Marcel Bich s-a născut pe 29 iulie 1914 în Torino, Italia, în familia Mariei Muffat de Saint-Amour de Chanaz şi a inginerului Aimé-Mario, nepotul unui baron francez, Emmanuel Bich. El a avut o soră, Marie Thérèse, şi un frate, Albert.
Şi-a petrecut primii ani ai copilăriei în Italia, înainte de a se muta cu părinţii în Spania şi apoi în Franţa. După ce a obţinut cetăţenia franceză, antreprenorul a studiat dreptul la Universitatea din Paris, apoi a servit în forţele aeriene franceze la începutul celui de-al doilea război mondial.
După război, Bich şi asociatul său, Edouard Buffard, au deschis o fabrică în Clichy, o suburbie din nordul Parisului, unde au început să producă piese pentru instrumente de scris. În 1950, antreprenorul a cumpărat cu 2 milioane de dolari brevetul unui pix cu bilă patentat de un inventator maghiar, László Bíró, pe care l-a prelucrat pentru a găsi o formulă ideală de scriere.
Pentru o precizie mai mare, Bich a folosit în producţia pixurilor maşinării utilizate de producătorii de ceasuri elveţiene. În decembrie 1950, antreprenorul a lansat în Franţa pixul Bic Cristal, numit astfel după propriul nume, dar într-o variantă mai scurtă şi mai uşor de reţinut.
Noul instrument de scris a fost primit bine de către consumatori, datorită calităţii şi a preţului accesibil. În 1953 a fost creată compania Bic. Pentru a-şi face cunoscut produsul, Bich a folosit o strategie bazată pe campanii publicitare masive, apelând la serviciile unui cunoscut grafician francez, Raymond Savignac. Un an mai târziu, Bic s-a lansat pe piaţa din Italia, iar în 1956, în Brazilia. În acelaşi an, compania lansează primul pix retractabil. Ulterior, Bic se extinde atât pe noi pieţe din Europa, cât şi în Australia, Noua Zeelandă, America de Nord, Africa şi Asia.
Sigla şi culoarea oficială a companiei, portocaliul, au fost alese în 1961.
Potrivit datelor de pe site-ul oficial al companiei, în noiembrie 1972 compania a fost listată la bursa de valori din Paris, fiind deţinută aproape în totalitate de familia fondatorului; în acelaşi an, Bic a achiziţionat producătorul francez de brichete premium Flaminaire, iar în 1973 a lansat prima brichetă de buzunar cu flacără ajustabilă. După succesul primelor două produse, compania a intrat pe piaţa produselor de bărbierit, lansând în 1975 primul aparat de ras fără rezervă. Fiind un împătimit al sailingului, Bich a inclus în compania sa, în 1981, şi o divizie producătoare de echipamente pentru sporturi nautice, Bic Sport.
Bich a avut 11 copii din cele trei căsnicii cu Louise Chamussy, Jacqueline de Dufourq şi Laurence Courier de Mere. Antreprenorul a murit pe 30 mai 1994, la Paris, la vârsta de
79 de ani. La moartea sa, vânzările Bic la nivel mondial ajunseseră la peste un miliard de dolari, cu un profit de circa
70 de milioane de dolari. Compania este condusă şi în prezent de unul dintre fiii fondatorului, Bruno Bich, care deţine funcţiile de CEO şi preşedinte al grupului. Grupul Bic operează în peste 160 de ţări la nivel mondial. Potrivit ultimelor date disponibile, compania are aproape 10.500 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de dolari.
Tag: comercializare
-
A pariat 2 milioane de dolari pe brevetul unui pix, care i-a transformat compania într-unul dintre cei mai mari producători de instrumente de scris la nivel mondial
-
Compania Hidroelectrica, ANCHETATĂ pentru posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa de energie
„Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.
„Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.
Autoritatea anunţă că analiza „comportamentului producătorului de energie electrică Hidroelectrica” este realizează în colaborare cu ANRE, iar punctul de pornire de la care s-a plecat au fost „variaţiile semnificative de preţ”
-
Concurenţa investighează un posibil abuz de poziţie dominantă al Hidroelectrica pe piaţa de energie
„Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.
„Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Este acesta cel mai prost hoţ din istorie? A scăpat arma şi a rămas fără pantaloni în timpul jafului – VIDEO
Camerele de supraveghere ale unui magazin ce comercializează ţigări electronice au surprins imagini cel puţin hilare.
În înregistrarea prezentată de DailyMail se poate vedea cum hoţul scapă arma cu care o ameninţa pe casieră, după care o ia la fugă spre ieşire.
Hoţul purta mănuşi, dar forţele de ordine speră să îl poată identifica în urma analizei imaginilor surprinse.
-
Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă
Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.
“În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.
În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.
“Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.
Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.
Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.
De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.
La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.
În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.
La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.
De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.
Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în RomâniaReckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.
Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.
-
Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă
Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.
“În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.
În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.
“Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.
Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.
Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.
De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.
La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.
În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.
La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.
De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.
Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în RomâniaReckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.
Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.
-
Consiliul Concurenţei analizează producţia şi vânzarea medicamentelor fără prescripţie medicală
Potrivit Consiliului Concurenţei, în cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale dintre diferiţi actori care desfăşoară activităţi de producţie şi comercializăre a medicamentelor eliberate fără reţetă/suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.
„În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicii, Autoritatea poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii”, arată comunicatul.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pierderi de milioane de euro, şomaj în creştere şi afaceri distruse în Brăila, din cauza pestei
Aceştia au început deja să închidă magazinele care comercializau carne de porc şi să trimită angajaţii în şomaj, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Confirmarea pestei porcine africane la fermele din Gropeni cu 141.000 de porci şi din Tichileşti cu 35.000 de capete reprezintă o grea lovitură pe toţi cei implicaţi în domeniu, atât pentru producători, cât şi pentru comercianţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un tânăr anteprenor din Cluj a pus pe picioare o afacere cu amintiri “nemuritoare”. Iar acum vrea să deschidă magazine la Londra şi Milano
Sunt roşii, roz, albaştri, negri, albi sau multicolori, discreţi sau uriaşi. Trandafirii pe care îi comercializează sunt criogenaţi, iar petalele catifelate rezistă un sfert de veac. Buchetele de mireasă rezistă până la nunta de argint, iar trandafirii din globurile de Crăciun fac furori, scrie stiriletvr.roFlorile sunt sută la sută naturale. Până să ajungă un cadou frumos ambalat, acestea trec printr-un proces lung şi interesant.La maxim două ore de la tăierea trandafirului seva este extrasă şi este înlocuită cu glicerină.
Apoi, floarea de trandafir este îngheţată instant la minus 54 de grade. Apoi, pe parcursul a două săptămâni este dezgheţat. În timpul dezgheţului este pulverizată substanţă de conservare.
Cu timpul, afacerea a inflorit!
Vedeta colecţiei este un trandafir în forma de inimă.
Reconstituirea lui este foarte complexă. Conţine petalele a patru trandafiri clasici. şi este sub o formă diferită faţă de cum cunoaştem.
Un alt obiect deosebit este dedicat Crăciunului.
Hadrian primeşte chiar şi o mie de comenzi pe lună. Cele mai multe sunt din partea străinilor.
Ca să poată onora toate comenzile, tânărul va deschide în curând magazine la Milano şi Londra.