractori nu au aceşti bani ”, a declarat senatorul PNL, duminică, printr-o postare pe Facebook.

    Senatorul liberal susţine că dacă PSD avea bani nu tăia de la ministere prin rectificare bugetară.

    „Dacă aveau banii nu ar fi tăiat la rectificare 3 miliarde de lei de la Ministerul Transporturilor, 2 miliarde de lei de la şi 400 de milioane de lei de la Ministerul Sănatăţii. De exemplu. Şi pentru că nu are banii, bichonul îi va împrumuta la cele mai mari dobânzi din UE”, a subliniat Cîţu.

    Sursa: mediafax.ro.

     

  • Analiză PwC: Bugetul pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA

    Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană pe 5 septembrie 2019. Faţă de anii 2013 şi 2014, când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%.

    România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).

    În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.

    “Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

  • Comisia Europeană: România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană

    România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană.

    Ţările din UE au pierdut 137 de miliarde de euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA.

    Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare. Acest deficit important de încasare a TVA evidenţiază din nou necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE în materie de TVA, astfel cum a fost propusă în 2017 de către Comisie, precum şi necesitatea unei cooperări sporite între statele membre pentru a combate fraudele în materie de TVA şi pentru a face ca normele să funcţioneze pentru întreprinderile şi comercianţii care respectă legislaţia.

    Deficitul de încasare a TVA măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de TVA şi de asigurare a conformităţii în fiecare stat membru, deoarece oferă o estimare a pierderilor de venituri din cauza fraudelor şi a evaziunii fiscale, a evitării obligaţiilor fiscale, a falimentelor, a insolvenţelor financiare, precum şi a erorilor de calcul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro