BusinessMagazin

Tag: combinat

  • Industria românească transformată în ruine. Cum au ajuns marile fabrici nişte locuri părăsite

    Alba – Combinatul de prelucrare a lemnului dinainte de 1989, fantoma de azi

    O parte din fostul Combinat de prelucrare şi industrializare a lemnului din municipiul Sebeş, judeţul Alba, vizitat de două ori de Nicolae Ceauşescu în anii `70 şi `80, a ajuns o imensă clădire fantomă, din care a rămas doar scheletul, şi care, de mai bine de 10 ani, face notă discordantă în peisajul zonei.

    Combinatul de prelucrare şi industrializare a lemnului a fost înfiinţat în 1970 şi era cel mai mare angajator al Sebeşului din vremea respectivă, iar în cadrul acestuia funcţionau mai multe fabrici, între care de mobilier, tapiţerie, semifabricate, cherestea sau PFL.

    Imensul Combinat s-a rupt în două în anii 1990, iar astfel s-au format două societăţi – MDF Sebeş SA şi Mobis SA Sebeş –, cea din urmă, odinioară fala Sebeşului, a devenit o simplă ruină, năpădită de bălării şi cu un aspect dezolant.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Combinatul de la Oţelu Roşu va fi vândut unei companii turceşti cu 19 milioane de euro

    Primarul oraşului Oţelu Roşu, Luca Mălăiescu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că a fost informat, în urmă cu două zile, de către reprezentanţii firmei Mechel, că oţelăria va fi vândută unei companii turceşti.

    “Combinatul nu a fost vândut încă, dar sunt discuţii foarte avansate pe tema aceasta. Va fi vândut unei companii turceşti. Am avut o întâlnire cu reprezentanţii Mechel, care au considerat că este benefic să-mi aducă la cunoştinţă faptul că deja sunt în discuţii foarte avansate cu o societate din Turcia. Compania Mechel are datorii la bugetul de stat de 20 de milioane de euro şi ei primesc 19 milioane pentru vânzarea combinatului, mai pun ei un milion de euro şi se achită de datorii. Mechel are pus sechestru pe tot ce are în România, din cauza datoriilor”, a declarat Luca Mălăiescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oltchim are o cifră de afaceri de 168 de milioane de euro şi pierde 2,5 milioane de euro în 2016

    „Cu toate că producţia vândută a crescut semnificativ din punct de vedere cantitativ, cifra de afaceri obţinută în anul 2016, în valoare de 168 milioane euro, este aproximativ la acelaşi nivel cu cea din anul 2015, din cauza preţurilor de vânzare mai mici ale produselor finite, determinate de evoluţia cotaţiilor internaţionale”, potrivit datelor transmise de combinatul chimic.
     
    Societatea valorifică peste 73% din cifra de afaceri la export şi pe piaţa intracomunitară şi prelimina pentru anul 2016 o balanţă externă netă pozitivă de 96 de milioane de euro, valoarea livrărilor la export şi a celor pe piaţa intracomunitară, în valoare de 123 de milioane de euro, fiind mult mai mare decât valoarea importurilor şi achiziţiilor intracomunitare, care au fost de numai 27 de milioane de euro, transmite compania.
     
    Oltchim S.A. Rm. Vâlcea a înregistrat, în 2016, un rezultat brut preliminat de 20 de milioane de lei.
     

  • Vreţi 51% produse româneşti în rafturi. Dar sunteţi dispuşi să plătiţi cu 51% în plus pentru ele?

     Prin 1990 şi ceva, nişte tipi lucrau în Combinatul Siderurgic Galaţi (actualul ArcelorMittal, la CTC (control tehnic de calitate). Munca era în trei schimburi, dar cel mai frumos schimb era cel de noapte. Schimbul de noapte începea la ora 22.00 şi se termina la 6.00, punct. El se desfăşura după următorul tipic: baieţii îşi puneau halat (inginerii şi ceteciştii aveau halat şi căşti roşii sau albastre ca să fie deosebite de ale muncitorilor de rând care aveau salopete – bluză şi pantalon – şi căşti albe). Mâncau, că nu se face să începi munca pe burta goală.

    Treaba lor era să vegheze în “Laminorul de benzi la cald” (LBC) sau în “Laminorul de Benzi la Rece” (LBR 1 şi LBR 2) materialul ce era trecut prin nişte imenşi cilindri. Procedeul de transformare a minereului de fier (pământ practic pentru neştiutori) în caroserie de maşină este fascinant. Furnal, topitorie, turnătorie, iar apoi nişte cilindri giganţi. Aceşti imenşi cilindri strivesc blocul de metal incandescent, de câteva tone, – în laminorul la cald şi apoi în laminorul la rece – şi îl aduc la dimensiunea unei table de doi milimetri, un milimetru sau de o jumătate de milimetru. Iar cumpărătorul cere: vreau şi eu jumătate de kil sau  de tonă de tablă de dimensiunea asta: 2,5 lungime, 1 laţime, 0,5 mm grosime. Aşa cum ceri roşii, ceapă sau brânză la un magazin.

    Toată tabla de pe maşinile Dacia din anii 90, de pe Olcitul din anii 90, de pe frigiderele Arctic, toate lingurele şi castroanele din tablă fabricate atunci în România au fost făcute din tabla laminată în LBR 1 şi LBR 2 de la Combinatul Siderurgic Galaţi, dacă nu au fost făcute cumva din oţel special de la Combinatul de Oţeluri Speciale de la Târgovişte.

    Iar băieţii de care vorbeam trebuia să se asigure că totul este ca la carte. Că ceea ce se produce în LBR 1, în LBR 2 – laminoare dotat cu utilaje Siemens – este de calitate. Doar că materialul ieşit din furnal, din oţelărie, cumpărat din Brazilia, din Ucraina, la preţuri de nimic, ajuns în laminorul de benzi la cald, apoi în laminorul de benzi la rece era atât de proast încât toată lumea era îngrozită. Utilajele Siemens nu puteau să lamineze bine ceea ce era prost de la bun început. Dacă ar fi fost pe bune, 50% din tabla făcută de LBR 2 în anii 90 ar fi trebuit aruncată la gunoi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Accesori inedite: broşe cu diamante, aur alb şi cochilii de melci sau bijuterii de doliu

    În dorinţa de a realiza piese cât mai spectaculoase, creatorii de bijuterii îşi îndreaptă atenţia spre materiale până nu demult ignorate, spre natură sau spre trecut pentru a găsi idei şi a înlocui sau completa aurul prezent în majoritatea acestor obiecte, scrie The Telegraph.

    Creatoarea Bibi van der Velden pare dornică să dovedească faptul că fildeşii mamuţilor se pot admira foarte bine nu numai în muzee sau în colecţii particulare, ci şi pe degetele doamnelor, transformaţi în inele în formă de dragoni, şerpi sau aligatori decorate cu perle şi pietre preţioase.

    Vieţuitoarele contemporane constituie şi ele sursă de materiale pentru creatorii de bijuterii, Van der Velden având şi piese cu aripi de cărăbuşi, care se regăsesc şi la piese Dior sau la unele semnate Daniela Villegas, care foloseşte însă şi insecte sau ţepi de porc spinos pentru creaţiile sale.

    Printre cele mai spectaculoase astfel de bijuterii se numără cele realizate de casa germană Hemmerle, nişte broşe cu diamante, aur alb şi cochilii de melci.

    O altă creatoare, Jacqueline Cullen, a readus în atenţia publicului jaisul de Whitby, utilizat în epoca victoriană pentru confecţionarea bijuteriilor de doliu, pe care îl înnobilează cu aur şi diamante.

    Casa Hemmerle se remarcă şi prin combinaţiile neobişnuite de materiale, aceasta montând pietre preţioase în fier, alamă sau cupru. Nici titanul nu a scăpat atenţiei creatorilor de bijuterii, el regăsindu-se în colecţii de la Carnet, în inele de logodnă de la Glenn Spiro sau combinat cu aur roz la Pomellato.
     

  • Ultimul trend în consumul de canabis: somonul infuzat cu esenţă de marijuana

    Ţigările şi prăjiturelele (brownies) sunt metode arhicunoscute de a consuma canabis, însă o metodă mai elegantă a ieşit la suprafaţă.

    Jason Pollack s-a gândit să infuzeze somonul cu tinctură de canabis pentru sărbătoarea 4/20, ziua în care se sărbătoreşte consumul de marijuana. “Am combinat două lucruri pe care oamenii le îndrăgesc”, a spus Pollack, conform The Guardian.

    Jason Pollack s-a născut şi a trăit în New Jersey apoi a trebuit să se mute în Colorado pentru facultate. După absolvire, el a lucrat în domeniul finanţelor o perioadă, dar s-a plictisit şi s-a îndreptat spre o pasiune mai veche, gătitul. “Tot timpul am fost obsedat de mâncare”, a mărturisit Pollack.

    A fost greu să găsească tipul de mâncare favorit în Denver, aşa că s-a hotărtât să pornească o afacere, a deschis Rosenbergs Bagels and Delicatessen, magazin ce vindea produse precum sandivşuri sau “lox”, file de somon servit într-un covrig cu cremă de brânză.

    Prima încercare de a infuza somonul cu canabis a fost cam puternică pentru consumatori, dar apoi şi-a ajustat dozajul şi a găsit combinaţia perfectă. La fiecare 85 de grame de somon se pun 10 miligrame de tinctură.

    Pentru a produce somonul infuzat cu canabis, primul pas este producerea tincturi care se face prin înăbuşirea plantei de canabis în alcool, apoi fierbe lichidul, fără a activa THC-ul. Apoi adaugă tinctura reţetei clasice folosite pentru a  prepara somonul.

    Jason Pollack nu se opreşte doar la somon şi vrea să creeze şi o supă infuzată cu canabis.

  • Ultimul trend în consumul de canabis: somonul infuzat cu esenţă de marijuana

    Ţigările şi prăjiturelele (brownies) sunt metode arhicunoscute de a consuma canabis, însă o metodă mai elegantă a ieşit la suprafaţă.

    Jason Pollack s-a gândit să infuzeze somonul cu tinctură de canabis pentru sărbătoarea 4/20, ziua în care se sărbătoreşte consumul de marijuana. “Am combinat două lucruri pe care oamenii le îndrăgesc”, a spus Pollack, conform The Guardian.

    Jason Pollack s-a născut şi a trăit în New Jersey apoi a trebuit să se mute în Colorado pentru facultate. După absolvire, el a lucrat în domeniul finanţelor o perioadă, dar s-a plictisit şi s-a îndreptat spre o pasiune mai veche, gătitul. “Tot timpul am fost obsedat de mâncare”, a mărturisit Pollack.

    A fost greu să găsească tipul de mâncare favorit în Denver, aşa că s-a hotărtât să pornească o afacere, a deschis Rosenbergs Bagels and Delicatessen, magazin ce vindea produse precum sandivşuri sau “lox”, file de somon servit într-un covrig cu cremă de brânză.

    Prima încercare de a infuza somonul cu canabis a fost cam puternică pentru consumatori, dar apoi şi-a ajustat dozajul şi a găsit combinaţia perfectă. La fiecare 85 de grame de somon se pun 10 miligrame de tinctură.

    Pentru a produce somonul infuzat cu canabis, primul pas este producerea tincturi care se face prin înăbuşirea plantei de canabis în alcool, apoi fierbe lichidul, fără a activa THC-ul. Apoi adaugă tinctura reţetei clasice folosite pentru a  prepara somonul.

    Jason Pollack nu se opreşte doar la somon şi vrea să creeze şi o supă infuzată cu canabis.

  • ArcelorMittal a finalizat o investiţie de trei milioane euro pentru creşterea eficienţei energetice

    Potrivit unui comunicat al companiei, pompa de vid degajează oţelul lichid şi elimină hidrogenul, cu efect pozitiv asupra calităţii produselor finale, mai ales pentru tablele groase, în condiţiile în care pompa de vid anterioară utiliza abur de înaltă presiune, cumpărat din exteriorul companiei.

    “Un aspect major al strategiei noastre este creşterea eficienţei energetice şi – în acest fel – îmbunataţirea competitivitaţii la nivel local şi regional. Investiţia va sprijini atât strategia noastră de reducere a costurilor, cât şi cea de îmbunătăţire a calităţii tablei produse la Galaţi“, a declarat directorul general al Combinatului ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

    Grupul ArcelorMittal va investi în acest an 40 de milioane de euro la Combinatul din Galaţi, anunţa în luna martie Bruno Ribo, care vorbea despre realizarea unei noi linii de tablă acoperită organic şi a alteia de producere a apei demineralizate, precum şi de investiţii la linia de zincare sau la maşina de planat la cald de tablă groasă. Conducerea Combinatului se aşteaptă ca producţia de oţel de la Galaţi să depăşească 2 milioane de tone anul acesta, cu 300.000 de tone mai mult faţă de 2014.

    Pe platforma siderurgică a Combinatului de la Galaţi lucrează aproximativ 6.500 de salariaţi.

  • Povestea lui Lakshmi Mittal, CEO-ul celui mai mare producător de oţel din lume

    Mittal a absolvit Colegiul St. Xavier din Calcutta şi a început să lucreze alături de tatăl său în industria oţelului. Din cauza condiţiilor grele impuse de guvernul indian, la vârsta de 26 de ani a deschis prima fabrică de oţel peste hotare, în Indonezia.

    De-a lungul carierei sale, Lakshmi Mittal a fost în centrul a numeroase controverse. A fost acuzat de către mai multe organizaţii că impune condiţii de muncă similare sclaviei. Scandalul a escaladat în decembrie 2004, atunci când 23 de oameni au murit într-o mină din Kazahstan din cauza echipamentelor învechite de detectare a gazelor. În 2002, a fost implicat într-o dispută referitoare la privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi.

    Premierul britanic Tony Blair a trimis autorităţilor române o scrisoare prin care încuraja achiziţia combinatului de către firma controlată de Mittal, sugerând că acest proces ar ”creşte„ şansele României de aderare la Uniunea Europeană. Deşi mai multe instituţii au criticat evenimentul, Mittal a intrat în posesia pachetului majoritar.

    În anul 2007, Mittal a cumpărat 20% din acţiunile clubului englez de fotbal Queens Park Rangers, devenind coproprietar alături de Flavio Briatore şi Bernie Ecclestone. În urma investiţiei, cumnatul lui Mittal, Amit Bhatia, a devenit membru al consiliului de administraţie.

    Mittal este un cunoscut filantrop, el investind sume mari de bani în sport, cercetare sau medicină. După Jocurile Olimpice de vară din anul 2000 şi cele din anul 2004, unde India a câştigat doar trei medalii, omul de afaceri a decis deschiderea unui ”Fond al Campionilor„ în care a depus 9 milioane de dolari, destinate susţinerii celor mai buni 10 atleţi din India. În 2008, Mittal a donat 15 milioane de lire sterline spitalului Great Ormond Street din Londra pentru a ajuta la dezvoltarea unui centru pentru copii.

    În anul 2004, Mittal a cumpărat de la Bernie Ecclestone, un apropiat al său, o vilă situată lângă Kensington Palace Gardens, în Londra, pentru 128 de milioane de dolari. La acea vreme, proprietatea era cea mai scumpă casă din lume. Vila a fost decorată cu marmură provenind de la cariera care a aprovizionat şi celebrul Taj Mahal, atrăgând omului de afaceri supranumele de ”Taj Mittal„. El mai deţine, printre altele, o proprietate pe Aurangzeb Road din New Delhi, cea mai exclusivistă stradă din oraş şi din India.

    În 2013, Mittal avea o avere estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2012, aceeaşi revistă l-a trecut pe lista celor mai puternici oameni din lume. Omul de afaceri este căsătorit şi are doi copii.

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, Centrala electrică cu ciclu combinat (CECC) Brazi – eficienţă energetică 57%

    Elementul de noutate:

    Configuraţia centralei este unică în România şi îi conferă flexibilitate în funcţionare şi o eficienţă ridicată. Centrala are o eficienţă energetică de 57% comparativ cu 30% media eficienţei energetice în sectorul energetic din România – foloseşte jumătate din cantitatea de gaz pe care o foloseşte orice altă centrală pe gaze din Romania pentru a genera aceeaşi cantitate de electricitate. Centrala electrică pe gaze de la Brazi reprezintă cel mai mare proiect privat greenfield de generare de electricitate din România, cu investiţii de circa 500 milioane euro, şi utilizează cele mai noi soluţii tehnice în domeniu, în conformitate cu standardele europene de mediu.

    Efectele inovaţiei:

    Centrala electrică cu ciclu combinat Brazi asigură securitatea furnizării de electricitate. Poate asigura până la 8-9% din consumul de electricitate al României. De asemenea, centrala poate avea un impact pozitiv asupra preţului electricităţii datorită competitivităţii crescute pe piaţă şi a predictibilităţii crescute. De asemenea, centrala electrică  Brazi joacă un rol în asigurarea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional (SEN); datorită tehnologiei sale performante, centrala electrică de la Brazi este calificată să furnizeze reglaj secundar si terţiar: reglaj secundar – în mai puţin de 15 minute Brazi poate furniza 200 MW la o rată de 20 MW/minut – şi reglaj terţiar rapid – în maximum 15 minute poate furniza peste 400 MW la o rată de 40 MW/minut.

    Descriere:

    Prin urmare, în octombrie 2007 a fost înfiinţată Divizia Energie, în vederea administrării tuturor proiectelor companiei din acest domeniu, constituind o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Date tehnice ale centralei: capacitate instalată: 860 MW; configuraţie tehnică: 2 turbine cu gaz având capacitatea de 290 MW fiecare şi 1 turbina cu abur având capacitatea de 313 MW; flexibilitate ridicată: pornire rapidă – timpul de pornire este cu 50% mai mic comparativ cu o centrală electrică convenţională şi viteză mare de creştere a cantităţii de energie electrică produsă; emisii reduse de CO2: centrala produce electricitate la 0,35 t CO2/MWh vs. o centrală convenţională pe cărbune/lignit care produce aproximativ 0,8 t CO2/MWh.

    Centrala de la Brazi aduce stabilitate în furnizarea de energie a României: nu depinde de vreme (ex. nivelul apei, vânt, soare) şi poate compensa gradul scăzut de predictibilitate a producţiei eoliene – permite instalarea a aproximativ 700 MW de energie eoliană în sistemul românesc; conexiunea la reţeaua de gaze şi electricitate: conductă de gaze de 30 km nou-construită şi 2 x 3 km de linii de înaltă tensiune nou-construite.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.